M.C.M.

M.C.M.

Organizaţiile non-guvernamentale de mediu solicită Parlamentului să aprobe prin lege OUG 51/2016 cu amendamentele convenite în dezbaterile publice care au avut loc până în prezent, lucru care, în viziunea lor, ar demonstra că interesul prioritar îl reprezintă protejarea reală a pădurilor şi continuarea luptei împotriva fenomenului tăierilor ilegale de arbori.
Conform Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România, aprobarea OUG 51/2016 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice — n.r.) cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea Legii contravenţiilor silvice, iar orice altă opţiune poate compromite întregul sector silvic şi operatorii de bună credinţă prin vulnerabilizarea legii contravenţiilor silvice.
"Dezinformarea propagată în spaţiul public aparţine celor care nu-şi asumă o comunicare deschisă şi onestă, condusă de argumente reale şi nu de interese obscure. Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni 'Nostra Silva', prin domnul vicepreşedinte Constantin Cătălin Tobescu, propus în funcţia de consilier în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, pregăteşte încă de anul trecut terenul pentru respingerea OUG 51/2016. Pentru aceasta consideră necesar să acuze ONG-urile de mediu de manipulare, dezinformare şi lipsă de profesionalism, când de fapt dânşii sunt cei care dezinformează. În dezbaterea de la Ministerul Apelor şi Pădurilor din data de 13 februarie, cu domnul Tobescu în rol de moderator părtinitor şi abuziv, poziţia Greenpeace a fost împotriva abrogării. Pe platforma Fordaq, acelaşi domn Tobescu din calitatea de administrator a pretins ulterior, în mod fals, consens pentru abrogare", se arată într-un comunicat de presă al Greenpeace România.
Potrivit sursei citate, procedura prin care se includ amendamente în lege, nu este discutată în mod transparent.
"Varianta cea mai directă şi sigură este includerea lor la proiectul de lege de aprobare a OUG 51 (Pl-x 23/2017), adică aprobarea acestei OUG. Din nefericire şi fără să existe vreun argument solid, se pare că opţiunea Parlamentului este să introducă aceste amendamente într-un demers legislativ mai vechi (Pl-x 162/2014), care se află în Parlament din 2014. Acesta a constituit baza de la care a pornit OUG 51. Prin aprobarea vechiului proiect de lege s-ar abroga OUG 51 / 2016. Acţionând astfel, apare riscul de a compromite continuitatea legislativă, efectele pozitive ale legii şi munca depusă până acum pentru amendarea acesteia. Toate efectele produse de articolele care ar fi respinse se anulează în lipsa unor prevederi exprese a noii legi, deci pot fi contestate în instanţă. Există apoi riscul ca, în cazul în care legea de respingere nu conţine prevederi speciale cu privire la efectele juridice deja produse, aceasta să poată fi neconstituţională. Cu alte cuvinte, din cauza procedurii forţate, legea devine vulnerabilă în faţa unor eventuale contestări la Curtea Constituţională a României", explică activiştii de mediu.
Greenpeace consideră că, în lipsa unor prevederi speciale, "abrogarea să intre în vigoare înainte de intrarea în vigoare a noii legi", iar pentru întreg acest interval s-ar dezincrimina de facto toate contravenţiile care nu se regăsesc în legea de bază 171/2010.
În atare condiţii, organizaţiile de mediu solicită Parlamentului să aprobe prin lege OUG 51/2016 cu amendamentele convenite în dezbaterile publice care au avut loc până acum, securizând legea contravenţiilor silvice, fapt ce "ar demonstra, astfel, că interesul prioritar îl reprezintă protejarea reală a pădurilor şi continuarea luptei împotriva fenomenului tăierilor ilegale de arbori".

România avea peste 10 milioane de femei la începutul anului trecut, acestea reprezentând 51,2% din totalul persoanelor rezidente, iar mai mult de jumătate, respectiv 5,5 milioane, locuiau la oraş, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Din cele 19.760,3 mii persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110,5 mii erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente. În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural. 5,557 milioane locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%", se arată într-un comunicat al INS remis AGERPRES.
Populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,2 ani, astfel, în timp ce vârsta medie naţională este 41,5 ani, la femei aceasta atinge 43,1 ani.
"Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani) numără peste 4,628 milioane persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%)", menţionează sursa citată.
În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6%), Suceava (53,8%) şi Bistriţa-Năsăud (53,6%), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1%) şi Olt (34,9%). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.
"În anul 2015 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10 născuţi-vii la 1.000 de locuitori. Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2015, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete. În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8% în anul 2014, la 10,2%, iar în mediul rural de la 9,5% în anul 2014, la 9,7%. În anul 2015, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014", informează INS.
Conform Institutului, în anul 2015 vârsta medie a mamei la naştere (28,3 ani) şi la prima naştere (26,9 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,2 ani şi respectiv 26,8 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.
"Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)", se mai spune în comunicat.
Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2015, în mediul rural, 56,4% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.
"În anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%), cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu, profesional, liceal şi postliceal (36,7%). Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2015, a fost de 78,90 ani (79,68 ani în urban şi 77,92 ani în rural)", mai arată documentul.

prezent zona nu este sistematizată corespunzător, locurile de parcare sunt insuficiente, reţeaua de canalizare este veche iar căminele existente sunt deteriorate şi nu asigură preluarea apelor pluviale.
Proiectul cuprinde realizarea lucrărilor privind amenajarea carosabilului cu două benzi de circulaţie, crearea unui nou acces auto şi pietonal între str. Regiment 11 Siret şi Prelungirea Coşbuc, cu scopul de a decongestiona traficul pe strada Brăilei, şi crearea unor locuri de parcare suplimentare, reabilitarea reţelei de canalizare prin introducerea de tuburi, racorduri de canalizare şi guri de scurgere, refacerea şi modernizarea instalaţiei de iluminat stradal şi ambiental, introducerea instalaţiei electrice în canalizaţii subterane, relocarea zonelor de colectare a deşeurilor gospodăreşti şi refacerea arhitecturii peisagiste a zonei prin toaletarea arborilor uscaţi, arbuşti şi a vegetaţiei inestetice şi plantarea de arbori şi arbuşti.
De asemenea, proiectul prevede şi amenajarea unui parc/loc de joacă pentru copii în vecinătatea Şcolii Gimnaziale nr. 2 şi a CNMK, amenajarea unor locuri de relaxare în zona blocurilor, prin amplasarea mobilierului urban corespunzător în zona Complexului Tiglina I, bl D4 şi bl G, şi dotarea spaţiilor verzi, locurilor de joacă, şi locurilor de relaxare cu mobilierul urban necesar. În ceea ce priveşte locurile de joacă, în proiect este specificat faptul că acestea vor fi amenajate şi dotate pe categorii de vârstă şi vor fi acoperite cu cauciuc antitraumă.
Prin proiectul de drum ce vizează zona str. Regiment 11 Siret şi Prelungirea Coşbuc se vor demola 82 de garaje existente şi 4 chioşcuri din zona complex Tiglina 1, lângă Poştă, cu scopul de a aduce terenul la starea iniţială. Proiectul prevede amenajarea spaţiilor de parcare care vor asigura în total 325 de locuri de parcare, din care sunt nou create aproximativ 200 de locuri.
Valoarea totală a investiţiei este de 7.025.970 de lei, sursa de finanţare fiind bugetul local, iar durata de realizare a investiţiei este de 24 de luni.

Ileana Ciuculete s-a născut la 20 septembrie 1957, în comuna Vela, la interferenţa judeţului Dolj cu judeţul Mehedinţi.
Datorită calităţilor vocale deosebite, a fost angajată de la 14 ani, cu dispensă de vârstă, la orchestra de muzică populară ''Doina Olteniei'' a Filarmonicii din Craiova, sub bagheta dirijorului Dumitru Botezatu, potrivit biografiei postate pe pagina de Facebook a artistei, www.facebook.com/pg/IleanaCiuculeteOfficial.
A absolvit Liceul de matematică-fizică ''Traian'', din Drobeta Turnu-Severin.
De-a lungul carierei artistice, a fost angajată ca prim-solistă la Ansamblul ''Danubius'' din Drobeta Turnu-Severin, la Ansamblul ''Nicolae Bălcescu'' din Craiova şi la prestigiosul ansamblu folcloric ''Căluşul'' din Scorniceşti. A colaborat cu toate ansamblurile artistice din ţară în turnee şi spectacole.
Solistă apreciată de public pentru creaţiile proprii şi pentru stilul specific de a cânta, dinamic şi melodios, a avut o bogată activitate discografică, însumând 30 de albume şi peste 400 de melodii proprii.
Din discografia artistei, amintim albumele: ''De ce-i lăsat dorul dor'', ''Dragostea e rău de foc'', ''Primavara înfloare dorul'', ''Într-o zi de mai cu soare'', ''Cântece de voie bună'', ''Tinereţe, nu pleca'', ''Ce e dragostea în lume'', ''Bobocel de trandafir'', ''Eu le-am spus ochilor mei'', ''Măi Ileană, măi olteancă'', ''Neicuţă din Calafat", ''Asta sunt, n-aveţi ce-mi face'', ''Am venit cu drag la voi'', ''Ciorba de curcan'', ''Prost ai fi dacă mă crezi'', ''Pân' la tine mândro, la Sălaş'', ''Din Timoc la Chişinău''.
De-a lungul carierei artistice, a fost premiată în ţară cu trei discuri de aur şi cu un disc de platină, iar în Serbia cu un disc de aur.
Cântăreaţa de muzică populară a murit la 14 martie 2017, la vârsta de 54 de ani, în urma unor complicaţii ale hepatitei C, boală pe care a descoperit-o recent.

Analiza informaţiei ADN extrasă din placa dentară (tartru) a unor exemplare de oameni de Neanderthal ne oferă o colecţie inedită şi extrem de importantă de date cu privire la viaţa acestor hominizi, cuprinzând detalii cu privire la alimentaţia lor, dar şi cu privire la plantele medicinale pe care le ingerau atunci când erau bolnavi, dar şi ce tipuri de bacterii aveau în gură - informaţii care vor putea fi folosite, spre exemplu, pentru a afla cum au evoluat bacteriile cu care trăim în simbioză şi care formează în prezent microbiomul uman, conform unui material publicat în ultimul număr al revistei Nature, transmite The Verge.
Studiul publicat în revista Nature indică cu exactitate hrana pe care o consumau relativ regulat cinci exemplare de oameni de Neanderthal care au trăit în Europa: rinoceri lânoşi, muşchi şi licheni, muguri de pin şi oi sălbatice. Unul dintre aceşti indivizi a suferit din cauza unui abces dentar şi a avut şi o infecţie stomacală. Interesant este faptul că a încercat să se trateze singur, folosind plante în care este sintetizată aceeaşi substanţă activă antiinflamatoare din aspirină, precum şi plante cu proprietăţi antibiotice. Cercetătorii au analizat şi bacteriile din gurile acestor exemplare de hominizi şi au ajuns la concluzia că în prezent, la mai bine de 48.000 de ani distanţă, în gura noastră trăieşte o bacterie care trăia şi în gura oamenilor de Neanderthal.
"Practic ni s-a deschis o nouă fereastră spre propriul nostru trecut. Acum putem urmări (evoluţia) microbiomului uman în timp şi spaţiu şi putem înţelege mai bine procesul evolutiv", a susţinut Keith Dobney, şeful Departamentului de Paleoecologie umană de la Universitatea din Liverpool şi coautor al studiului.
Oamenii de Neanderthal au apărut în urmă cu aproximativ 400.000 de ani şi au dispărut în urmă cu 40.000 de ani, după ce această specie de hominizi a ocupat un areal foarte vast — întreaga Europă şi importante părţi din Asia — areal ce a fost treptat ocupat de oamenii moderni. De la descoperirea primelor exemplare fosile de oameni de Neanderthal în secolul XIX, cercetătorii au realizat sute de studii privind modul de viaţă al acestor hominizi. Un astfel de studiu ajungea la concluzia că oamenii de Neanderthal mâncau foarte multă carne, în special de căprioare, mamut şi rinocer lânos. Alte studii au demonstrat că erau foarte inteligenţi. Oamenii de Neanderthal au inventat pasta de lipit încă de acum 200.000 de ani, pe când primii Homo sapiens abia se năşteau, şi au construit structuri complexe încă de acum 176.000 de ani.
Acest ultim studiu despre neanderthalieni publicat de revista Nature oferă noi informaţii directe despre ce mâncau şi cum trăiau aceşti hominizi. Cercetătorii au extras informaţii ADN din placa dentară calcificată provenind de la cinci exemplare care au trăit în Europa în urmă cu 50.000 până la 42.000 de ani: două exemplare au fost găsite în Spania, două în Belgia şi unul în Italia. Placa dentară este compusă din bacterii şi resturi alimentare. Analiza ei indică ce obiceiuri alimentare avem şi de ce boli suferim. Cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii din Belgia se hrăneau aproape exclusiv cu carne — în special cu carne de rinoceri lânoşi şi de căprioară. Cei doi indivizi descoperiţi pe teritoriul Spaniei se hrăneau preponderent cu vegetale: muşchi, licheni, ciuperci şi muguri de pin. Analiza exemplarului descoperit în Italia nu a dat rezultate.
Unul dintre exemplarele ce provin din Spania a suferit de un abces dentar, o dureroasă infecţie bacteriană, precum şi de o infecţie stomacală cronică, infecţie care în prezent provoacă diaree severă, conform lui Dobney. Placa sa dentară conţine şi ADN-ul unei ciuperci de mucegai de tipul celei din care se obţine penicilina (un antibiotic natural) şi ADN de plop, plantă care conţine acelaşi compus analgezic din aspirină. Acest lucru sugerează că neanderthalienii care au trăit pe teritoriul actual al Spaniei ştiau să ia medicamente atunci când erau bolnavi — un comportament extrem de modern pe scara evolutivă.
La acelaşi exemplar a fost descoperit şi ADN-ul conservat al unor bacterii din specia Methanobrevibacter oralis ce au trăit în urmă cu 48.000 de ani şi care încă mai trăiesc şi în prezent în gurile noastre, într-o formă uşor diferită. Neanderthalienii au transmis probabil această bacterie oamenilor moderni atunci când s-au încrucişat sexual. "Este evident că între cele două specii (care s-au încrucişat) a existat un schimb de agenţi patogeni şi de microbiom", a subliniat omul de ştiinţă.
Studiul publicat de Nature are însă şi nişte limite. ADN-ul analizat de cercetători este extrem de vechi şi ar fi putut fi contaminat de solul din peşterile în care au fost găsite aceste specimene. Este posibil, spre exemplu, ca cei doi indivizi descoperiţi în Spania să nu se fi hrănit cu muşchi şi licheni, fosilele lor putând să se contamineze cu astfel de ADN din mediul înconjurător. Dobney asigură însă că riscurile de contaminare ale ADN-ului analizat sunt foarte mici pentru că informaţia genetică provenind de la animale, plante sau ciuperci se degradează rapid dacă nu se află într-un mediu protejat, aşa cum este mediul oferit de placa dentară calcificată.
Cea mai interesantă parte a studiului este analiza microbiomului din gura oamenilor de Neanderthal, susţine Christina Warinner, de la Laboratorul de Antropologie Moleculară şi Studii ale Microbiomului din cadrul Universităţii din Oklahoma. În ultimii ani oamenii de ştiinţă au început să studieze cu atenţie "grădina zoologică" de bacterii şi virusuri care trăiesc în organismul nostru şi abia începem să înţelegem rolul jucat de aceste organisme microscopice în menţinerea stării noastre generale de sănătate. Dacă aflăm ce bacterii conţinea microbiomul strămoşilor noştri hominizi şi dacă descoperim cum au evoluat aceste bacterii, vom înţelege mai bine cum funcţionează organismul nostru în prezent. Acest studiu "este un important memento despre cât de multe avem de făcut pentru a înţelege evoluţia şi ecologia microbiomului uman, parte fundamentală a biologiei umane", a subliniat Christina Warinner.

Vârsta medie a femeilor care au devenit mame anul trecut în Uniunea Europeană a fost de 28,9 ani, iar cele mai tinere mame se află în Bulgaria şi România, arată datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Statisticile Eurostat arată că în 2015 vârsta medie a femeilor care au devenit mame a fost sub 27 de ani în Bulgaria (26), România (26,3), Letonia (26,5) şi Polonia (27) şi de peste 30 de ani în Italia (30,8), Spania (30,7), Luxemburg şi Grecia (ambele cu 30,2).
În 2015, s-au născut în Uniunea Europeană 5,103 milioane de copii, comparativ cu 5,063 milioane în 2001 (primul an din care sunt disponibile astfel de statistici). Cel mai mare număr de naşteri s-a înregistrat anul trecut în Franţa (799.700), Marea Britanie (776.700), Germania (737.600), Italia (485.800), Spania (418.400) şi Polonia (369.300).
Statele care au avut anul trecut cea mai mare creştere a numărului de nou-născuţi au fost Suedia (25,6%), Cehia (22,1%), Slovenia (18,1%) şi Marea Britanie (16,1%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Portugalia (minus 24,2%), Olanda (minus 15,8%), Danemarca (minus 11,1%), România (minus 10,4%) şi Grecia (minus 10,2%).

Un nou val de malware complex de tip wiper, care distruge fişiere, vizează Orientul Mijlociu şi par a fi interesate de ţinte din Europa, se arată într-un comunicat de presă al Kasperky Lab.
"Echipa globală de cercetare şi analiză de la Kasperky Lab a descoperit un nou val de malware complex de tip wiper, denumit StoneDrill. La fel ca celălalt program malware, Shamoon, acesta distruge totul de pe computerul infectat. StoneDrill are, de asemenea, tehnici avansate anti-detecţie şi instrumente de spionaj în arsenal. În afară de ţintele din Orientul Mijlociu, a fost descoperită una şi în Europa, unde programele de tip wiper folosite în Orientul Mijlociu nu fuseseră detectate anterior", se arată în document.
În 2012, programul malware Shamoon (cunoscut şi ca Disttrack) a făcut mare vâlvă după distrugerea a aproximativ 35.000 de computere dintr-o companie de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu.
"Acest atac devastator a pus 10% din petrolul furnizat la nivel mondial în pericol. Incidentul a fost, însă, unic şi după aceea nu s-a mai auzit nimic despre acest 'actor' din zona ameninţărilor. Totuşi, la sfârşitul anului 2016, el a revenit sub forma Shamoon 2.0 — o campanie malware mult mai extinsă, care foloseşte o versiune actualizată a programului din 2012. În timpul cercetării, experţii Kaspersky Lab au descoperit, în mod neaşteptat, un malware construit similar cu Shamoon 2.0. În acelaşi timp, era foarte diferit şi mult mai sofisticat decât Shamoon. Pe acesta l-au denumit StoneDrill", menţionează sursa citată.
Potrivit acesteia, încă nu se ştie cum se răspândeşte StoneDrill, dar odată ajuns pe dispozitivul atacat, se infiltrează în memoria browser-ului preferat de utilizator.
"În decursul acestui proces, foloseşte două tehnici complexe pentru a evita detecţia de către soluţiile de securitate instalate pe dispozitivul victimei. Apoi, programul malware începe să distrugă fişierele de pe computer. Până acum, au fost identificate cel puţin două ţinte StoneDrill, una localizată în Orientul Mijlociu, iar alta în Europa. În afară de modulele care şterg fişiere, cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit şi un backdoor StoneDrill, dezvoltat, aparent, de aceiaşi autori şi folosit pentru spionaj. Experţii au descoperit patru panouri de comandă şi control, folosite de atacatori pentru operaţiuni de spionaj, cu ajutorul backdoor-ului StoneDrill, împotriva unui număr necunoscut de ţinte", informează Kaspersky.
Experţii companiei de securitate spun că StoneDrill pare să aibă legături cu alte operaţiuni de tip wiper şi spionaj studiate anterior.
Atunci când cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit StoneDrill cu ajutorul regulilor Yara create pentru a identifica mostre necunoscute din Shamoon, şi-au dat seama că studiau un cod malware unic. Acesta părea să fie creat independent de Shamoon.
"Chiar dacă cele două familii — Shamoon şi StoneDrill — nu au aceeaşi bază de cod, gândirea autorilor şi 'stilul' de programare par să fie similare. Acest lucru a făcut posibilă identificarea StoneDrill cu ajutorul regulilor Yara dezvoltate pentru Shamoon. De asemenea, au fost observate similitudini de cod cu alte programe malware mai vechi, dar de data aceasta nu între Shamoon şi StoneDrill", se mai arată în document.
StoneDrill foloseşte anumite părţi de cod detectate anterior în NewsBeef APT, cunoscut şi ca Charming Kitten — o altă campanie malware activă în ultimii ani.
"Am fost intrigaţi de asemănările dintre aceste trei operaţiuni. A fost StoneDrill un alt program de tip wiper dezvoltat de cei din spatele Shamoon? Sau StoneDrill şi Shamoon sunt două grupuri diferite, care nu au nicio legatură, şi s-a întâmplat să vizeze organizaţii din Arabia Saudită în acelasi timp? Sau cele două grupuri sunt diferite, dar unite prin aceleaşi obiective? Ultima teorie pare cea mai plauzibilă: cand vine vorba de instrumentele folosite, putem spune ca Shamoon foloseşte secţiuni în limba arabă yemenită, în timp ce StoneDrill are, majoritar, secţiuni în limba persană. Analiştii geopolitici ar sublinia, probabil, faptul că atât Iran, cât şi Yemen sunt implicate în conflictul dintre Iran şi Arabia Saudită, iar Arabia Saudită este ţara unde au fost găsite cele mai multe victime ale acestor operaţiuni. Dar, desigur, nu excludem posibilitatea ca aceste indicii să fie încercări de a ne induce în eroare", a declarat Mohamad Amin Hasbini, senior security researcher, Global Research and Analysis Team, Kaspersky Lab.

Ministerul Turismului a lansat la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin (Internationale Tourismus Börse - ITB) aplicaţia "Explore RO", creată special atât pentru turiştii străini, cât şi pentru românii care vor să descopere sau să redescopere România, aceasta fiind disponibilă în prezent în limba engleză.
"Se face un pas important în ceea ce priveşte viitorul promovării României în exterior, dar şi în interior. Românii trebuie să descopere România, dar şi să o redescopere. Aplicaţia pe care astăzi o promovăm şi o lansăm la târgul de la Berlin este un prim pas spre o promovare coerentă pe care o lansăm ca o linie principală în ceea ce priveşte viitorul turistic al României. Aplicaţia nu a costat nimic, este un parteneriat cu Eventya, o companie cu vechime în domeniu în ceea ce priveşte realizarea de aplicaţii pentru turismul românesc. Este un câştig bilateral, în sensul în care compania a venit şi şi-a oferit serviciile statului român pentru realizarea acestei aplicaţii. Asta arată că vorbim despre o companie românească în adevăratul sens al cuvântului. Câştigul din partea statului este că nu s-a folosit absolut niciun leu pentru realizarea acesteia. Urmează ca, în urma discuţiilor pe care o să le avem cu conducerea companiei, să semnăm un contract de mentenanţă. Discutăm de pasul doi care înseamnă o upgradare zilnică a acestei aplicaţii şi se va ajunge până la momentul în care inclusiv unităţi de cazare, chiar şi agenţii de turism care sunt licenţiate de către Ministerul Turismului, se vor afla în interiorul aplicaţiei, iar aceste pagini personale ale acestor unităţi de cazare sau agenţii de turism vor fi administrate de către aceştia şi pot introduce toate datele pe care le consideră necesare pentru a-şi promova activităţile sau serviciile turistice pe care le oferă", a explicat ministrul Turismului, Mircea Dobre.
Acesta a precizat faptul că în zilele următoare Ministerul Turismului va face o promovare a noii aplicaţii, în sensul că va transmite către toate unităţile de cazare şi agenţiile de turism o notificare prin care se va face cunoscut faptul că s-a lansat "Explore RO".
"Dorim să vină alături de noi şi să se înscrie în această aplicaţie. Vor completa un formular în baza căruia ei vor fi urcaţi în interiorul aplicaţiei. Mai departe, vom vedea care sunt paşii următori. Vom promova această aplicaţie prin birourile externe ale României. Îi vom informa pe toţi angajaţii din Ministerul Turismului care lucrează în exteriorul României şi de acolo vom merge către o promovare destul de intensă", a punctat Dobre.
La rândul său, Ionuţ Munteanu, co-fondator şi CEO al Eventya, compania — dezvoltatoare a aplicaţiei "Explorează RO", a menţionat că momentan ghidul turistic online este disponibil în limba engleză şi poate fi descărcat gratuit din Appstore şi Google Play.
"În momentul de faţă, aplicaţia este un ghid în limba engleză care cuprinde mai toate atracţiile şi destinaţiile turistice din România. Este o aplicaţie care, la ora actuală, promovează România explicând într-o manieră concisă şi structurată cele mai frumoase locuri, atracţii şi evenimente pe care un turist, un călător sau un om de afaceri le-ar putea face în România. Aplicaţia este disponibilă în Appstore şi Google Play, deci atât pentru dispozitivele Android, cât şi iOS şi, bineînţeles, este gratuită. Proiectul a început în decembrie, anul trecut, pe când exista ANT-ul (Autoritatea Naţională pentru Turism, n.r.) şi a însemnat crearea conţinutului, pentru că platforma şi această aplicaţie 'Explore Romania' nu se bazează pe un produs gata făcut. Noi, practic, l-am personalizat, l-am adaptat la brandul şi imaginea Explore Romania, iar munca în sine pe care am făcut-o în colaborare cu Ministerul Turismului a fost de introducere de conţinut, structurare şi organizare", a declarat Ionuţ Munteanu, co-fondator şi CEO al Eventya, dezvoltatorul aplicaţiei.
Acesta a adăugat că, pentru perioada următoare, se are în vedere traducerea ghidului online şi în alte limbi de circulaţie internaţională, iar pentru acest aspect se va ţine cont de fluxul de turişti care vin, cu preponderenţă, dintr-o anumită ţară.
"Aplicaţia este un acord de colaborare, un parteneriat între compania noastră şi Ministerul Turismului, cu titlu gratuit. Noi, în mod normal, o vindem sub formă de licenţă de utilizare. Probabil că tot noi ne vom ocupa şi de mentenanţa aplicaţiei, dar deocamdată nu există un contract în acest sens. În continuare, facem acest lucru pro bono, pentru că trebuie să asigurăm acest serviciu la o calitate înaltă. Momentan, ghidul este în limba engleză şi din câte ştiu ministerul a demarat câteva proceduri pentru traducerea aplicaţiei şi în alte limbi de circulaţie internaţională şi cred că este vorba despre franceză, germană, italiană, spaniolă etc. Cumva se va ţine cont şi de fluxul şi volumul de turişti care vin dintr-o anumită ţară. Aplicaţia are diferite perspective, adică prezintă destinaţiile turistice din punct de vedere al intereselor unui turist sau călător: turismul balneoclimateric, turismul ecumenic sau turismul de tip city break, festivalurile mari din România — de la George Enescu până la Untold sau Festivalul de la Sibiu. Aplicaţia acoperă o paletă largă de interese pentru persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 60 de ani", a spus Munteanu.
Conform ministerului de resort, prin intermediul noii aplicaţii, utilizatorii pot descoperi România şi resursele ei, precum: natură, tradiţii, cultură, istorie, educaţie, arte. Aplicaţia reprezintă un ghid turistic al României, în variantă electronică, al cărei conţinut este semnat de Ministerul Turismului, fiind disponibilă gratuit pentru platformele iOS şi Android.
"Explore RO" este furnizată în mod gratuit de către compania sibiană Eventya, cu care a fost încheiat, în luna decembrie 2016, un acord de parteneriat.
În ceea ce priveşte infrastructura tehnică a ghidului turistic mobil al României, acesta a fost construit pe o platformă care rulează pe un sistem cloud, ce permite interconectarea cu alte site-uri web şi aplicaţii turistice, prin utilizarea de APIs specifici, fiind posibilă transmiterea şi generarea automată de conţinut.
Dezvoltatorii aplicaţiei "Explore RO" au la activ, în portofoliul, produse precum 'Bucharest City App' — care a contorizat până în prezent 70.000 de utilizatori, 'Sibiu City App' (30.000 de utilizatori), dar şi aplicaţii similare implementate în Scoţia şi Olanda.

La Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi puteţi viziona pe 28 martie, la ora 19.00, piesa de teatru "Nişte animale", un spectacol de teatru după Ion Băieşu. Scenariul cuprinde trei piese convertite spre un registru fabulistic în care o dresoare, care întruchipează o formă de dictatură, îi tratează pe artiştii dintr-un teatru ca pe nişte animale.
În rolurile principale îi întâlnim pe Romică Ţociu, Ana Maria Mirică, Ada Palade şi pe Cornel Palade. Piesa este în regia lui Gheorghe Hibovski, scenariu şi scenografia aparţinându-i deasemenea. Coregrafia îi aparţine Marcelei Ţimiraş, decorul este realizat de Tudor Creţu, sunetul este asigurat de Daniel Stanciu şi de lumini se ocupă Marcel Tănase.
Preţul unui bilet este de 50 de lei. Biletele se găsesc la casa de bilete a sălii de spectacol şi online pe Startickets.ro, Bilete.ro, BLT.ro, Ticketstore.ro, Bilet.ro, Myticket.ro şi pe Eventim.ro.

Ultimele dezvăluiri ale site-ului WikiLeaks privind un amplu program de "hacking" al CIA surprind prin detaliile ce arată cum acest serviciu ar reuşi să transforme în microfoane unele telefoane mobile inteligente şi televizoare, chiar şi atunci când acestea sunt închise, scrie publicaţia El Mundo într-un articol care descrie aceste practici de spionaj cibernetic.
Site-ul coordonat de Julian Assange susţine că se află în posesia a 8.761 de documente ale unităţii de spionaj cibernetic a CIA (unde lucrează circa 5.000 de persoane), cele mai multe conţinând coduri ale programelor informatice utilizate în atacurile cibernetice executate de acest serviciu în întreaga lume, programe concepute adesea în colaborare cu serviciul britanic MI5.
WikiLeaks a anunţat că va publica numai o parte a acestor date, al căror volum este comparat de publicaţia The New York Times cu acela al faimoaselor cablograme ale Departamentului de Stat sau cu dezvăluirile lui Edward Snowden despre operaţiunile de spionaj cibernetic realizat la scară globală de Agenţia de Securitate Naţională (NSA) a SUA şi ar putea avea astfel un efect potenţial devastator pentru CIA.
Dar unele dintre informaţiile prezentate acum de WikiLeaks par desprinse la prima vedere din filmele cu James Bond, ele arătând cum, cu ajutorul unor programe informatice, telefoane mobile şi televizoare pot fi transformate în microfoane prin comenzi de la distanţă.
Este cazul programului denumit "Îngerul care plânge" ("Weeping Angel"), de fapt un virus special conceput pentru televizoarele inteligente produse de compania Samsung. Odată ce infectează aparatul, "Îngerul care plânge" pune televizorul într-un mod "off" fals şi înregistrează conversaţiile din apropiere, pe care le expediază pe internet către un server secret al CIA.
Totuşi, în manualul de utilizare pentru acest tip de televizor, compania Samsung avertizează că dispozitivul poate capta ordine externe care apoi pot ajunge în mod neautorizat în posesia unor terţi.
Potrivit WikiLeaks, programul de asistenţă vocală "Siri", instalat pe ultima generaţie de iPhone-uri ale companiei Apple, precum şi aplicaţia "Alexa" a societăţii Amazon pot fi de asemenea infectate cu viruşi care transformă telefoanele în dispozitive de înregistrare ambientală.
Mai mult decât atât, site-ul coordonat de Julian Assange afirmă că CIA a dezvoltat programe informatice cu ajutorul cărora poate pătrunde practic oriunde, inclusiv în sistemele de operare Windows, Mac OS X sau Linux, precum şi în cele pentru tablete şi telefoane, cum ar fi iOS sau Android.
WikiLeaks mai notează că CIA a creat un grup special care să se ocupe de sistemul de operare creat de Apple, întrucât produsele acestei companii "sunt foarte populare în rândul elitelor diplomatice, politice, sociale şi de afaceri".
Site-ul lui Assange scrie şi despre intruziunea în sistemele de mesagerie, precum WhatsApp, Signal sau Telegram. Conform WikiLeaks, CIA nu a reuşit să decripteze mesajele transmise prin intermediul acestor platforme, dar în schimb le poate citi atunci când utilizatorul le scrie în cadrul procesului de criptare.
Reacţionând după aceste dezvăluiri, compania Apple a anunţat, potrivit AFP, că a reuşit să acopere majoritatea breşele de securitate exploatate de CIA, menţionând că ultima versiune a sistemului de operare iOS este securizată, în timp ce Samsung a spus că se va ocupa urgent de această problemă.

Pagina 135 din 146