Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Târgul Auto al Galaţiului, relocat de municipalitate pe str. Macului, lângă parcarea de TIR-uri, ar trebui să fie gata până la sfârşitul lui 2018, dacă este să ne luăm după termenii contractuali. Potrivit unui comunicat al Primăriei municipiului Galaţi, ”Oferta câştigătoare în cazul proiectului de amenajarea a târgului auto pe strada Macului este cea a Asocierii S.C. Rovis Lider S.R.L şi Atu Consulting SRL Galaţi. Valoarea totală fără TVA (însemnând proiectare şi execuţie) este 3.394.307 lei. Termenul prevăzut pentru proiectare este de 90 de zile iar cel pentru execuţia lucrărilor este de 9 luni”.
Trebuie menţionat că cele două firme câştigă pe bandă rulantă contracte cu municipalitatea gălăţeană, cele două fiind parte şi din asocierea care s-a ocupat de taluzarea Falezei. Revenind la Târgul Auto, câştigătorii contractului de proiectare şi execuţie, trebuie să realizeze, conform indicatorilor tehnico-economici aprobaţi de Consiliul Local Galaţi încă din luna mai 2017, pe o suprafaţă de 22.279 mp, 46 de locuri de parcare şi 190 de spaţii pentru expunerea autovehiculelor la vânzare, împrejmuire cu panouri de plasă bordurată, dublată cu gard viu, iar poarta de acces va fi metalică culisantă, acţionată electric, amplasarea unor module pentru vânzarea de piese auto din panouri sandwich pe structură metalică montate pe platformă, birou administrativ cu regim de înălţime parter, alei de acces către parcările şi platformele din beton rutier, iluminatul incintei cu stâlpi pe care se vor monta camere de supraveghere video, instalaţii pentru protecţie împotriva şocurilor electrice şi trăsnetului, instalaţii electrice de prize şi forţă, reţea de canalizare pentru grupurile sanitare, iar alimentarea cu apă rece se va realiza din reţeaua existentă în Parcarea de TIR-uri.

Galaţiul a stat câteva luni bune fără ca vreo firmă să se ocupe de întreţinerea şi mentenanţa iluminatului public din municipiu din cauza faptului că licitaţiile organizate pentru găsirea unei firme care să presteze acest serviciu a tot fost contestată şi amânată. Redactorii noştri au aflat pe surse pe data de 12 decembrie că acest contract a fost atrbuit încă din data de 28 noiembrie 2017 firmei S.C. Suntech Service S.R.L Galaţi, aşa cum am scris aici: http://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/a-fost-incheiat-contractul-pentru-intretinerea-iluminatul-public-al-galatiului.html, căci oficialii Primăriei nu s-au sinchisit să informeze cetăţenii în niciun fel că de acum au cui se adresa în cazul în care străzile pe care locuiesc stau în întuneric.
Abia a doua zi după publicarea articolului nostru, Primăria Galaţi a dat publicităţii un comunicat de presă prin care informa că ”începând de joi,14 decembrie 2017, va funcţiona telefonul robot pentru preluarea sesizărilor în privinţa iluminatului public, pus la dispoziţie de operatorul care a câştigat licitaţia, respectiv Suntech Service, anunţă Biroul de Presă al Primăriei Galaţi. "Cetăţenii municipiului Galaţi vor putea apela numărul de telefon 0236/414074 pentru a sesiza eventualele probleme apărute în cazul iluminatului public stradal. De asemenea, vor putea fi trimise sesizările cetăţenilor şi pe adresa de mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.".
Că nici până astăzi majoritatea problemelor din cartiere, şi nu numai, nu au fost rezolvate este un aspect deloc de neglijat, dar mai mult de atât, numărul de telefon ba nu este funcţional, ba reclamatul are mai puţin de 10 secunde la dispoziţie să-şi spună numele, adresa (aşa cum i se indică) şi unde este problema ce trebuie remediată. De altfel, cetăţenii au apelat şi la platforma de sesizări www.domnuleprimar.ro pentru a sesiza problemele însă, de obicei, aici răspunsurile municipalităţii vin cam la 28-30 de zile de la înregistrarea sesizării. Fireşte, termenul legal de răspuns este 3de 0 de zile, deci gălăţenii trebuie să se obişnuiască cu întunericul din cartiere sau să vorbească într-un ritm de cel puţin 5 cuvinte pe secundă, în cazul în care nu vor să trimită un email la adresa de email pusă la dispoziţie care are o lungime de parcă e făcută special pentru a fi subiect de glume.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud - Est anunţă că alocarea financiară pentru Regiunea de Dezvoltare Sud – Est în perioada 2014 – 2020 este de 890 milioane euro, reprezentând 14,86% din totalul bugetului Programului Operaţional Regional (POR) 2014–2020.
Obiectivul general al Programului Operaţional Regional (POR) 2014–2020 îl constituie creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potenţialul lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
Axele prioritare finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 vizează: promovarea transferului tehnologic, îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, creşterea eficienţei energetice, sprijinirea dezvoltării urbane durabile, valorificarea patrimoniului cultural, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, dezvoltarea durabilă a turismului, dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale, sprijinirea comunităţilor defavorizate şi îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale.
Beneficiarii eligibili pentru finanţare de proiecte în cele şase judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Sud – Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea) sunt: autorităţi publice centrale şi locale, entităţi care furnizează activităţi de transfer tehnologic, societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, unităţi de cult, ONG – uri, grupuri de acţiune locală, instituţii de învăţământ.
În perioada de programare 2014-2020, Programului Operaţional Regional îi sunt alocate 6,7 miliarde euro din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi 1,5 miliarde euro contribuţia naţională (buget de stat, bugete locale).

Contractarea este prevăzută a se finaliza până la 31 martie 2018

În cadrul apelurilor derulate până în prezent, a fost depus un număr de 747 proiecte, valoarea solicitată totală a acestora depăşind valoarea alocată regiunii prin POR 2014-2020.
Priorităţile de investiţii foarte atractive pentru solicitanţii de finanţare au fost: sprijinirea IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile), eficienţa energetică clădiri publice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, regenerare urbană (spaţii destinate utilizării publice ca zone de agrement şi promenadă), modernizarea drumurilor judeţene, investiţii în infrastructura din staţiunile turistice din regiune şi investiţii în infrastructura socială destinată persoanelor vârstnice.
Până în prezent, au fost semnate 60 contracte de finanţare, finanţarea nerambursabilă totală contractată fiind de peste 206 milioane euro, reprezentând 60% din valoarea apelurilor de proiecte al căror termen final de depunere a fost închis. Suma totală alocată apelurilor a fost de aproximativ 344 milioane euro, iar contractarea acestora este prevăzută a se finaliza până la 31 martie 2018.
Se mai află în derulare un număr de 12 apeluri de proiecte ale căror termene finale de depunere sunt programate în anul 2018.

ROBOT (Return Of Bleichenbacher's Oracle Threat) este o vulnerabilitate de implementare a algoritmului RSA, care permite decriptarea comunicaţiilor folosind acest algoritm, afectând atât producători de software, cât şi de hardware. Aceasta afectează doar partea server, nu şi partea client. Vulnerabilitatea ROBOT se regăseşte în implementarea Standardului de Criptografie în cheie publică (PKCS#1), parte a algoritmului RSA, care permite atacuri de tip Bleichenbacher. Acest lucru înseamnă că un atacator poate utiliza mesajele de eroare TLS pentru a obţine cheia TLS secretă pre-master (cheia de sesiune) şi poate decripta comunicaţiile de date.
Aplicaţiile care utilizează numai criptarea RSA sunt expuse unui atac de tip Man in the Middle (MitM). Acest lucru înseamnă că un atacator poate intercepta traficul pentru a-l decripta. Până în prezent au fost identificaţi cel puţin şapte producători de hardware care au echipamente vulnerabile, printre care Cisco şi Citrix. Pentru a testa dacă această vulnerabilitate este prezentă pe un site, puteţi folosi unealta disponibilă la adresa https://robotattack.org/#check.
Metodele de remediere recomandate de Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) sunt următoarele: în cazul în care administraţi un server, opriţi utilizarea algoritmului de criptare TLS RSA. Acolo unde sunt disponibile, aplicaţi update-uri de securitate care remediază vulnerabilitatea.

Cum altfel ar putea fi apreciată calitatea unei şcoli dacă nu prin numărul de elevi care sunt admişi la examenul final. În cazul şcolilor de şoferi, etalon de măsură este numărul carnetelor de conducere obţinute de persoanele care au făcut şcoala. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere Galaţi a prezentat Comisiei de siguranţă rutieră a judeţului Galaţi statistica privind promovabilitatea la prima examinare pe şcoli de conducatori auto, precum şi statistica privind promovabilitatea la prima examinare pe şcoli de conducatori auto. Potrivit rapoartelor, din cei 37 de şcoli de conducători auto autorizate să organizeze şi să desfăşurare cursuri de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, cei mai mulţi elevi i-a avut SCATEC care a înregistrat un număr de 1.166 candidaţi examinaţi, din care 607 au fost admişi, înregistrând astfel un procent de promovabilitate de 52,06%.
Cele mai mari procente de promovabilitate la examenul pentru obţinerea permisului auto, au fost înregistrate de Transurb (72,73%), AUTOSAB (68,97%) şi Aşii Volanului (67,42%). Pe ultimele locuri ale clasamantului au fost Buduris (0%), Elite Best Drive (33,33%) şi Avidrive (35,59%).

Adunarea Generală a Judecătorilor de la Judecătoria Galaţi a decis să suspende activitatea de judecată până în 29 decembrie în semn de opoziţie privind modificările puse în discuţie privind Legile Justiţiei.
Suspendarea activităţii de judecată până la sfârşitul acestui an se va face cu excepţia cazurilor urgente şi a celor în care dezbaterile au fost închise, fiind reţinute în pronunţare. Până în prezent, judecătorii de la Judecătoria Galaţi au declanşat şi acţiuni de protest, timp de 30 de minute, până vineri, 22 decembrie, în intervalul orar 12.30-13.00, constând în prezenţa magistraţilor în faţa Palatului de Justiţie, fără robă. Cele două forme de protest au fost adoptate ca urmare a adoptării de către Parlament a proiectelor de modificare a legilor justiţiei fără a avea în vedere avizul negativ din patea CSM, voinţă exprimată de peste 4.000 de magistraţi prin Memoriul de Retragere a Proiectului de Modificare a Legilor Justiţiei şi ca urmare a preconizatelor modificări legislative la Codurile penale.
Şi la Tribunalul Galaţi continuă protestele începute în data de 18 decembrie 2017, dar la fel ca până acum, adică prin ieşirea în faţa palatului de Justiţie, între orele 12.00 şi 12.30 cu precizarea că pe perioada protestelor programul de lucru al judecătorilor se prelungeşte cu 30 minute, adică până la 16.30.

Deşi auditul realizat la Transurb şi plătit din bani publici de către Primăria municipiului Galaţi e ţinut la mare secret de către municipalitate, primarul Ionuţ Pucheanu invocând amânări sau aşa numite clauze de confidenţialitate, iată că ies la iveală concluzii din care se desprind sume fabuloase. Auditul a costat bugetul local 84.000 de lei fără TVA, contractul fiind încheiat cu Pricewaterhouse Coopers, iar obiectul principal al acestuia este calcularea preţului unitar pe kilometru parcurs pe toate tipurile de mijloace de transport în comun. Importanţa calculării preţului unitar pe kilometru este dată de faptul că în baza tarifelor stabilite prin audit, SC Transurb primeşte decontări de la bugetul local pentru facilităţile acordate pensionarilor, şomerilor, elevilor.
În auditul ţinut la secret de municipalitate a reieşit că preţul unitar per kilometru este 5,61 lei/km pentru autobuze, 5,53 lei/km pentru troleibuze, şi 8,41lei/km pentru tramvaie. Odată stabilită aceste tarife, primăria trebuie să supună aprobării Consiliului Local Galaţi sumele aferente compensaţiilor datorate Transurb, aşa cum este prevăzut şi în contractul privind delegarea gestiunii serviciului de transport public local prin concesiune în municipiul Galaţi. Având in vedere kilometrii parcurşi pe perioada contractului, respectiv mai 2016 - oct 2017, în funcţie de tipul de mijloc de transport precum şi faptul că în preţul pe kilometru auditat s-a luat în calcul şi cheltuiala cu amortizarea, rezultă o compensaţie de regularizat defalcată astfel: pentru perioada mai - decembrie 2016 suma este de 8.725.286,72 lei, pentru ianuarie 2017 - mai 2017 suma este de 5.557.622,18 lei, iar pentru iunie - octombrie 2017 suma se ridică la 5.560.854,21 lei, adică un total de 19.843.763, 11 lei. Pe parcursul perioadei auditate, s-a achitat suma de 1.500.000 lei, dar a rămas un rest de 18.343.763,11 lei, ceea ce înseamnă peste 4 milioane de euro. La asemenea sume datorate, e greu de crezut că municipalitatea va vira prea curând aceasta sumă către societatea locală de transport în comun, mai ales că bugetul local este greu încercat de sumele ce au fost şi mai trebuie plătite pentru cei care au solicitat ajutor financiar pentru montarea centralellor termice. În aceste condiţii, este greu şi ca Transurb să facă investiţii sau alte cheltuieli pentru îmbunătăţirea condiţiilor din transportul local.

Problema iluminatului public în municipiul Galaţi a fost rezolvată pentru următoarele 6 luni. În acest sens municipalitatea a încheiat contractul de delegare a serviciului de iluminat public din municipiul Galaţi (întreţinerea-menţinerea) cu S.C. Suntech Service S.R.L. Galaţi pe data de 28 noiembrie 2017 şi încetează de drept în data de 28 mai 2018.  Problema menţinerii iluminatul public în Galaţi este tărăgănată încă din toamnă deoarece cele două licitaţii lansate pentru acest serviciu au fost ambele cu probleme. Prima a fost anulată, a doua contestată, iar propunerea de prelungire a contractului cu firma care a asigurat acest serviciu în ultimii doi ani, SC Total Strada, nu a fost acceptată. Potrivit informaţiilor publice din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, la ultima licitaţie privind atribuirea contractului, s-au înscris două societăţi ofertante: Suntech Service SRL Galaţi şi Luxten Lighting Company SA Bucureşti, aceleaşi firme care au participat şi la prima licitaţie, ambele proceduri fiind contestate de Suntech Service. Iată că după câteva luni de contestaţii şi amânări, Suntech a câştigat contractul. A trecut aproape jumătate de an de când gălăţenii nu au iluminat public aşa cum ar trebui, timp în care au făcut nenumărate sesizări prin care semnalau că multe străzi şi chiar cartiere întregi au rămas în întuneric. Potrivit biroului de presă al Primăriei, Suntech Service SRL urmează să rezolve cu precadere reclamaţiile cetăţenilor primite în toată această perioadă, urmând ca în scurt timp să pună la dispoziţia cetăţenilor şi un număr de telefon la care să se poată face sesizări. 

USR Galaţi şi-a propus să le numere contractele pe bani publici aleşilor PSD din Galaţi. Au început cu Florea Gică, preşedinte al PSD Matca, pentru care deputatul USR Bogdan Rodeanu a făcut sesizare la Agenţia Naţională de Integritate pentru faptul că din declaraţia de interese depusă anul trecut lipsesc un număr important de contracte cu bani publici obţinute de către firma SC Davide Construct SRL cu mai multe primării din judeţ, conduse de primari PSD. ”La solicitarea organelor de cercetare penală am transmis datele pe care le deţinem şi pe care le-am obţinut din surse publice despre modificarea structurii acţionariatului SC Davide Construct Matca SRL, societate comercială menţionată în declaraţia de avere a candidatului PSD la primăria Matca, judeţul Galaţi, preşedinte al organizaţiei PSD Matca. USR Galaţi a sesizat Agenţia Naţională de Integritate cu privire la faptul că dl Florea Gică, candidat PSD la primăria Matca în anul 2016 nu a menţionat în declaraţia de interese un număr de contracte cu primăriile Cudalbi, Suceveni şi Poiana. În scurt timp, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci a fost dechis dosarul penal 4201/P/2017, privind pe consilierul local al comunei Matca, Florea Gică, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de articolul 326 CP”, scrie deputatul USR de Galaţi pe site-ul filialei gălăţene a partidului. Acesta lasă să se înţeleagă că sunt luaţi şi alţi pesedişti în vizor, aşadar se anunţă multe plângeri penale şi civile.

Într-o conferinţă de presă organizată la la sediul Cabinetului de avocatură ”Angelica Roşu”, s-a anunţat, pentru prima dată la Galaţi, o victorie a clienţilor care au împrumuturi la bănci în franci elveţieni. Avocaţii au făcut public faptul că, pentru prima dată pe raza Curţii de Apel Galaţi, s-a decis, în cazul unui împrumut bancar, restituirea împrumutului făcut în franci elveţieni la valoarea de la momentul acordării creditului, iar majorarea dobânzii după acordarea împrumutului şi obligaţia de plată a comisioanelor de administrare şi de rambursare anticipată au fost considerate abuzive . Hotărârea instanţei este extrem de importantă deoarece poate avea impact asupra tuturor proceselor în desfăşurare cu o cauză similară.

Contractul de credit a fost unul standard, fără ca beneficiarii să poată negocia vreun paragraf

În iulie 2008, o familie din Brăila (Antonia-Mariana şi Ilie Aramă) împrumuta 43.511 CHF de la o sucursală locală a Raiffeisen. Conform clauzelor contractuale, creditul era acordat pentru o perioadă de 480 luni, cu o rată anuală a dobânzii iniţiale de 5,5 % pe an. La acea dată, cursul de schimb era de 2,16 lei pentru un franc elveţian. Din cauza mai multor acţiuni unilaterale din partea finanţatorului, cât şi a dublării valorii CHF faţă de RON (la momentul introducerii acţiunii oscila în jurul a 4,2 lei), clienţii au cerut în 2015 instanţelor de judecată să constate caracterul abuziv al mai multor dispoziţii din Contractul de credit şi să îngheţe cursul la momentul creditării.
În opinia echipei de avocaţi care i-a reprezentat, plata ratelor la un curs de schimb diferit de cel din ziua în care s-a acordat împrumutul reprezenta o clauză abuzivă, din mai multe motive: la momentul încheierii contractului de credit în cauză, raportat la circumstanţele economice de la acel moment precum şi la capacitatea reclamanţilor de înţelegere a clauzelor contractuale şi a implicaţiilor acestora pe termen lung, contractarea unui credit în CHF se prefigura a fi cea mai avantajoasă alternativă faţă de un credit în lei sau în euro, fapt promovat intens de sistemul bancar. Contractul de credit încheiat de părţi a fost unul standard, preformulat, fără ca beneficiarii să poată negocia vreun paragraf din el. Clienţii nu puteau să prevadă o modificare radicală a cursului de schimb valutar pentru francul elveţian, cu atât mai mult cu cât francul elveţian le-a fost prezentat de agenţii băncii ca fiind una din cele mai stabile monede.
Practic, prin faptul că banca a hotărât să acorde credite în franci elveţieni, monedă străină ce se afla la o paritate scăzută faţă de moneda naţională la acel moment dat, dar care avea antecedente în privinţa creşterii acestei parităţi, a reprezentat un mecanism de captaţie a consumatorilor atraşi de condiţiile facile de creditare. În mod real, ei nu ar fi contractat un astfel de credit dacă ar fi fost informaţi de instabilitatea sa valutară.

Banca era obligată să informeze clienţii cu privire la instabilitatea valutară

Banca nici nu a informat clienţii cu privire la instabilitatea valutară a francului elveţian şi nici nu a prevăzut în contract o clauză privind suportarea eventualului risc valutar de către ambele părţi. Dacă banca şi-a fi îndeplinit aceste obligaţii legale, reclamantul ar fi cunoscut consecinţele economice ce le-ar suporta şi ar fi putut cântări oferta în cunoştinţă de cauză.
Acest tip de comportament bancar este sancţionabil şi din perspectiva unor directive ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Parlamentului European, cu referinţă la un nivel ridicat de protecţie pentru consumatorii care încheie contracte de credit pentru bunuri imobile.
Clienţii au mai reclamat faptul că, la data contractării, clauzele se prefigurau a fi unele avantajoase: un cuantum al dobânzii de 5,5% pe an, nefiind prevăzută obligaţia de a achita comisioane lunare, iar trimiterea din conţinutul contractului semnat la dobândă revizuibilă le-a creat speranţa că ar putea fi şi luni în care să achite o rată diminuată.
Pe parcursul derulării relaţiilor contractuale aveau să constate însă că reprezentarea condiţiilor de creditare a fost în mod evident şi intenţionat distorsionată, în realitate convenţia de credit încheiată conţinând clauze împovărătoare pentru împrumutaţi, cu un cuantum substanţial mărit, prin:
- aplicarea unui comision lunar de administrare credit de 0,15%, deşi în contractul semnat şi în scadenţarul iniţial pus la dispoziţie, plata unui comision lunar nu a fost prevăzută;
- prin posibilitatea ca banca să modifice în mod unilateral rata dobânzii curente, în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a Băncii;
- prin dublarea cursului valutar al CHF cu consecinţe grave asupra capacitaţii reclamanţilor de a-şi îndeplini obligaţiile contractatule.

Cât priveşte dobânda, ea a crescut de la 5,5% astfel:
- la 6,31%, conform actului adiţional din 17.09.2010;
- la 7,76%, prin actul adiţional încheiat la data de 20.06.2012;
- la 7,84%, prin actul adiţional încheiat la data de 16.07.2013, respectiv
- 8,0862% prin actul adiţional încheiat la data de 12.08.2014.
Dobânda variabilă a fost majorată în mod unilateral de către bancă, deşi indicele de referinţă LIBOR a oscilat semnificativ negativ de la data la care reclamanţii au început să achite ratele lunare şi până în 2015, data introducerii acţiuni în instanţă (spre exemplu, la 31.12.2008 acesta era 0,81; la 30.06.2009 era 0,51; la 31.12.2009 era 0,3383; la 31.12.2011 era de 0,0942 etc.), ratele calculate de către bancă nu au suferit diminuări în aceeaşi măsură, fiind evident dezechilibrul semnificativ creat în detrimentul reclamanţilor.
Faţă de aceste argumente, instanţa a decis că restituirea creditului trebuie să se facă la cursul din data finanţării iar majorarea dobânzii după acordarea împrumutului şi obligaţia de plată a comisioane de administrare şi de rambursare anticipată sunt abuzive.

 

În total, pentru perioada 2008 – 2015 clienţii ar trebui să primească înapoi aproximativ 10.000 CHF, valoarea exactă urmând a fi stabilită de un executor judecătoresc. La acest caz a colaborat o echipă formată din avocaţii Angelica Roşu, Gabriela Pleşa şi Isabela Amariei.
S-a mai reuşit îngheţarea cursului şi într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. În cursul acestei săptămâni, instanţa de judecată a decis ca reclamanta Andreea Aida Puşcaşu să restituie împrumutul luat de la banca Piraeus la paritatea din ziua acordării, la care se mai poate adăuga o marjă de cel mult 20%. În 2008, reclamanta împrumuta suma de 48.000 de CHF, pe care trebuie să o restituie în 30 de ani. Judecătorii au constatat caracterul abuziv al clauzei privind plata în valută elveţiană şi au decis că ratele vor fi achitate la un curs care nu va depăşi 2,785 lei/ CHF. Decizia este executorie, dar nu este definitivă, iar cazul a fost susţinut de avocat Isabela Amariei.

Pagina 4 din 32