Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Transportatorul naţional de energie electrică, Transelectrica, avea de recuperat, la data de 18 septembrie, creanţe în valoare totală de 55,4 milioane de lei pentru serviciul de transport şi sistem, potrivit datelor prezentate pe site-ul companiei. Principala sumă, respectiv 29,4 milioane de lei, reprezintă creanţe deţinute la companii aflate în faliment. Cele mai mari datorii aparţin Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) — 5,9 milioane de lei, Also Energ — 5 milioane de lei şi Total Electric Oltenia — 3,1 milioane de lei. Totodată, Transelectrica are de recuperat 19,7 milioane de lei de la clienţi aflaţi în insolvenţă. Cele mai mari datorii le au furnizorul Petprod — 5,6 milioane de lei, Arelco Power — 2 milioane de lei şi Fidelis Energy — 1,7 milioane de lei. Transelectrica vrea să recupereze pe cale juridică datorii de 5,4 milioane de lei în total, cele mai mari fiind facturile de penalităţi de 2,9 milioane de lei neachitate de ArcelorMittal Galaţi. Pe cale comercială, transportatorul naţional de electricitate are de recuperat creanţe de 906.467 de lei.

Filiala Galaţi a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) a sărbătotorit cea de-a XIII-a ediţii a Zilei Naţionale a Contabilului Român printr-o manifestare organizată pe 21 septembrie 2017 la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi. Anul acesta, manifestarea a fost dedicată profesiei contabile în prezent şi în viitor, în contextul noilor reglementări, dar şi al economiei globale şi digitale.  Contabilitatea stă la baza tuturor afacerilor şi este mai mult decât o ştiinţă, căci este considerată arta stăpânirii afacerilor. Este o profesiune ce presupune mult tact, buna cunoaştere a legislaţiei, dar şi mult echilibru. Prezent la sărbătoarea contabililor gălăţeni, Cristian Dima, preşedintele ALDE Galaţi, cunoscut om de afaceri, ne-a declarat: ”Am un mare respect pentru această categorie socio-profesională. Este o profesie care cere multă pasiune şi dedicaţie, pentru că un contabil trebuie să ştie legislaţie, fiscalitate, audit şi chiar şi noţiuni solide de inspecţia muncii. Această distinsă ramură profesională, în opinia mea, luminează operaţiunile economice ale oricărui stat. Fără o evidenţă clară, operaţiunile comerciale rămân sterpe, neputând evidenţia rezultatul obţinut. În ultimii ani, schimbările legislative din domeniul fiscal le-au dat multe bătăi de cap şi de aceea consider că stabilitatea legislativă şi fiscală este primordială pentru un mediu economico-financiar sănătos”.
Pe data de 28 mai 2016, un motodeltaplan s-a răsturnat când încerca să aterizeze, la mitingul aviatic "Borş de peşte", organizat în fiecare an la Vădeni, judeţul Brăila. Pilotul, în vârstă de 54 de ani, a suferit fracturi la torace şi solduri, traumatism cranian şi şoc hemoragic. După aproape un an şi jumătate, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a finalizat activităţile de investigaţie în cazul acestui accident de aviaţie civilă produs pe data de 28 mai 2016 lângă terenul de zbor al „Aerial Club” din Vădeni, judeţul Brăila, în care a fost implicată aeronava de tip TANARG 912, înmatriculată YR-5132. Raportul de investigaţie al CIAS arată, în amănunt, cum s-a întâmplat ca un pilot să rateze aterizarea. ”Pe data de 28 mai 2016, aeronava de tip motodeltaplan, identificată YR-5132, pilotată de proprietarul acesteia, a decolat de pe terenul de zbor „Aerial Club” din Vădeni, judeţul Brăila, pentru efectuarea unui tur de pistă pe partea stângă, la înălţimea de 100 m. Aeronava a intrat pe direcţia de aterizare cu o viteză de aproximativ 90 km/h şi o pantă de aterizare cu unghi mai mic decât cel optim, fapt pentru care pilotul a menţinut motorul turat pentru a păstra viteza constantă. La un moment dat, pilotul a apreciat că are înălţimea şi distanţa optimă pentru aterizare şi a redus turaţia motorului, ceea ce a dus la înfundarea aeronavei, manifestată prin pierderea rapidă a înălţimii. Motodeltaplanul a lovit frontal rambleul DJ 221 B, la o distanţă de aproximativ 100 m faţă de pragul terenului de aterizare, după care a capotat pe partea carosabilă a drumului, ducând la avarierea aeronavei şi vătămarea gravă a pilotului”, se arată în comunicatul CIAS. Potrivit investigatorilor CIAS, cauza producerii accidentului constă în înfundarea aeronavei pe panta de aterizare, după reducerea turaţiei motorului la pragul de ralanti. Cauzele favorizante au fost aprecierea incorectă a înălţimii şi distanţei faţă de punctul vizat pentru aterizare, precum şi lipsa experienţei pe acest tip de aeronavă şi întreruperea mare de la zbor.
Primăria municipiului Galaţi se pregăteşte pentru a doua oară să construiască staţia de epurare din Cartierul Dimitrie Cantemir. Prima oară când s-a dorit realizarea acestui obiectiv a fost în anul 2005, când primarul de atunci, Dumitru Nicolae, a încheiat un contract cu SC Unicom pentru realizarea staţiei de epurare. Plăţile, care s-au rificat la 2,3 milioane de lei au fost efectuate către firma contractoare, dar staţia nu a fost construită niciodată. De altfel, în anul 2012, fostul primar, Marius Stan, a înaintat o plângere către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi privind recepţia şi plata unor lucrări a căror materializare în teren nu există. În acest dosar, s-a dat o decizie de declinare a competenţei către DNA. În anul 2016, DNA - Serviciul Teritorial Galaţi efectua  cercetări, fiind începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvărşirii infracţiunii de abuz în serviciu. În 2015, Primăria municipiului Galaţi a încercat din nou realizarea acestui obiectiv atât de necesar cartierului, însă nu s-a găsit niciun ofertant. În mandatul actualului primar, Ionuţ Pucheanu, au început din nou demersurile pentru construirea staţiei de epurare. În februarie 2017, consilierii locali au aprobat documentaţia de avizare şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Staţie epurare ape uzate cartier Dimitrie Cantemir”. Ca urmare a celor mai recente demersuri în vederea realizării acestei obiectiv, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Direcţia Generală de Dezvoltare Regională şi Infrastructură a comunicat Primăriei Galaţi că municipiul nostru beneficiază de finanţare prin PNDL 2017 - 2020 şi pentru obiectivul ”Staţie epurare ape uzate cartier Dimitrie Cantemir” pentru care se va aloca suma de 2.960.131 lei  În vederea încheierii contractului de finanţare, este necesară adoptarea de către Consiliul Local a unei hotărâri privind asigurarea finanţării de la bugetul local a sumei pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin PNDL şi actualizarea indicatorilor tehnico-economici. 
Pentru ca alegătorii să nu uite de politicieni, aleşii încearcă să se menţină în atenţia poporului prin declarţii belicoace lansate, de obicei, în ajunul unor evenimente sau zile cu însemnătate. Senatorul USR Galaţi, George Dîrcă, aterizat pe listele USR de Galaţi tocmai din Bucureşti, nu a scăpat ocazia imediat după începerea şcolii să iasă cu declaraţii belicoase privind starea sistemului educaţional din România. „Anul şcolar ce tocmai a început, reprezintă din nefericire un nou început al iluziilor şi al entuziasmului şi mai puţin o dovadă clară a aşezării Educaţiei pe un traseu coerent şi stabil al performanţei garantate de statul român. Vă reamintesc că în programul de Guvernare pe care PSD l-a promovat în faţa cetăţenilor ţării există o asumare pentru Reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ sa obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU) însă, doar la nivelul Capitalei, din cele 631 de şcoli, mai mult de 75% nu au aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă”, se arată în comunicatul senatorului de Galaţi, George Dîrcă.  În acelaşi timp, deputatul USR de Galaţi, Bogdan Rodeanu iese şi el cu declaraţii publice prin care se laudă că a participat la inaugurarea unei grădiniţe dintr-un sat din Republica Moldova. „Am participat, în calitate de preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, însoţit de colegii deputaţi Marius Budăi şi Daniel Popescu, la inaugurarea grădiniţei „Ghiocel” din satul Târnova, raionul Edineţ” se arată în comunicatul deputatului Bogdan Rodeanu, în care se mai arată că statul român a acordat 26 de milioane de euro cu care, în ultimii ani, au fost finanţate dotări şi lucrări de renovare în peste 800 de grădiniţe şi creşe din Republica Moldova. În acest context, este clar că atenţia parlamentarilor USR de Galaţi este îndreptată în cele patru zări, mai puţin către Galaţi, căci niciunul dintre cei doi nu aduce vorba despre începerea şcolii în Galaţi. Pentru copiii celor câtorva mii de gălăţeni care i-au votat şi trimis pe cei doi în Parlament nu pare să existe interes.   
În circa un an de zile, Talciocul ar trebui să aibă o nouă faţă, astfel încât tărgul de vechituri să poată avea loc în condiţii cât de cât decente. Cel mai importat pas spre amenajarea şi extinderea Talciocului a fost făcut pe data de 11 septembrie, când Primăria municipiului Galaţi a lansat pe SEAP o cerere de ofertă privind aceste lucrări, dar şi o invitaţie de participare pe facebook: ”Talciocul, binecunoscut gălăţenilor ca locul unde se vinde şi se cumpără orice la sfârşit de săptămână, se pregăteşte să îmbrace haină nouă. Conform proiectului se prevede amplasarea a 5 corpuri cu roluri si suprafeţe diferite: spaţii destinate alimentaţiei publice, spaţii administrative, spaţii destinate comercianţilor particulari, parcare acoperită (96 locuri) şi grupuri sanitare. Toate spaţiile vor fi racordate la sistemul de electricitate şi la reţeaua de apă şi canalizare. Ofertele privind lucrările de extindere si modernizare ale Talciocului pot fi depuse până la data de 2 octombrie 2017, termenul de realizare prevăzut fiind de 12 luni. Valoarea estimativă a proiectului este de 5.813.255,38 lei, fără TVA”. Este bine de ştiut că firmele care doresc să participe la această licitaţie trebuie să plătească o garanţie de participare de 58.000 lei, iar garanţia de bună execuţie este de 7% din preţul contractului. De alfel, Consiliului Local Galaţi a aprobat deja mutarea târgului auto pe str. Macului, în vecinătatea parcării de TIR-uri. În prezent, târgul auto se desfăşoară în fiecare sâmbătă şi duminică, în incinta Talciocului, în cartierul Micro 13B. Şi acolo vor fi realizate următparele lucrări: împrejmuire cu panouri de plasă bordurată, dublată cu gard viu, iar poarta de acces va fi metalică culisantă, acţionată electric, amplasarea unor module pentru vânzarea de piese auto din panouri sandwich pe structură metalică montate pe platformă, birou administrativ cu regim de înălţime parter, alei de acces către parcările şi platformele din beton rutier, iluminatul incintei cu stâlpi pe care se vor monta camere de supraveghere video, instalaţii pentru protecţie împotriva şocurilor electrice şi trăsnetului, instalaţii electrice de prize şi forţă, reţea de canalizare pentru grupurile sanitare, iar alimentarea cu apă rece se va realiza din reţeaua existentă în Parcarea de TIR-uri. Vor fi create 146 de locuri de parcare şi 190 de spaţii pentru expunerea autovehiculelor la vânzare. 

Circa 50 de autoturisme şi o motocicletă au pornit în coloană, cu avariile puse şi cu 20-30 km/h de la pădrea Gârboavele spre Cuca, pe DN 24 D, într-o mişcare de protest menită să atragă atenţia autorităţilor asupra stării în care se găseşte DN 24 D. Protestul s-a desfăşurat duminică, 10 septembrie 2017. ”Nici nu ar trebui să se numească drum naţional. Este prea îngust, dar mai ales, este plin de gropi şi de peticeli. Drumul acesta nu a fost reabilitat cap-coadă de de 25 de ani, din peticeală în peticeală, aşa au mers lucrurile. Dacă tot plătim taxe măcar să mergem pe drumuri sigure, fără risc de accident. Nu mai spun că noi, cei care circulăm frecvent pe acest drum, ne-am săturat să ne reparăm mereu maşinile“, a spus Florin Vad, iniţiatorul protestului. Pe parbrize sau lunete, şoferii care au participat la protest au avut lipte afişe prin care cereau asfaltarea întregului DN 24 D sau purtau doliu şi au scris ”RIP, DN 24D”.

 

CNAIR consideră că afirmaţiile făcute de protestatari sunt doar în parte obiective

 

Urmare a acestor acţiuni de protest, administratorul drumului, CNAIR - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, a ieşit cu explicaţii publice şi cu promisiuni. ”DN24D a fost preluat de la Consiliul Judeţean Galaţi în anul 2009. In procesul verbal de constatare  şi identificare nr. 2467/24.02.2008 s-a menţionat că partea carosabilă are degradări  importante de tipul gropi, crăpături şi fisuri, pelade şi burduşiri, ceea ce-l făcea incompatibil cu clasificarea de DRUM NAŢIONAL. Având în vedere elementele geometrice ale drumului, clasa tehnică, precum şi zestrea precară existentă pe DN 24D, pentru a atinge parametrii unui drum naţional ar fi necesară modernizarea acestuia, ceea ce ar presupune alocarea unor fonduri însemnate, în detrimentul altor lucrări prioritare la nivel judeţean şi naţional. De la preluare, pe DN24D nu s-au executat lucrări de întreţinere periodică, ci numai lucrări de plombări gropi. În perioada 2015 – 2017, pe acest drum au fost executate lucrări de întreţinere curentă, constând în reparaţii pe suprafeţe izolate, cu terţi şi în regie proprie, de către S.D.N. Galaţi şi respectiv S.D.N. Bârlad. În cursul acestui an, înainte de protestele utilizatorilor, pe acest drum naţional au fost mobilizate mai multe echipe de drumari care au executat lucrări de reparaţii. Astfel, până în ziua de 10 septembrie a.c. au fost efectuate reparaţii pe suprafeţe întinse pe sectorul cuprins între km 84+000 – 9+000, fiind eliminate zonele cu denivelari şi gropi apropiate. 

De asemenea, pe lângă reparaţiile asfaltice, au fost executate şi lucrări de toaletare a zonei drumului, astfel încât să se asigure vizibilitatea în curbe, unde până acum vizibilitatea era redusă, fapt care credem că sporeşte siguranţa circulaţiei. Pentru perioada imediat următoare avem stabilit un program de continuare a reparaţiilor pe toate drumurile din administrare, astfel încât lucrările să se încheie în cel mai scurt timp. În acest sens, a fost deplasată Trusa de aşternere mixtură asfaltică de la DRDP Iaşi în cadrul SDN Galaţi, cu care vor fi turnate covoare care să acopere zonele cu gropi apropiate. Totodată vom continua marcarea drumurilor naţionale, operaţiune desfăşurată deja în aceste zile, astfel încât să fie asigurată vizibilitatea pe timp de ceaţă şi de noapte. În cursul anului 2016 au fost turnate covoare asfaltice pe DN 26, pe sectorul Vânători – Tuluceşti, iar în acest an au fost turnate covoare pe DN 25, pe sectorul Barcea – Umbrăreşti, lucrări executate cu terţii printr-un Contract subsecvent. Pentru anul 2018, au fost demarate activităţile de încheiere a unui nou contract subsecvent, în care sunt prevăzute turnări de covoare asfaltice, pe DN 24D, pe un sector de 20 km, în special în zonele cu denivelări şi făgaşe. De asemenea, pe lângă proiectul amintit, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi pregăteşte şi Programul lucrărilor ce vor fi executate în perioada 2018 – 2020. În acest sens, pentru 210 km de drumuri naţionale din judeţul Galaţi, este în lucru o procedură de achiziţie unde sunt prevăzute lucrări de aşternere covoare, tratamente bituminoase şi şlamuri bituminoase. Avem convingerea că şi acest program va fi realizat la maxim, aşa cum a fost realizat şi programul aprobat pentru perioada 2015 – 2017. Menţionăm că D.R.D.P. Iaşi a propus în programele de proiectare de RK efectuarea expertizei tehnice „Reabilitare DN 24D km. 0+000 – 84 +740, Bârlad – intersecţie DN 26”, necesară elaborării proiectului în faza D.A.L.I. Acestea sunt câteva informaţii care demonstrează că afirmaţiile făcute de utilizatori sunt doar în parte obiective, nefiind legate de priorităţile pe care administratorul drumurilor naţionale trebuie să le aibă în vedere la folosirea fondurilor alocate din bugetul de stat. Dintr-o analiză obiectivă a importanţei acordate drumurilor naţionale din judeţul Galaţi se poate constata că aici sunt rezultate net superioare celorlalte judeţe din Moldova, ceea ce demonstrează sprijinul de care s-a bucurat în ultimii cinci ani din partea conducerii Guvernului României, a Ministerului Transporturilor, C.N.A.I.R. S.A. şi în consecinţă şi a D.R.D.P. Iaşi”, se arată într-un comunicat de presă al CNAIR - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, administratorul  drumului DN24D.

Adunarea Generală a Acţionarilor A Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de ”CFR Marfă” SA a decis, în 25 august, ca Sucursala CFR Marfă de la Iaşi să se mute la Galaţi. Sucursala ieşeană a CFR Marfă s-a transformat în Centru Zonal de Marfă, atribuţiile fiind preluate de nou-înfiinţata Sucursală CFR Marfă Galaţi, care până acum era Centru Zonal. În prezent, CFR Marfă are sucursale la Constanţa, Craiova, Cluj şi Galaţi, centre zonale la Iaşi, Timişoara, Braşov şi Bucureşti, şi un terminal ferryboat la Constanţa.  Reamintim că în ultimii ani CFR Marfă a fost în atenţia procurorilor anticorupţie care au descoperit că, atât la nivel central, cât şi local, corupţia era la ea acasa. Nici CFR Marfă Galaţi nu a fost ocolită. Cotidianul nostru a relatat despre ilegalităţile petrecute în repetate rânduri: - Mafia din CFR Marfă care a vândut vagoane de oţel la preţ de fier vechi a ajuns până la Galaţi: http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/mafia-din-cfr-marfa-care-a-vandut-vagoane-de-otel-la-pret-de-fier-vechi-a-ajuns-pana-la-galati.html - Managerul regionalei CFR Marfă Galaţi, reţinut pentru trafic de influenţă: http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/managerul-regionalei-cfr-marfa-galati,-retinut-pentru-trafic-de-influenta.html
Este toamnă în toată regula la Galati şi ne gândim, evident, cum să ne potolim setea! Una dintre soluţii este să bem o bere rece, iar atunci gândul ne zboară inevitabil la cel mai mare eveniment dedicat berii: şi anume renumitul Oktoberfest. Aşadar, aşteptăm nerăbdători să ne distrăm pe cinste, pentru prima oara la Galati. Organizatorii Oktoberfest impreuna cu Primaria Galati s-au pus deja pe treabă, propunându-şi să lucreze toată vara, pentru ca toti gălăţenii şi turiştii să se poată bucura de un eveniment spectaculos. Anul acesta, Oktoberfest vine şi la Galaţi, asta pentru că manifestarea va fi specială: se va monta un cort imens în care să încapă 5000 de persoane la mese – deci ploaia nu le va potoli setea celor prezenţi. Cortul este atracţia principală a evenimentului fiind decorat ca o cabană amintind de cele din munţii Alpi, în care atârnă ghirlandele de hamei cu elemente specifice bavareze şi candelabre cu lumini printre care se întrezăresc figurine. O petrecere pe cinste poate avea loc doar cu mulţi invitaţi – Unchiul Hans. mascota nostră de 2,5 m înălţime şi fetele îmbrăcate în portul tradiţional german – „dirndl” dar şi băieţii în mandrul „trachten”, multe produse tradiţionale nemţeşti: cârnaţii XXL picanţi şi cu caşcaval, turinger, leberkase, apfelstrudel şi celebrele ciolane rotisate bavareze. Scena festivalului este unul dintre punctele de atracţie deoarece formaţia va cânta un repertoriu de melodii celebre germane şi internaţionale şi o serie de artişti locali foarte îndrăgiţi vor fi prezenţi, iar festivalul se va deschide pe muzică de fanfară. Un loc deosebit de entertainment si de relaxare de unde nu vor lipsi punctele de vânzare de bere românească şi germană. După modelul Munchen-ului, Oktoberfest de Galaţi se vrea să devină una dintre cele mai frumoase manifestări de acest gen, din Europa. “Ne dorim să creştem acest eveniment de la an la an şi, astfel, să le aducem gălăţenilor şi mai multe motive să vină să se distreze la Oktoberfest. Pregătim o serie de surprize pentru ediţia din 2017 respectiv în perioada 28 septembrie – 01 octombrie şi ne aşteptăm să crească şi numărul vizitatorilor şi al turiştilor la fel ca şi la Brasov unde festivalul aduce an de an peste 300.000 de participanţi. Vom crea în această locaţie elemente de atracţie, pentru toate gusturile”, a declarat organizatoarea evenimentului Anemona Hermeneanu. Dacă aveaţi planuri la final de toamnă, schimbaţi-le, pentru că aici distracţia va fi garantată! Vă aşteaptă un eveniment inedit, cu multe noutăţi, într-o locaţie specială, platoul de la Sala Sporturilor.
Municipiul Galaţi va fi gazda unui eveniment geostrategic internaţional deosebit de important pentru mediul de afaceri, dar şi pentru cel academic. Asociaţia TEHNOPOL, în parteneriat cu Primăria Municipiului Galaţi şi Consiliul Judeţean Galaţi, organizează evenimentul bivalent prilejuit de a 25 – a Aniversare a Clubului Internaţional al Mării Negre – IBSC şi a treia ediţie a Conferinţei „Ştiinţă şi cercetare la malul Dunării”, în perioada 6 – 7 octombrie 2017, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”. Evenimentul este creat pentru dezvoltarea parteneriatelor inovative şi durabile, precum şi pentru apropierea comunităţilor. La eveniment participă oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe al României, diplomaţi acreditaţi în ţara noastră, reprezentanţi ai oraşelor membre IBSC, autorităţi gălăţene şi mediul de afaceri. Fondată în 1992, în oraşul Odesa, Ucraina, din reprezentanţii ţărilor riverane a trei mări de importanţă europeană, organizaţia reuneşte 29 de oraşe din zonele maritime ale Mării Negre, Marea Azov şi Marea Egee. Clubul Internaţional al Mării Negre (IBSC) este, de fapt, o organizaţie neguvernamentală în care membrii activează în sistem de voluntariat, cu statut de observator la Organizaţia europeană "Cooperarea Economică la Marea Neagră" (OCEMN) şi statut consultativ special la Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC). IBSC este inclusă în Anuarul organizaţiilor internaţionale, de la Bruxelles.
Pagina 7 din 29