M.C.M.

M.C.M.

Unul dintre cei mai bătrâni şi mai mari elefanţi africani a fost ucis de braconieri într-un parc din sudul Kenyei, a anunţat o organizaţie de protejare a faunei sălbatice, menţionând că în urma acestei morţi au mai rămas doar 25 de pachiderme "cu colţi gigantici" în întreaga lume.
Satao al II-lea, numit după un alt elefant gigant ucis în 2014, a fost descoperit mort în Parcul National Tsavo, a declarat pentru AFP Richard Moller, de la organizaţia Tsavo Trust, potrivit căruia animalul ar fi fost ucis cu o săgeată otrăvită, tehnica preferată de braconieri din cauza silenţiozităţii sale.
"Din fericire, graţie parteneriatului cu Departamentul pentru faună sălbatică din Kenya (KWS), am descoperit cadavrul înainte ca braconierii să îi smulgă fildeşul", a declarat el, adăugând că doi braconieri suspectaţi de implicare în acest caz au fost arestaţi.
În vârstă de aproximativ 50 de ani, Satao al II-lea avea doi colţi cu o greutate de peste 50 de kilograme fiecare, atât de lungi încât atingeau practic solul. "El a supravieţuit mai multor secete şi, probabil, altor tentative de braconaj", a povestit Moller, adăugând că moartea pachidermului aduce la 25 numărul total al elefanţilor cu colţi uriaşi din întreaga lume, dintre care 15 trăiesc în Kenya.
Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), populaţia de elefanţi africani a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 25 de ani: în prezent, pe continentul african trăiesc aproximativ 415.000 de elefanţi, cu 111.000 mai puţin decât în deceniul trecut. Uciderea acestora continuă într-un ritm vertiginos, 30.000 de elefanţi fiind ucişi în fiecare an.
Nici viaţa celor care îi îngrijesc nu este lipsită de pericole. În ultima lună, doi pădurari din Kenya au fost ucişi de braconieri, dintre care unul sâmbătă la Tsavo, potrivit KWS.

Este o minunăţie tehnologică, construită la un preţ mic, în timp record: o casă a fost realizată la imprimanta 3D în 24 de ore. Preţul său? Doar circa 11.000 de euro, scrie Cnewsmatin.fr.
În spatele acestei realizări se află start-up-ul californian Apis Cor, a cărui echipă de informaticieni şi ingineri a reuşit să imprime în timp record în fabrica sa din Stupino (Rusia) pereţi din beton modificat, dar şi fundaţii, tavane, podele, uşi, ferestre şi finisaje. Ansamblul suprafeţei locuite măsoară 38 de metri pătraţi, iar durata de viaţă a casei este estimată la 175 de ani.
Incredibilul proiect a necesitat utilizarea unui cort uriaş, care a protejat betonul folosit pentru ca acesta să nu aibă de suferit de pe urma temperaturilor extrem de scăzute înregistrate în această perioadă în Rusia.
Chiar dacă nu este vorba despre prima casă realizată la imprimanta 3D, particularitatea rezidă în modul în care a fost concepută: spre deosebire de locuinţele anterioare, casa proiectată de Cor Apis a fost imprimată în ansamblul său, nu a rezultat din asamblarea mai multor panouri pre-imprimate.

Miniştrii europeni de externe au pus bazele unui "cartier general militar" al Uniunii Europene, care va centraliza încă din această primăvară comandamentele anumitor misiuni externe, transmite AFP.
Reprezentanţii celor 28 de state membre au decis crearea pe termen scurt a unei capacităţi militare de planificare în cadrul Statului Major al UE la Bruxelles.
Atribuţiile vor include, la nivel strategic, planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor militare necombatante, se arată în textul documentului adoptat de miniştri.
"Încă din anii '50 am avut dificultăţi în a avansa în domeniul apărării, întrucât istoria UE a fost marcată mai curând de diviziune", a spus şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
Ea s-a declarat mândră de decizia luată în unanimitate de statele membre şi a precizat că noua structură va deveni operaţională în următoarele săptămâni şi că în cadrul ei vor activa "în jur de 30 de persoane".
Prima misiune va fi de a prelua coordonarea a trei misiuni de formare ale UE formate din 600 de militari şi detaşate în Republica Congo, Mali şi Somalia, sub conducerea actualului şef al Statului Major european, generalul finlandez Esa Pulkkinen.
Cele trei misiuni combatante ale UE (Sophia, Atalanta şi Althéa) vor rămâne sub comanda cartierelor generale stabilite în statele membre.
"Este versiunea embrionară a responsabilităţii sporite a Uniunii pentru a-şi asigura propria apărare", a declarat ministrul spaniol al Afacerilor Externe, Alfonso Dastis.
"Nu este vorba despre o armată europeană, ştiu că acest termen este folosit frecvent. Este vorba doar de o modalitate mai eficientă prin care să ne derulăm activităţile militare, a subliniat şi Mogherini.

Ministerul Justiţiei din Bulgaria elaborează noi reguli care, în cazul aprobării lor, vor înăspri condiţiile necesare obţinerii cetăţeniei bulgare de către solicitanţii cu descendenţă bulgară, relatează novinite.com.
Conform amendamentelor propuse, un candidat la naturalizare în Bulgaria va trebui să specifice data exactă care atestă originea bulgară a solicitantului.
Un certificat în acest sens va fi emis de Agenţia de stat pentru bulgarii de peste hotare.
De asemenea, vor fi necesare şi alte documente adiţionale pentru a demonstra că o persoană are o rudă de origine bulgară.
Modificările, care actualizează normele actuale ce datează din 1999, sunt motivate de faptul că mulţi solicitanţi care doresc să obţină cetăţenia bulgară nu prezintă dovada necesară a originii lor bulgare, potrivit cotidianului Sega.
În plus, solicitantul va trebui să participe la un interviu şi să răspundă la toate întrebările formulate. Dacă cel puţin una dintre aceste două condiţii nu este îndeplinită, atunci cererea sa nu va fi procesată.
Cerinţele pentru obţinerea cetăţeniei bulgare s-au înăsprit în ultimii ani. Ultima schimbare, operată în urmă cu doi ani, a vizat reducerea solicitanţilor ce provin din Balcanii Occidentali, care încercau să obţină cetăţenia bulgară pentru a călători liber în restul Uniunii Europene.

Parlamentul israelian a anunţat că a votat o lege care interzice accesul în statul evreu partizanilor boicotului internaţional, scrie AFP.
Într-un comunicat, Knessetul (parlamentul) a subliniat că a "adoptat în a doua şi a treia lectură proiectul de lege privind intrarea în Israel".
"Nicio viză şi nicio autorizaţie de sejur de orice fel nu va fi acordată unei persoane care nu este cetăţean israelian sau rezident permanent dacă aceasta sau organizaţia ori instituţia în care militează a lansat cu bună ştiinţă un apel public la boicotarea statului Israel ori s-a angajat să ia parte la un astfel de boicot", potrivit textului respectiv.
Israelul şi-a intensificat lupta pe plan legal împotriva mişcării BDS (Boycott, Divestment, Sanctions) care militează pentru un boicot internaţional al statului evreu până ce acesta, printre altele, se retrage din teritoriile pe care le ocupă.
Israelul taxează mişcarea BDS de antisemitism, o acuzaţie pe care aceasta o dezminte.
Jurnalul israelian Haaretz consideră că noua lege deschide uşa pentru o eventuală utilizare împotriva palestinienilor care trăiesc în Israel cu statutul de rezident nepermanent.
Anul trecut, autorităţile israeliene au refuzat să reînnoiască documentele de călătorie unui membru fondator la BDS, Omar Barghouti, a cărui familie este palestiniană şi care este născut în Qatar.

Majoritatea medicilor europeni care lucrează în Marea Britanie iau în considerare părăsirea ţării din cauza Brexit-ului, mii dintre ei în următorii doi ani, ceea ce va arunca Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) într-o nouă criză de personal, relevă un sondaj realizat de Consiliul General al Medicilor (GMC), citat de cotidianul Independent.
La sondajul realizat de GMC au luat parte 2.115 medici veniţi din Zona Economică Europeană (EEA), care cuprinde statele membre ale UE, dar şi Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, şi a relevat că 1.171 dintre ei (55%) se gândesc să părăsească Marea Britanie, votul în favoarea Brexit-ului fiind una dintre cauze, a relatat Independent în ediţia sa online.
Numărul medicilor proveniţi din UE sau EEA este de circa 10.200, aproximativ 9% din numărul total de medici din cadrul NHS, conform statisticilor oficiale. Iar dacă jumătate dintre ei ar părăsi Marea Britanie, atunci acest lucru ar avea un impact uriaş asupra sistemului de sănătate, care are deja deficit de personal în unele zone.
Dintre cei 1.171 de medici care au spus că se gândesc să plece, 596 (45%) au precizat că intenţionează să facă acest lucru în următorii doi ani, iar 312 (24%) ? în următorii 3-5 ani.
Peste 1.000 dintre medicii din UE şi EEA au adăugat comentarii, spunând în sondaj ce părere au despre Brexit şi despre impactul acestuia asupra activităţii lor. GMC a precizat că s-au conturat două teme principale: impactul emoţional al Brexit-ului, mulţi medici spunând că se simt nedoriţi şi demoralizaţi, şi nesiguranţa privind viitorul statutului lor de rezidenţi. Această nesiguranţă a fost amplificată foarte probabil şi de refuzul premierului Theresa May de a confirma cel puţin deocamdată menţinerea drepturilor cetăţenilor din UE în Marea Britanie după Brexit, mai comentează Independent.
"Medicii din EEA au o contribuţie uriaşă şi vitală la serviciile de sănătate din Marea Britanie. Este extrem de îngrijorător că unii dintre ei iau în considerare părăsirea Marii Britanii în următorii câţiva ani. Dacă vor pleca, acest lucru ar avea un impact mare asupra pacienţilor şi ar pune sub o presiune şi mai mare restul profesiei medicale din Marea Britanie", a declarat directorul executiv al GMC, Charlie Massey.
Sondajul GMC vine în contextul în care există deja o îngrijorare extrem de răspândită în legătură cu deficitul de personal cu care se confruntă NHS.

Protecţia socială a reprezentat în 2015, în toate statele membre ale Uniunii Europene, cel mai important domeniu al cheltuielilor guvernamentale, iar România (11,5%) s-a aflat printre ţările care au alocat cel mai scăzut procent din PIB pentru acest sector, arată datele prezentate de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).
Procentul din PIB alocat cheltuielilor pentru protecţie socială variază în UE de la sub 10% în Irlanda (9,6%) la peste un sfert în Finlanda (25,6%). Opt state membre — Finlanda, Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia — au alocat cel puţin 20% din PIB cheltuielilor pentru protecţie socială, în timp ce Irlanda, statele baltice, România, Cipru, Malta şi Cehia au cheltuit fiecare sub 13% din PIB pentru acest sector.
Cea mai mare parte din cheltuielile pentru protecţie socială a fost alocată în 2015 grupului "vârstă înaintată", care include pensiile. Cel mai ridicat procent pentru acest tip de cheltuieli se înregistra în Grecia (15,7%), Italia (13,8), Franţa (13,6%), Finlanda (13,4%) şi Austria (13,1%), iar cel mai scăzut în Irlanda (2,4%), Cipru şi Lituania (ambele cu 5,8%). Conform Eurostat, 10,3% din cheltuieli au fost alocate în 2015 grupului "vârstă înaintată", România înregistrând un nivel de 8,5%.
Cheltuielile pentru sănătate au reprezentat al doilea cel mai important domeniu al cheltuielilor în UE (7,2% din PIB). Ponderea sa variază de la peste 8% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, Franţa, Olanda şi Austria până la 2,6% în Cipru, 3,8% în Letonia şi 4,2% în România.
Cheltuielile pentru educaţie au reprezentat 4,9% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în 2015. Ponderea sa variază de la 7% în Danemarca, 6,5% în Suedia, 6,4% în Belgia până la 3,1% în România şi 3,7% în Irlanda.

O persoană fizică autorizată din judeţul Botoşani a înregistrat în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale dulceaţa de trandafiri, ca produs tradiţional românesc, a declarat pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Agricultură, Cristian Delibaş.
Potrivit acestuia, dulceaţa de trandafiri "Deliciul Mihaelei", realizată în satul Iorga din comuna Manoleasa, este înregistrată la poziţia 543 din Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.
"Plantaţia de trandafiri este undeva chiar pe malul Prutului. Este o femeie care are o plantaţie interesantă, care a ajutat-o să dezvolte o mică industrie", a declarat Delibaş.
Şeful Direcţiei pentru Agricultură susţine că Botoşaniul se află în topul naţional al judeţelor după numărul de produse înscrise în registrul produselor tradiţionale.
Astfel, 24 de produse de la 13 procesatori sunt atestate ca fiind tradiţionale. Cele mai multe dintre ele sunt produse lactate, însă există şi produse din carne, băuturi alcoolice şi produse de panificaţie.

Arestul la domiciliu este o măsură care afectează libertatea persoanei, iar aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv, precizează Curtea Constituţională a României (CCR).
CCR a admis o excepţie de neconstituţionalitate care viza dispoziţiile articolului 220 alin. 1 din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
În motivarea deciziei, Curtea arată că atât persoanele aflate în arest preventiv, cât şi cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, iar cele două măsuri reprezintă o "interferenţa majoră în dreptul la libertatea individuală a persoanei".
"Din această perspectivă, Curtea a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate şi modul de aplicare/de punere în executare, afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate", se arată în motivare.
În context, judecătorii apreciază că măsura arestului la domiciliu trebuie să fie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv.
"Astfel, Curtea apreciază că stabilirea naturii măsurii preventive a arestului la domiciliu în sensul că aceasta este o măsură preventivă privativă de libertate determină faptul că aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv. Această concluzie se impune, având în vedere, pe de-o parte, similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii şi a substanţei acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituţională, cât şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi, pe de altă parte, principiul ce rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căruia norma constituţională a art. 23 trebuie interpretată în sens larg, cu referire la toate măsurile preventive privative de libertate", se precizează în motivare.
Curtea reţine că, spre deosebire de situaţia arestului preventiv, care se poate dispune din nou faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, în cazul arestului la domiciliu aceasta garanţie nu este reglementată.
Totodată, judecătorii observă că temeiurile ce stau la baza luării măsurilor preventive privative de libertate sunt similare celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului — inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte; inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta; există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni — şi apreciază că acestea îşi pierd din intensitate odată cu trecerea timpului, pierzându-şi în acelaşi timp caracterul suficient.
"Aşa fiind, Curtea apreciază că imposibilitatea dispunerii din nou a unei măsuri preventive privative de libertate faţa de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, dacă nu au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, se constituie într-o garanţie ce însoţeşte măsurile preventive privative de libertate. Din această perspectivă, Curtea constată, cu atât mai mult, că dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior faţă de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleaşi temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. (...) Or, având în vedere că măsura preventivă a arestului la domiciliu este o măsură similară celei a arestului preventiv, având natura unei măsuri preventive privative de libertate, Curtea apreciază că aceasta trebuie însoţită de aceleaşi garanţii ca cele prevăzute în cazul măsurii preventive a arestului preventiv, inclusiv cea reglementată de dispoziţiile art. 238 alin.(3) din Codul de procedură penală", spun judecătorii CCR.

Transportatorul naţional de energie electrică, Transelectrica, avea de recuperat, la data de 27 februarie, creanţe în valoare totală de 51,5 milioane de lei pentru serviciul de transport şi sistem, potrivit datelor prezentate pe site-ul companiei.
Cea mai mare sumă, respectiv 20,7 milioane de lei, reprezintă creanţe deţinute la companii aflate în faliment. Cele mai mari datorii aparţin Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) — 5,9 milioane de lei, companiei Total Electric Oltenia — 3,1 milioane de lei şi traderului Romenergy Industry — 3 milioane de lei.
Totodată, Transelectrica are de recuperat 19,6 milioane de lei de la clienţi aflaţi în insolvenţă. Cele mai mari datorii le are furnizorul Petprod — 5,6 milioane de lei, compania Also Energ — 5 milioane de lei şi CET Govora — 1,8 milioane de lei.
Transelectrica vrea să recupereze pe cale juridică datorii de 10,7 milioane de lei în total, cele mai mari fiind ale Energy Holding — 1,05 milioane de lei, dar şi penalităţi de 3,9 milioane de lei de la ArcelorMittal Galaţi şi de 2,1 milioane de lei de la Also Energ.
Pe cale comercială, transportatorul are de recuperat creanţe, inclusiv penalităţi, de 204.040 de lei de la Fidelis Energy şi de 121.186 de lei de la Transenergo.
Transelectrica a înregistrat anul trecut un profit net de 285,511 milioane de lei, în scădere 20,7% faţă de anul precedent, potrivit situaţiilor financiare preliminare.

Pagina 152 din 159