M.C.M.

M.C.M.

SpaceX a anunţat planurile sale pentru transportarea anul viitor a doi pasageri privaţi în jurul Lunii, aceasta fiind prima călătorie spaţială cu oameni la bord către satelitul natural al Pământului realizată în ultimele patru decenii, informează DPA.
Compania nu a oferit detalii cu privire la identitatea celor doi turişti spaţiali, însă a menţionat că aceştia au făcut deja un "depozit semnificativ" şi vor parcurge teste medicale şi de rezistenţă la efort pentru a se stabili dacă vor putea face faţă călătoriei.
"Ca şi astronauţii Apollo de dinaintea lor, aceste persoane vor călători în spaţiu purtând cu ei speranţele şi visele umanităţii, conduşi de spiritul universal uman al explorării", se arată în comunicatul SpaceX. Ultimii oameni care au zburat către Lună au luat parte la misiunea Apollo 17, în 1972. SpaceX nu are în plan aterizarea pe Lună, ci orbitarea în jurul satelitului natural al Pământului.
Statele Unite, Japonia, Rusia şi China au în vedere realizarea, în anii următori, a unor misiuni către Lună cu oameni la bord, NASA vizând un astfel de zbor în jurul satelitului natural al Terrei ca parte a pregătirii pentru o eventuală călătorie spre Marte.
Într-un comunicat transmis separat, NASA a elogiat SpaceX pentru că "ţinteşte mai sus" descriind relaţia cu această companie drept un "parteneriat industrial". "Vom lucra îndeaproape cu SpaceX pentru a ne asigura că se achită în siguranţă de obligaţiile contractuale în vederea readucerii pe pământ american a astronauţilor lansaţi în spaţiu", se arată în document. "De mai bine de un deceniu, NASA a investit în industria privată pentru a dezvolta capabilităţile necesare astfel încât cetăţenii americani şi inovaţiile comerciale să propulseze viitorul umanităţii în spaţiu", mai scrie agenţia în comunicat, potrivit sursei citate.
Nu se cunoaşte cât va investi NASA în noul proiect.
Zborul SpaceX va utiliza capsula sa Dragon, dezvoltată pentru NASA în vederea transportării echipajului uman pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), ca parte a dorinţei agenţiei spaţiale americane de a încuraja zborul spaţial privat după retragerea flotei sale de navete spaţiale.
SpaceX urmează să testeze la finalul acestui an o versiune modificată a capsulei spaţiale care a fost folosită pentru a transporta provizii pe ISS. Testul va fi efectuat fără oameni la bord, însă un zbor cu echipaj uman este plănuit pentru 2018.
Compania va lansa misiunile private în jurul Lunii de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida (SUA).
SpaceX a suspendat, în ianuarie, lansarea sateliţilor după ce, în septembrie anul trecut, una dintre rachetele sale Falcon 9 a explodat pe rampă, în urma evenimentului fiind distruse atât racheta, cât şi încărcătura sa plătită.
Compania, fondată de antreprenorul Elon Musk, speră, de asemenea, ca în viitor să realizeze misiuni private către Marte.

Vineri, 10 Martie 2017 00:00

George Michael a murit din cauze naturale

Cântăreţul George Michael a murit din cauze naturale, a declarat un medic legist britanic, la încheierea unei investigaţii de lungă durată privind decesul pop starului, informează Reuters.
George Michael a murit la vârsta de 53 de ani, în ziua de Crăciun, în locuinţa sa din Goring, comitatul Oxfordshire, la vest de Londra. Autopsia iniţială a fost neconcludentă şi au fost efectuate noi teste. În prezent medicul legist a declarat că nu este nevoie de mai multe cercetări cu privire la moartea cântăreţului.
"Deoarece există o cauză naturală confirmată a morţii, care a fost cardiomiopatia dilatativă cu miocardită şi steatoza hepatică (ficatul gras sau acumularea de grăsime în celulele hepatice, potrivit AFP), ancheta este întreruptă", a precizat într-un comunicat Darren Salter, medicul legist din Oxfordshire.
"Nu vor fi furnizate alte actualizări, iar familia cere presei şi publicului să-i respecte intimitatea", a spus Slater. Corpul starului poate fi acum predat familiei în vederea funeraliilor.
Istoricul artistului privind consumul de droguri a dat naştere la speculaţii din partea prietenilor şi a mass-media că acestea i-ar fi putut provoca moartea, scrie DPA.
George Michael, al cărui nume real era Georgios Kyriacos Panayiotou, s-a născut dintr-un tată grecocipriot şi o mamă britanică, pe 25 iunie 1963, în cartierul East Finchley, din nordul Londrei. A devenit celebru ca membru al duetului ''Wham!'' (înfiinţat în anii '80 împreună cu prietenul său din copilărie Andrew Ridgeley), cunoscut pentru hituri ca "Wake Me Up Before You Go-Go", "Club Tropicana" şi "Last Christmas".
Muzicieni din Marea Britanie şi din întreaga lume i-au adus un omagiu lui George Michael, care a vândut peste 100 de milioane de albume de-a lungul carierei sale care acoperă aproape patru decenii.

Fritz, noul pui de urs polar de la una dintre principalele grădini zoologice din Berlin, a murit în urma unei inflamaţii a ficatului, a confirmat grădina zoologică Tierpark, citată de DPA.
Puiul s-a născut la 3 noiembrie din mama Tonja şi tatăl Wolodja, alături de un frate geamăn, care a murit la scurt timp după naştere.
Potrivit DPA, naşterea lui Fritz a fost un eveniment pentru această grădina zoologică din estul Berlinului, în condiţiile în care era pentru prima dată în 22 de ani când un pui de urs polar se năştea în incinta Tierpark, una dintre cele două grădini zoologice principale ale oraşului.
Cealaltă este Zoologischer Garten, situată în centrul Berlinului, cunoscută pentru ursul polar Knut, care a murit în 2011, întristând mii de fani din întreaga lume.

România ar putea avea un Comitet Naţional Multisectorial pentru limitarea rezistenţei microbiene la antibiotice, structură tehnică fără personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, având ca scop elaborarea şi monitorizarea aplicării strategiei de limitare a creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice şi răspândirii microorganismelor rezistente la nivel naţional - prevede un proiect pus în dezbatere publică pe site-ul MS.
Comitetul director al acestui for ar urma să fie format din reprezentanţi ai: Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Institutului Naţional de Boli Infecţioase ''Matei Balş'', Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor medicale, Colegiului Farmaciştilor din România.
De asemenea, vor mai face parte reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Veterinari din România, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale interesate în domeniu, ai altor instituţii şi agenţii, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.
Atribuţiile principale ale Comitetului Naţional Multisectorial ar urma să fie: elaborarea Strategiei Naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor şi limitarea rezistenţei microbiene la antibiotice şi a Planului Naţional Multianual pentru realizarea obiectivelor acestei strategii, documente care sunt supuse spre aprobare Guvernului, propunerea autorităţilor competente în domeniul specific de reglementare, adoptarea de noi acte normative sau modificarea celor în vigoare, inclusiv şi fără a se limita la reglementări privind testarea sensibilităţii la antibiotice, prescrierea de antibiotice şi monitorizarea consumului de antibiotice, ghiduri de diagnostic, prevenire şi tratament a principalelor sindroame infecţioase.
Potrivit sursei citate, comitetul ar urma să elaboreze şi să supună spre aprobare Guvernului şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un raport anual în care este analizat stadiul implementării Planului Naţional Multianual, dificultăţile întâmpinate în implementarea sa şi propunerile de soluţionare.
Domeniile de intervenţie se referă la prevenirea extinderii rezistenţei microbiene, prin utilizarea judicioasă a antibioticelor şi limitarea transmiterii germenilor cu (multi)rezistenţă la antibiotice, optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană şi în medicina veterinară, utilizând şi datele locale/naţionale de rezistenţă microbiană, creşterea calităţii şi acoperirii activităţilor de supraveghere a rezistenţei microbiene, dezvoltarea şi definirea rolului testelor rapide de diagnostic în medicina umană şi cea veterinară.
Alte domenii de intervenţie ale comitetului sunt: creşterea calităţii formării personalului medical în domeniul utilizării judicioase a antibioticelor, implicarea în informarea publicului larg privind utilizarea judicioasă a antibioticelor şi riscurile legate de utilizarea acestora, orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenţei microbiene la antimicrobiene.

Societatea Română de Transplant Medular, înfiinţată recent, are ca obiectiv principal dezvoltarea activităţii de transplant medular în bolile hematologice şi nehematologice.
Reprezentanţii societăţii anunţă, într-un comunicat transmis presei, că urmăresc realizarea şi coordonarea cercetării ştiinţifice în această ramură medicală, la nivel naţional, formarea profesională continuă, precum şi asigurarea activităţii de supervizare pentru tehnicile de transplant medular şi de celule stem. "În cadrul Societăţii Române de Transplant Medular ne propunem să venim în sprijinul bolnavilor care au nevoie de acest tip de transplant, prin susţinerea dezvoltării acestor proceduri în România, asigurând, prin membrii societăţii, expertiza necesară extinderii activităţii de transplant medular. Ne dorim să creăm un cadru de cercetare ştiinţifică în domeniu, precum şi de formare profesională continuă, care să le faciliteze profesioniştilor implicaţi în realizarea transplantului medular accesul la cele mai noi informaţii, pentru îmbunătăţirea permanentă a practicii clinice", a explicat conf. dr. Alina Tănase, preşedintele Societăţii Române de Transplant Medular, conform comunicatului de presă.
Alina Tănase adaugă că societatea vizează stabilirea de parteneriate cu organizaţiile şi instituţiile naţionale şi internaţionale active în această zonă medicală, pentru a aduce la cunoştinţa medicilor români progresele din domeniu, şi se bazează pe o colaborare fructuoasă cu autorităţile din sistemul de sănătate în demararea unor strategii şi programe naţionale de sprijinire a activităţilor de transplant medular.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, se menţionează în comunicat, Societatea Română de Transplant Medular are în vedere: elaborarea de programe curriculare privind formarea şi dezvoltarea profesională continuă în domeniu, crearea la nivel naţional, a unor micro-centre de resurse, informare, cercetare şi instruire pentru personalul implicat în domeniu, colaborarea cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale româneşti şi organizaţii internaţionale, dar şi derularea de proiecte de informare pentru creşterea gradului de conştientizare, în rândul publicului larg, a problematicii transplantului medular în contextul naţional.
Potrivit aceleiaşi surse, în România, activitatea de transplant medular este concentrată în patru centre: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Spitalul Clinic Colţea.

Shanghai a intrat pe lista oraşelor antitutun din China, cu o nouă lege care interzice locuitorilor să fumeze în spaţiile publice şi în zonele recreative, relatează EFE.
Măsura întră în vigoare de la 1 martie şi interzice fumatul atât în localurile publice închise, restaurante, baruri, birouri, spitale şi mijloace de transport public, cât şi în spaţiile deschise.
Shanghai, unul din cele mai populate oraşe din lume cu 20 de milioane de locuitori, se alătură astfel luptei împotriva tutunului asemenea capitalei Beijing, care a adoptat o măsură similară în iunie 2015, şi oraşului Shenzhen (sud), unde legea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie anul acesta.
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în China există în prezent circa 330 de milioane de fumători activi, în timp ce numărul celor pasivi ajunge la 730 de milioane.
Intrarea în vigoare a acestei interdicţii vine în întâmpinarea cererilor OMS, experţilor şi mass-media chineze ca guvernul să aprobe o măsură la nivel naţional.
Bolile legate de tabagism provoacă moartea a un milion de chinezi în fiecare an, dintre care 100.000 sunt fumători pasivi.

Apetitul Europei pentru gazele naturale va duce la o renaştere a cererii, deoarece în depozite combustibilul este la cel mai scăzut nivel din 2013, susţin oficialii grupului rus Gazprom, transmite Bloomberg.
În 2017, cererea pentru gaze naturale a Europei va fi probabil la acelaşi nivel sau va depăşi creşterea de anul trecut, deoarece regiunea trebuie să-şi aprovizioneze depozitele, consideră Gazprom.
O estimare precaută a celui mai mare producător mondial de gaze naturale indică anul acesta o creştere de aproximativ 5% a cererii de gaze naturale în Europa, a afirmat Alexander Medvedev, adjunctul directorului general al grupului rus, într-un interviu acordat la Hong Kong. Acesta a dat asigurări că în 2017 livrările de gaze în Europa nu vor fi mai reduse decât în 2016.
Conform estimărilor Gazprom, consumul de gaze în Europa a urcat anul trecut cu 4,8%, în timp ce, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), producţia în regiune înregistrează un declin de 27% în perioada 2014 — 2020.
"Europa trebuie să-şi umple depozitele, care sunt aproape goale. Ştim asta uitându-ne la depozitele noastre şi ale vecinilor'', a explicat Medvedev.
Gazprom se aşteaptă ca până în 2025 cota sa de piaţă în Europa să fie stabilă sau chiar să crească la 35%. Norvegia, principalul rival a Rusiei în Europa, îşi va menţine probabil livrările la actualul nivel, susţine Medvedev.
Deşi piaţa globală aşteaptă accelerarea fluxului de gaze naturale lichefiate (LNG) din Australia şi SUA, Gazprom crede că majoritatea celor care vor cumpăra aceste gaze vor fi din Asia şi America, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, a explicat recent Alexander Medvedev.
Conform datelor grupului rus, LNG costă cu aproximativ 30% mai mult decât gazul livrat Europei de Gazprom prin cea mai scumpă rută, via Ucraina.
Preţurile Gazprom în Europa, care, în 2016, s-au situat la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, s-ar putea redresa anul acesta la 180 — 190 dolari pe mia de metri cubi, comparativ cu 167 de dolari în 2016, a declarat Medvedev.
Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a raportat un profit net de 102,2 miliarde ruble (1,7 miliarde de dolari) pentru perioada iulie-septembrie 2016, peste estimările analiştilor.
Compania controlată de statul rus a beneficiat în trimestrul al treilea 2016 de aprecierea rublei, care i-a permis să revină după pierderile de două miliarde de ruble înregistrate în perioada similară a lui 2015.
În schimb, cifra de afaceri a Gazprom a scăzut cu 3% în ritm anual, până la 1.257 miliarde de ruble, în trimestrul al treilea 2016, în timp ce cheltuielile operaţionale au crescut cu 21%, până la 1.140 miliarde ruble.
Pe primele nouă luni ale anului trecut, Gazprom a vândut o cantitate de 322,6 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 6,4% mai mult decât în 2015. Majoritatea livrărilor, 160,9 miliarde metri cubi, a vizat Europa şi alte pieţe, singurele care au raportat o creştere a cererii.

Cancelarul austriac Christian Kern susţine ideea tăierii fondurilor de la bugetul Uniunii Europene pentru ţările membre ce refuză să primească refugiaţi relocaţi din alte state membre, relatează publicaţia germană Die Welt, citată de DPA. ''Dacă ţările evită să rezolve problema migraţiei, ele nu ar trebui să primească miliarde de euro de la Bruxelles'', a declarat Kern pentru cotidianul german citat.
Comentariile sale intervin cu o zi înaintea Summitului UE de la Bruxelles, unde printre altele va fi dezbătută şi situaţia refugiaţilor aflaţi pe teritoriul statelor membre ale blocului comunitar. Christian Kern a menţionat că, deşi unele state membre ale UE aşteaptă solidaritate în unele dosare precum dezvoltarea, securitatea şi sancţiunile contra Rusiei, ele nu sunt interesate să manifeste aceeaşi solidaritate cu privire la alte probleme importante pentru forul comunitar.
''Solidaritatea selectivă ar trebui să ducă şi la plăţi selective din partea contributorilor neţi (la bugetul UE). Vom discuta despre acest subiect la Bruxelles'', a explicat Kern, care a adăugat că Austria nu intenţionează să-şi majoreze contribuţia la bugetul comunitar în pofida viitoarei ieşiri a Marii Britanii din UE. Patru ţări membre — Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria — au refuzat până acum să accepte refugiaţi relocaţi din alte state membre ale Uniunii Europene.

Vineri, 10 Martie 2017 00:00

Secetă gravă în Somalia

Preşedintele Somaliei, Mohamed Abdullahi Farmaajo, a declarat "starea de dezastru naţional" pentru a face faţă situaţiei umanitare provocate de seceta gravă ce afectează mare parte a ţării, relatează EFE.
Abdullahi a făcut apel la comunitatea internaţională să răspundă cât mai urgent la această calamitate, potrivit contului său prezidenţial de Twitter.
Preşedintele a făcut de asemenea apel la comunitatea oamenilor de afaceri şi la diasporă pentru a participa la operaţiunile de recuperare a zonelor afectate.
Aproximativ 3 milioane de somalezi se află în stare de urgenţă alimentară din iunie 2017 şi la un pas de foamete din cauza secetei înregistrate în ultimele luni, potrivit ONU.
Seceta a obligat deplasarea a peste 135.000 de persoane în Somalia din noiembrie, conform datelor culese de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ACNUR) şi de Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC).
Organizaţiile internaţionale se tem să nu se repete foametea care a afectat ţara în 2011, când au murit peste 250.000 de persoane dintre care mai mult de jumătate copii sub cinci ani.

În fiecare stat membru al Uniunii Europene, directorii bărbaţi câştigau în 2014 mai mult decât femeile aflate în funcţii de conducere, dar cel mai redus decalaj de salarizare se înregistra în România, arată datele prezentate de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).
Statisticile Eurostat, publicate înaintea Zilei Internaţionale a Femeii, arată că cel mai redus decalaj de salarizare între bărbaţii şi femeile care ocupă funcţii de conducere se înregistrează în România (5%), Slovenia (12,4%), Belgia (13,6%) şi Bulgaria (15%). La polul opus, o femeie director câştigă cu aproximativ o treime mai puţin decât omologul ei bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%), Cehia (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).
Cel mai ridicat procentaj de femei aflate în funcţii de conducere se înregistra în Letonia, singurul stat membru al UE unde femeile director sunt majoritare (53%). Urmează Bulgaria şi Polonia (ambele cu 44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria şi România (toate cu 41%), Franţa şi Suedia (ambele cu 40%). În schimb, femeile reprezintă mai puţin de un sfert din directori în Germania, Italia şi Cipru (toate cu 22%), Belgia şi Austria (ambele cu 23%) şi Luxemburg (24%).
La nivelul UE, aproape 7,3 milioane de persoane deţin funcţii de conducere în întreprinderi cu zece sau mai mulţi angajaţi, 65% dintre acestea sunt bărbaţi (4,7 milioane) şi 35% sunt femei (2,6 milioane). În plus, femeile aflate în funcţii de conducere în UE câştigă în medie cu 23,4% mai puţin decât bărbaţii directori.

Pagina 172 din 180