Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Cetăţenili din Republica Moldova au fost daţi afară din Piaţa de gros de pe Calea Prutului, de la începutul acestei săptămâni. Ei şi-au întins mărfurile pe trotuarul din faşa pieţei, iar gălăţenii se înghesuie în continuare să le cumpere marfa motivaţi de faptul că tot ce vând moldovenii de peste Prut este mai ieftin şi mai calitativ. Motivul pentru care Administraţia Pieţelor Agroalimentare a luat această decizie este că aceştia nu au documente pentru marfa comercializată. „Legea spune că fiecare comerciant care vine să vândă în piaţă trebuie să deţină documente de provenienţă a mărfii şi certificate de garanţie. Ei n-au niciun document la nicio marfă care o pun în vânzare. Au venit de la Direcţia Sanitar-Veterinară, le-a confiscat tot, le-au aruncat marfa în puţul sec şi ne-au spus că dacă nu le interzicem activitatea, ne închid Piaţa de gross. Ei bine, eu asta nu pot s-o fac", ne-a declarat directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare Galaţi, Eugen Zaharia.
Cetăţenii din republica Moldova trec cu marfa la vamă justificând-o ca fiind pentru consumul propriu şi de aceea autorităţile române nu le pot interzice intrarea în ţară cu alimentele pe care apoi le scot la vânzare.

Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne intenţionează să închirieze cu până la 1 milion de euro spaţii de cazare în Galaţi, Bucureşti, Timişoara şi Rădăuţi pentru găzduirea a maxim 700 de cetăţeni străini solicitanţi de azil. În primele 9 luni, numărul total de astfel de solicitări s-a dublat comparativ cu anul trecut, crescând de la circa 1.500 la 3.000. Inspectoratul a lansat o licitaţie pe SEAP prin care intenţionează să încheie un acord-cadru pe 1 an cu o singură firmă, valoarea maximă a acordului fiind de 4,43 milioane lei fără TVA.
Astfel, instituţia intenţionează "încheierea unui acord-cadru pentru achiziţionarea de servicii închiriere spaţii pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, situate în municipiul Bucureşti, municipiul Galaţi, municipiul Rădăuţi şi municipiul Timişoara, în situaţia apariţiei unui aflux masiv de migranţi căruia Inspectoratul General pentru Imigrări nu-i poate face faţă prin mijloacele proprii", potrivit documentaţiei licitaţiei. Numărul maxim de refugiaţi care ar urma să fie cazaţi în spaţiile astfel închiriate este estimat la 700, din care 300 în Bucureşti, 200 în Galaţi şi câte 100 în Timişoara şi Rădăuţi. Estimarea minimă este de 40 de solicitanţi de azil, distribuiţi în mod egal în cele patru municipii. Spaţiile de cazare trebuie să asigure o suprafaţă de minim 3 metri pătraţi de persoană, cu cel mult 6 persoane într-o cameră şi acces la electricitate şi încălzire. Camerele trebuie mobilate cu pat, saltea şi dulap, în funcţie de numărul de persoane cazate. Cazarea colectivă se va face în funcţie de sex, iar familiile vor fi cazate împreună, "asigurându-li-se un nivel corespunzător de intimitate", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei. Firma care va câştiga licitaţia va trebui să asigure şi gestionarea eventualelor incidente violente din spaţiile de cazare, precum şi raportarea lor către organele în drept.
Contractele subsecvente vor fi atribuite, de regulă, lunar sau ori de câte ori situaţia operativă o impune, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, iar atribuirea se va face pe loturi, după cum urmează: LOT 1 – Servicii închiriere spatii pentru receptia si cazarea solicitantilor de azil, situate în municipiul Bucuresti minim 63.408,00 lei si maxim 1.902.240,00 lei, LOT 2 – Servicii închiriere spaţii pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, situate în municipiul Rădăuţi (jud. Suceava) minim 63.408,00 lei si maxim 634.080,00 lei şi LOT 3 – Servicii închiriere spaţii pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, situate în municipiul Galaţi (jud. Galaţi) minim 63.408,00 lei si maxim 1.268.160,00 lei, LOT 4 – Servicii închiriere spaţii pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, situate în municipiul Timişoara (jud. Timiş) minim 63408.00 lei şi maxim 634080.00 lei. Valoarea estimata a acordului-cadru este cuprinsa între 253.632,00 lei fără T.V.A şi 4.438.560,00 lei fără TVA.
Pentru lotul 3, adică pentru Galaţi, cerinţa este de minim 120 locuri de cazare pe an (pentru minim 10 persoane/luna pt. un an de zile) respectiv 63.408,00 lei, iar cerinţa maximă este de 2.400 locuri de cazare pe an (pentru maxim 200 persoane/lună pt. un an de zile) respectiv 1.268.160,00 lei.

SIF Moldova şi-a lichidat participaţia la societăţile Comat SA Galaţi şi Agrogal SA prin tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti a pachetelor de acţiuni ce le deţinea la aceste două societăţi gălăţene. La Comat SA, pachetul înstrăinat, de 1,03 milioane acţiuni, reprezenta 9,45% din titlurile societăţii specializată în comerţul cu ridicata al produselor de intermediere. Schimbul s-a efectuat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO de la BVB, la preţul de 1 leu/acţiune, cu 17,65% peste referinţă, ceea a făcut ca valoarea tranzacţiei să ajungă la 1,03 milioane lei. Comat Galaţi a raportat în primul semestru venituri din exploatare de aproape 630.000 de lei, cu peste o treime mai mici decât cele de 992.000 lei din perioada similară a anului trecut. În aceaşi interval, societatea a trecut pe profit, cu un rezultat net pozitiv cu puţin peste 61.000 de lei. La preţul tranzacţiei prin care SIF Moldova a ieşit din acţionariat, capitalizarea bursieră a Comat Galaţi este de 10,88 milioane lei (2,37 milioane euro).
La Agrogal SA, contravaloarea celor 302.649 acţiuni tranzacţionate s-a ridicat la 574.539 lei.
Cele două tranzacţii s-au efectuat prin mandatar Asset Invest SA, filiala a SIF Moldova înfiinţată în scopul restructurării deţinerilor din portofoliul istoric, în acord cu strategia prezentată în Programul de activitate 2017.

După ce, la sfârşitul lunii august, navaliştii din Şantierul Naval Damen Galaţi au ieşit cu sutele în faţa sediului administrativ într-un protest spontan nemulţumiţi de nivelul de salarizare, iată că negocieri asidue între sindicalişti şi conducere s-a reuşit negocierea contractului colectiv de muncă. În acest context, în luna septembrie s-a semnat protocolul privind majorările salariale convenite între cele două părţi în baza căruia s-a parafat şi semnat Contractul Colectiv de Muncă (CCM) pentru perioada 01 septembrie 2017 - 31 decembrie 2018.  ”Am încheiat negocierile Contractului Colectiv de muncă pentru 2018, inclusiv pentru cele patru luni din 2017, deci este valabil contractul începând cu 01 septembrie 2017 până la 31 decembrie 2018. S-a reuşit să se obţină majorarea salarială care era cea mai importantă. Am obţinut pentru salariaţii direct productivi o majorare a salariului brut cu sume între 300 şi 350 lei, iar pentru restul personalului cu sume între 150 şi 220 lei. Spun ”între” deoarece majorările se aplică conform unor criterii şi de aceea sumele diferă. S-a majorat valoarea primei de vacanţă pe tranşe de vechime, cu 50 de lei pe fiecare tranşă”, a precizat liderulul de sindicat, Pavel Stelian. Potrivit declaraţiilor acestuia, s-a negociat şi acordarea unei prime de fidelitate de 600 de lei pentru cei care au vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani, iar pentru cei care au o vechime neîntreruptă în societate de peste 10 ani, vor beneficia de o primă de 1200 de lei, aceste sume urmând a fi plătite în ianuarie 2018. În plus, a fost majorată şi valoarea alimentaţiei de producţie de la 6 lei/zi lucrătoare, la 8 lei, care va fi acordată în baza aceloraşi criterii ca şi până acum. Reamintim că începând cu data de 29 august 2017, câteva sute de navalişti au întrerupt munca timp de câteva zile. Protestul spontan de la Şantierul Naval Damen Galaţi a fost generat de nemulţumirile muncitorilor legate de salarizare. În şantierul naval gălăţean există un deficit de personal de aproximativ 15 - 20 %, iar în aceste condiţii muncitorii sunt nevoiţi să muncească astfel încât să acopere lipsa de personal.
Sava Munteanu, vechi liberal, care în 2013 a plecat din PNL, odată cu Marius Stan, şi a îngroşat rândurile UNPR, a ales să se întoarcă la vechea ideologie. De curând, Sava Munteanu a revenit la liberalism, numai că nu s-a întors la PNL Galaţi, ci la liberalii de la ALDE. Înainte de a pleca la UNPR, Sava Munteanu era şef de zonă în  Micro 19 şi conducea 6 secţii de votare. Dar cel mai interesant aspect este că acesta este tatăl lui Marian Munteanu, proaspătul preşedinte al Organizaţiei Municipale de Tineret a PNL Galaţi. Odată cu înscrierea în ALDE Galaţi, seniorul dă dovadă că nu mai are încredere în liberalismul practicat în PNL-ul local şi că, indiferent de proaspăta ascensiune a fiului, a preferat să facă politică la adevăraţii liberali, de la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Galaţi. Sursa foto: Facebook

Conform ordinului Ministrului Educaţiei privind structura anului şcolar, de Ziua Educaţiei, pe 5 octombrie, nu se fac cursuri în instituţiile de învăţământ. La nivel naţional, nu toate Inspectoratele Şcolare Judeţene au dat liber elevilor şi profesorilor. Conform Inspetoratului Şcolar Judeţean Galaţi, ziua de 05 octombrie va fi liberă doar pentru cadrele didactice şi elevii din unităţile de învăţământ care au încheiat contractul pe ramură, iar în celelalte unităţi de învăţământ unde nu a fost încă semnat acest contract, elevii şi profesorii vor veni la şcoală, dar vor desfăşura doar activităţi educative.

Sâmbătă, 30 Septembrie 2017 00:15

ALDE, întotdeauna în sprijinul antreprenorilor

Cele mai fierbinţi subiecte ale momentului rămân cele generate de măsurile prin care Guvernul vrea să treacă plata contribuţiilor CAS şi CASS exclusiv în sarcina angajatului, precum şi plata defalcată a TVA-ului. Unul dintre partidele care susţin aceste măsuri este Alianţa Liberalilor şi Democraţilor care consideră că ambele măsuri vor avea efecte benefice asupra economiei româneşti. Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, antreprenor binecunoscut în mediul de afaceri gălăţean susţine la rândul său aceste măsuri.

”ALDE are un mare regret pentru faptul că aşa-zisa opoziţie încearcă în permanenţă să denatureze orice proiect propus, precum şi încercarea de a sprijini economia românească şi mediul antreprenorial. Vorbim despre orice proiect care vine în sprijinul viabil al antreprenorilor şi al economiei româneşti. ALDE, prin reprezentanţii teritoriali, prin politica dusă la nivel naţional, are ca prioritate sprijinirea şi permanenta legătură şi dialogul cu mediul antreprenorial. De aceea, toate proiectele pe care le propunem sau le susţinem sunt cu beneficii în ceea ce priveşte mediul antreprenorial. Nu mai departe, un subiect care tulbură şi generează o dispută nepotrivită este trecerea în sarcina angajatului a contribuţiilor datorate statului. Această schimbare nu micşorează cu niciun procent salariul net al angajatului, ba din contră, se discută despre reducerea contribuţiilor totale cu patru procente rămânând de fapt în valoarea salariului net o creştere de patru procente ce vor creşte bugetul angajatului. Nu generează nici un fel de costuri suplimentare pentru angajator absolut de loc, are numai avantajele legate de creşterea salariului net cu patru procente ca propunere, mărirea punctului de pensie, creşterea salariului brut şi net al angajatului. Angajatul va înţelege cu cât contribuie la bunăstarea statului român cu taxe şi impozite, cu cât contribuie la asigurări sociale, cu cât contribuie la asigurările de sănătate. Vor înţelege exact contribuţia pe care o fac din numărul de ore lucrate în fiecare lună, cât din aceste ore sunt de fapt în slujba statului ca taxe şi impozite. Este o măsură liberală la care ne aşteptam să achieseze toţi liberalii şi să-i înţeleagă importanţă”, a spus Cristian Dima.

În privinţa Split TVA, preşedintele ALDE Galaţi a declarat: ”O altă măsură mult discutată este legată de plata defalcată a TVA-ului. Înţelegem cu toţii, cei care lucrăm în mediul antreprenorial, faptul că se colectează doar 60-75% din valorile care se strâng de fapt de la populaţie ca şi beneficar final al unui produs sau unui serviciu. Este inadmisibil de puţin, dacă noi înţelegem ca antreprenori, că nu putem accepta să existe o categorie de buni plătitori, contribuabili corecţi la bugetul statului şi o altă categorie nevăzută care să nu plătească această taxă. Sigur că dezbaterea naşte cel mai bun proiect. Noi suntem într-o permanentă discuţie cu mediul antreprenorial şi, ca drept dovadă, în prima cameră sesizată, la Senat, comisia a propus câteva amendamente care vin în sprijinul confortului antreprenorial. Asta înseamnă să lucrezi în folosul antreprenorilor, a angajaţilor şi a capitalului, indiferent de unde provine el, român sau străin. Asta înseamnă să fii mereu într-o consultare şi să fii într-o dezbatere. Nu poţi extrage ceva dintr-o propunere care nu s-a stabilit clar, o scoţi de acolo şi arăţi că este rea şi de fapt încerci să bulversezi întreaga societate românească. De ce nu se înţelege de fapt că toţi trebuie să fim corecţi şi trebuie să plătim ceea ce colectăm. Nu vorbim aici despre impozitul pe profit, vorbim de o sumă pe care unii dintre cei care vând mărfuri sau servicii o iau de la utilizatorul final şi-o însuşesc şi n-o plătesc către bugetul statului. Asta este extraordinar de grav. Avem obligaţia să găsim soluţii, să aducem această sumă acolo unde îi este locul, la bugetul statului, pentru a se regăsi în investiţii în infrastructură, în pensii şi aşa mai departe”.

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat vineri, la Suceviţa, că România pierde sute de milioane de euro prin companii de stat obligate să plătească unor firme private lucrări neexecutate şi a acuzat procurorii de neimplicare în investigarea acestor cazuri. Potrivit Agerpres, el a spus că CFR SA trebuie să plătească 142 de milioane de euro ''ca şi pretenţii'' unor companii private, oferind presei copiile unor documente care vin în sprijinul afirmaţiilor sale. Conform unuia dintre documentele puse la dispoziţie de Dragnea, compania italiană ASTALDI SPA somează CFR SA să plătească suma de 71,5 milioane de euro. ''Eu cred, părerea mea, că procurorii, printre două-trei hotărâri de guvern pe care le investighează, care sunt şi legale, poate ar trebui să investigheze şi de ce statul român, prin diverse companii de stat, trebuie să plătească unor firme private, în general străine, sute de milioane de euro. Şi în baza unor hotărâri judecătoreşti să vadă cum reuşim noi în România şi pe autostrăzi şi pe căi ferate să nu facem lucrări, dar noi să plătim. Şi asta nu e o situaţie de astăzi, ci s-a strâns în ani. O să aveţi toate aceste informaţii doar pentru CFR SA'', a spus Dragnea. În opinia sa, Guvernul ar trebui să sesizeze procurorii competenţi. ''Teoretic, Guvernul ar trebui să trimită asta la procurori pentru că nu e în regulă. Nu îmi permit să spun cum au judecat instanţele când au decis aşa ceva, dar poate ar trebui o analiză mult mai serioasă, pentru că statul român pierde sute de milioane de euro", a mai spus Liviu Dragnea. El a afirmat că aceşti bani se dau ''pentru tot felul de pretenţii, nu e o situaţie unitară''. ''După părerea mea, ascultând mai mulţi colegi, este cu complicitatea unora din companiile respective. Claim-uri. Este o specializare pe claim-uri în România de ani de zile. Nu facem lucrări, dar în schimb găsim o virgulă în contract, pusă poate de comun acord cu cei care au făcut contractul sau caietul de sarcini şi cerem bani, dar nu facem lucrări. Este vorba despre lucrări la infrastructură'', a precizat Dragnea.
Cei 15 membri, inclusiv cei doi parlamentari ai USR Galaţi au numărat şomerii din judeţul Galaţi şi, printr-o postare pe site-ul lor, se arată dispuşi să pună la dispoziţia Consiliului Judeţean Galaţi harta cu numărul şomerilor. ”Cu roşu, sunt comunele unde numărul şomerilor a crescut ( surprinzător, în Iveşti creşterea e mai mare decât în Galaţi; o posibilă explicaţie ar fi că la Iveşti este primar fostul vicepreşedinte PSD al CJ, domnul Hamza ). Ce trebuie să înţeleagă membrii CJ Galaţi e că diferenţa la nivel judeţean, de +208 şomeri În plus în luna iulie 2017 faţă de luna iulie 2016, când s-au apucat dumnealor de, probabil, treabă, este calculată. De fapt, în primele 12 luni ale mandatului dumnealor, în 32 de localităţi numărul de şomeri a scăzut cu -648 ( şi nu, nu toţi s-au angajat, o parte au ieşit la pensie ), în două localităţi ( Şendreni şi Nămoloasa ), numărul şomerilor a rămas constant iar în 31 de localităţi a crescut cu +856 de persoane. La nivel naţional, în 854 localităţi numărul şomerilor a rămas constant, în 2235 de localităţi a scăzut, cu -72.479 persoane iar în 859 de localităţi numărul şomerilor a crescut, cu +18.959 persoane. Dar despre cât de bine ştie guvernul PSD să numere şomerii şi angajaţii vorbim cât de curând. Până atunci, ţineţi minte că în clasamentul după numărul de şomeri înregistraţi în luna iulie 2017 ( ultima lună cu date în sistem, în primele 20 de localităţi din România sunt trei gălăţene: Municipiul Galaţi şi comunele Brăhăşeşti ( unde în iulie 2017 erau 1029 de şomeri, mai mulţi decât în municipiul Iaşi, unde erau înregistraţi 1101 şomeri ) si Ghidigeni, unde erau mai mulţi şomeri înregistraţi decât în municipiul Braşov, unde erau 656 de şomeri”, se arată în articolul de pe site-ul USR Galaţi. Intenţia useriştilor gălăţeni n-ar fi rea, numai că datele puse la dispoziţie nu spun nimic nou. Este greu de crezut că şomerii din Galaţi simţeau nevoia să fie număraţi, ci mai de grabă au nevoie de politicieni care să facă tot ce pot pentru ca în judeţul nostru să fie create noi ocuri de muncă.   HARTA SOMAJ JUDET GALATI w
Vineri, 29 Septembrie 2017 21:56

Povestea Jungle Splash continuă

Firma Karan Bussines & Finance SRL şi-a achitat, în cursul acestei săptămâni, garanţia şi toate celelalte obligaţii financiare pe care şi le-a asumat prin contractul pentru concesionarea pe 49 de ani a Plajei ”Dunărea”. Plata a fost făcută în termenul contractual prevăzut, care conform declaraţiilor de săptămâna trecuta ale primarului Ionuţ Pucheanu era stablit ca fiind 29 septembrie 2017.
Karan Business & Finance S.R.L. Bucureşti a făcut o ofertă investiţională de 6.250.000 de euro. Gălăţenii au avut mari aşteptări de la firma care a promis că va face un aqua park în adevăratul sens al cuvăntului. S-a promis, în primă fază că pe parcursul primul an, se va investi în cluburile de paintball, minigolf, tiroliană. Va începe construcţia Indoor Baby-land şi a cluburilor, amenajarea spaţiului verde, toate programate în aşa fel încât gălăţenii şi nu numai să se poată bucura şi de plajă. În luna iunie, plaja a fost redeschisă, dar gălăţenii au fost dezamagiţi mai ales de faptul că niciunul dintre bazine nu era funcţional. Atunci, reprezentanţii Karan au spus că bazinul principal avea grave probleme la structură şi nu a putut fi dat în folosinţă pentru că lucrările necesitau un termen mai lung. Apoi, în luna iulie, gălăţenii care au mers la plajă au găsit câteva mini-bazine instalate pe plajă şi care, de fapt, erau destinate unor mini-piscine îngropate. Întrebat de ce lucrurile nu merg conform planificărilor iniţiale, Neculai Gălaţanu, reprezentantul firmei Karan Business & Finance, a explicat că în urma expertizei tehnice temeinice realizătă de un expert din Bucureşti, reabilitarea şi remodelarea bazinului de înot necesită operaţiuni de anvergură întrucât din cauza faptului că bazinul a stat nefolosit ani de zile, s-a degradat puternic, unul dintre pereţi fiind crăpat şi necesită refacere completă. De altfel, în urma expertizei, bazinul a obţinut 65 de puncte dintr-un maxim de 100 ca scor al degradării. În privinţa piscinelor amplasate pe plaja, Neculai Gălăţanu a explicat: ”Pe sub plajă trec magistralele de apă ale oraşului. Sunt 4 conducte de mari dimensiuni: pentru apă meteorică, apă menajeră, aducţiune apă brută şi apă potabilă, dar şi colectorul interceptor canalizare. Organele abilitate ne-au dat aviz de funcţionare, dar ni s-a spus că - aşa cum prevede lege - nu avem voie să construim. De aceea bazinele amplasate pe plajă nu pot fi îngropate”. De asemenea, acesta a mai precizat: ”Toate acestea nu au fost specificate în caietul de licitaţie. De aceea, suntem nevoiţi să modificăm proiectul iniţial. Tiroliana, Club-ul, hotelul, toate obiectivele trebuie reaşezate. Bani sunt, dar totul trebuie făcut cum trebuie”.
În ultima săptămână, atât administraţia locală, dar mai ales societatea civilă au lansat în spaţiul public afirmaţii din care reieşea că există şanse infime ca firma care a concesionat plaja Dunărea să-şi respecte obligaţiile financiare prevăzute în contract şi să achite până pe data de 29 septembrie suma de 100.000 de euro, iată că cei de la Karan Business vor să închidă gurile rele arătând că au de gând să continue ce şi-au asumat prin contract.

Pagina 1 din 25