M.C.M.

M.C.M.

Ecologistul şi prezentatorul de televiziune australian Steve Irwin, cunoscut sub denumirea de "Crocodile Hunter", va primi postum o stea pe faimoasa Hollywood Walk of Fame, pentru contribuţiile aduse prin intermediul documentarelor sale dedicate faunei sălbatice, informează DPA.
"Sunt nespus de încântată să vă împărtăşesc că tocmai am primit vestea că tata va fi onorat cu o stea pe Hollywood Walk of Fame", a scris fiica lui Irwin, Bindi, recent pe Twitter.
Irwin a murit în septembrie 2006 în apele din apropierea coastei statului Queensland, în timpul filmării unui film documentar subacvatic, după ce a fost înţepat în piept de o pisică de mare.
"Suntem atât de mândri", se indică şi pe contul de Facebook al grădinii zoologice fondate de Steve şi condusă în prezent de văduva sa, Tracey Irwin.
"Prin seria de documentare dedicate vieţii sălbatice, Steve a adus subiecte precum conservarea naturii şi educaţia în livingurile oamenilor din întreaga lume", se adaugă în declaraţie.
Printre celebrităţile care vor primi o stea pe celebrul bulevard în 2018 se numără rapperul Snoop Dogg, actriţa din "Dosarele X" Gillian Anderson, interpreta "Wonder Woman" din anii '70, Lynda Carter, şi câştigătoarea premiului Oscar, Jennifer Lawrence,
Oricine poate nominaliza o celebritate pentru o stea pe Walk of Fame, care este oferită de Camera de Comerţ din Hollywood.
Personalităţile recompensate sau studiourile care le sponsorizează trebuie să plătească 40.000 de dolari pentru acordarea stelei. În cazul lui Irwin, steaua va fi sponsorizată de departamentul pentru turism din Sunshine Coast (Queensland, Australia).

Cafeina i-a ajutat pe şoarecii obezi să slăbească prin faptul că le-a redus apetitul şi le-a crescut consumul de energie, potrivit unui studiu publicat recent de revista britanică Nature citată de EFE.
Studiul, condus de profesorul Guo Zhang de la Universitatea Huazhong de Ştiinţă şi Tehnologie din Wuham (China), a reuşit să identifice câteva circuite neuronale implicate în acest efect, dezvăluind noi date ale mecanismelor prin intermediul cărora cafeina reglementează metabolismul.
Consumul de cafeină a fost dintotdeauna legat de pierderea în greutate, însă motivul acestui efect era până acum necunoscut de cercetători.
Pentru a înţelege această asociere, profesorul Zhang şi echipa lui au început să urmărească activitatea receptorilor de adenozină — care sunt blocaţi de cafeină — în regiunea creierului numită hipotalamus şi care reglementează echilibrul energetic al mamiferelor.
Cercetătorii au observat că administrarea de cafeină la şoarecii obezi a dus la o diminuare a ingerării de alimente şi a greutăţii corporală precum şi la creşterea consumului energetic.
Potrivit studiului, cafeina provoacă acest efect asupra receptorilor de adenozină şi determină eliberarea de oxitocină, un cunoscut regulator al metabolismului energetic.
Studiul notează că dozele de cafeină administrate au fost foarte mari (60 mg/kg, care ar echivala la între 24 şi 36 ceşti de cafea), fapt ce limitează aplicarea acestui potenţial tratament la oameni.

Consumul nelimitat al aşa-numitelor "grăsimi bune", precum cele care se regăsesc în uleiul de măsline şi avocado, poate declanşa apariţia bolii ficatului gras, un factor de risc pentru tulburări metabolice precum diabetul de tip 2 şi hipertensiunea, indică un studiu realizat recent pe şoareci, citat de Xinhua.
"Există de ceva vreme în acest domeniu convingerea potrivit căreia grăsimea saturată este dăunătoare pentru ficat", a declarat Caroline C. Duwaerts, specialistă la "Liver Center", în cadrul Universităţii San Francisco din California (UCSF), autoarea principală a cercetării publicată în "Cellular and Molecular Gastroenterology and Hepatology".
Duwaerts şi colegii săi au studiat rolul diferiţilor nutrienţi în dezvoltarea bolii ficatului gras, un proiect în derulare la laboratorul lui Jacquelyn Maher, directoare a "Liver Center".
Oamenii de ştiinţă au asociat o grăsime, saturată sau mononesaturată, cu un carbohidrat — zaharoză sau amidon — pentru a obţine patru tipuri diferite de diete bogate în calorii. Acestea erau alcătuite din circa 40% carbohidraţi, 40% grăsimi şi 20% proteine, un raport asemănător cu alimentaţia comună din Statele Unite.
Fiecare tip de dietă experimentală a fost administrat câte unui grup alcătuit din zece şoareci, timp de şase luni, rezultatele fiind comparate cu cele înregistrate la animalele care au primit hrană normală pentru rozătoare, care este mult mai săracă în grăsimi.
În urma studiului, toţi şoarecii care au beneficiat de dietele experimentale şi au putut mânca atât cât au dorit au devenit obezi până la finalul celor şase luni şi toţi au dezvoltat, într-o anumită măsură, boala ficatului gras.
Spre surprinderea oamenilor de ştiinţă, şoarecii care au primit dieta pe bază de amidon cu grăsimi mononesaturate a prezentat cel mai grav risc de boală, acumulând 40% mai multă grăsime în ficat decât rozătoarele din celelalte trei grupuri. Organele lor s-au umflat din cauza greutăţii excesive şi, studiate la microscop, păreau pline cu globule de grăsime.
Cercetătorii au observat de asemenea că aceşti şoareci au pierdut din stratul de grăsime din jurul gonadelor, o regiune a corpului în care se acumulează în mod obişnuit grăsimea. Când oamenii de ştiinţă au examinat acest ţesut visceral adipos au constatat un grad neobişnuit de dispariţie a celulelor grase periculoase şi a semnelor de inflamaţie. Ei presupun că dieta pe bază de amidon cu grăsimi mononesaturate induce cumva transportul grăsimii din aceste zone către ficat, la o rată neobişnuit de mare, contribuind la îngrăşarea acestui organ.
Recunoscând că în acest moment nu se cunoaşte de ce asocierea amidonului cu grăsimile mononsaturate pare să exacerbeze îngrăşarea ficatului, Duwaerts intenţionează să cerceteze mai departe modul în care alimentaţia provoacă acest transfer de grăsime.
"O calorie nu este o simplă calorie", notează ea în comunicatul de presă al UCSF. "Este foarte important din ce este ea formată", a precizat cercetătoarea.
Puţin ulei de măsline picurat în salată este benefic, însă obiceiul zilnic de a "îneca" pastele în ulei ar putea cauza preocupări, susţine Duwaerts.
În opinia sa, totul ţine de proporţii. "Întotdeauna privesc înapoi, la ce mi s-a pus pe vremea când eram copil — totul cu moderaţie", a subliniat ea, conform sursei citate.

Peste 200 de milioane de femei care nu doresc să rămână însărcinate nu utilizează metode contraceptive sau se bazează pe tehnici riscante pentru a evita o sarcină, de multe ori ca urmare a lipsei de acces, de bani sau de informaţii în ţările sărace, potrivit unui raport publicat recent, citat de Fundaţia Thomson Reuters.
În cazul în care femeile ar dispune de contraceptive sigure, s-ar înregistra o scădere considerabilă a numărului de sarcini nedorite, de la circa 89 de milioane pe an la 22 de milioane, se arată în raportul realizat de Institutul Guttmacher.
''A veni în sprijinul nevoilor sexuale şi reproductive ale femeilor din ţările aflate în curs de dezvoltare este un obiectiv realizabil şi abordabil'', susţine Ann Starrs din cadrul institutului.
Multe femei din Africa, Asia şi America Latină nu dispun de resurse necesare şi de acces la contraceptive moderne, conform grupului de cercetare cu sediul în Statele Unite.
În plus, atunci când rămân gravide, milioane de femei nu beneficiază de îngrijirile medicale necesare, se mai arată în raport.
Iată câteva date despre contracepţie şi sănătate maternală în regiunile cele mai sărace ale lumii:
—214 milioane de femei care doresc să evite o sarcină nu utilizează metode contraceptive moderne, precum prezervative, pastile şi implanturi. Dintre acestea 155 milioane nu utilizează nici o metodă de contracepţie, iar restul folosesc tehnici nesigure, precum retragerea.
—Aproape jumătate dintre sarcinile din ţările aflate în curs de dezvoltare sunt nesupravegheate, au loc prea devreme sau sunt nedorite.
—În Africa Subsahariană şi Asia de Sud trăiesc aproape 60% dintre femeile care doresc să evite să rămână gravide, însă nu au acces la metode contraceptive.
—La nivel mondial, 21,6 milioane de femei trec prin avorturi riscante, 9 din 10 dintre acestea având loc în ţările aflate în curs de dezvoltare, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
—Multe femei nu utilizează metode contraceptive de teama efectelor secundare sau din cauza faptului că nu sunt conştiente că pot rămâne însărcinate chiar dacă nu au activitate sexuală frecventă.
—Circa 35 de milioane de femei care vor aduce pe lume copii în 2017 nu vor naşte într-o unitate sanitară.
—În 2017, se estimează că 300.000 de femei din ţările sărace vor muri din cauze asociate sarcinii, iar 2,7 milioane de copii îşi vor pierde viaţa în prima lună de viaţă, mai arată raportul menţionat.

Încrederea companiilor germane în economie a înregistrat o creştere record în iunie, ceea ce sugerează că directorii companiilor din cea mai mare economie europeană nu sunt îngrijoraţi de ameninţarea creşterii protecţionismului, transmite Bloomberg.
Recent, Institutul de cercetare economică Ifo a anunţat că încrederea companiilor germane în economie a urcat în iunie până la valoare de 115,1 puncte, cel mai ridicat nivel începând din 1991, de la o valoare revizuită de 114,6 puncte în mai. Cifra anunţată de Ifo este peste estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg care mizau pe o valoare de 114,5 puncte.
Realizat pe baza unui sondaj în rândul a aproximativ 7.000 de firme, indicatorul Ifo arată atât opiniile şefilor de companii faţă de condiţiile economice actuale din Germania, cât şi aşteptările lor pentru următoarele şase luni. Astfel, încrederea şefilor de companii în situaţia actuală din Germană a urcat în iunie la 124,1 puncte, de la o valoare revizuită de 123,1 puncte în mai, estimează Ifo.
Progresele înregistrate de economia germană continuă în trimestrul doi din 2017, sprijinite de majorarea semnificativă a cheltuielilor private şi de stat şi de expansiunea producţiei industriale, se arată în raportul lunar al Ministerului Economiei de la Berlin.
"Într-un mediu global care s-a redresat uşor, exporturile Germaniei rămân pe un trend ascendent", în timp ce se continuă diminuarea excedentului de cont curent, tendinţă care a început la mijlocul anului trecut, a apreciat recent Ministerul Economiei.
Creşterea economică în Germania a continuat să se consolideze la începutul anului, în condiţiile în care vremea favorabilă a stimulat construcţiile, iar exporturile au profitat de revenirea cererii mondiale.
Conform unei estimări preliminare publicate recent de Oficiul federal de Statistică (Destatis), în perioada ianuarie-martie 2017, Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere de 0,6% comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,4% în ultimele trei luni ale anului trecut şi o creştere de 0,2% în trimestrul al treilea din 2016.
Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cea mai mare economie europeană a înregistrat o creştere de 1,7% în perioada ianuarie-martie 2017.

Aproape una dintre trei persoane suferă din cauza valurilor mortale de caniculă, iar procentul riscă să crească astfel încât aproape jumătate din populaţia lumii va fi afectată de căldura extremă până în anul 2100 chiar dacă nivelul de emisii de gaze cu efect de seră ce stau la baza schimbărilor climaterice va fi redus în mod considerabil, informează Fundaţia Thomson Reuters care citează un studiu publicat recent de o echipă de oameni de ştiinţă din Statele Unite.
În plus, dacă ritmul emisiilor de gaze cu efect de seră se va menţine la nivelul actual, trei din patru persoane din lume vor fi afectate de valurile mortale de caniculă până la sfârşitul secolului, se mai arată în cercetarea publicată în jurnalul "Nature Climate Change".
"Oamenii vorbesc la timpul viitor despre schimbările climaterice, însă ceea ce am înţeles din această lucrare este că acest lucru se întâmplă deja — şi în mod evident va fi mult mai rău", susţine Camilo Mora, autorul principal al studiului şi profesor de geografie la Universitatea Manoa din Hawaii.
Potrivit unor exemple ale cercetătorilor, până în anul 2100, oraşul New York riscă să se confrunte cu circa 50 de zile cu temperaturi şi umiditate situate peste pragul la care au fost înregistrate anterior decese. De asemenea, în oraşele din sudul Statelor Unite, precum Orlando şi Houston, valurile mortale de caniculă s-ar putea prelungi pe aproape toată durata verii.
Zonele tropicale, însă, se vor confrunta cu cel mai mare risc. În aceste regiuni temperaturile se situează deja la limita de pericol, iar temperaturile sunt ridicate aproape pe toată perioada anului, nu doar în timpul verii.
"Încălzirea de la poli a fost una dintre schimbările climaterice cele mai importante. Însă, studiul nostru arată că încălzirea de la tropice va reprezenta cel mai mare risc", a subliniat Iain Caldwell, coautor al raportului şi cercetător la universitatea amintită. Pe fondul temperaturilor care sunt deja ridicate, "o simplă creştere aproape insesizabilă a temperaturilor ar putea face ca situaţia să devină mortală la tropice", susţine acesta într-o declaraţie.
Mora notează în cadrul studiului că impactul creşterii temperaturilor nu se va limita la sporirea ratei mortalităţii. "Oamenii vor fi nevoiţi să ia pauze mai lungi pentru a face faţă căldurii şi să compenseze apoi prin mai multe ore de muncă", a explicat acesta într-un interviu acordat pentru sursa citată. Rata mortalităţii cauzată de valurile de caniculă "subliniază de asemenea incapacitatea multora dintre guverne de a-şi permite costul pe care îl implică adaptarea", a subliniat acesta.
Studiul realizat la Universitatea din Hawaii a luat în considerare aproape 2.000 de evenimente mortale survenite începând din anul 1980 şi s-a concentrat pe mai bine de 780 de cazuri bine documentate din 164 de oraşe — de la Londra şi Sydney la Sao Paulo — din 36 de ţări. Printre aceste evenimente se numără valul de caniculă din Europa din 2003 care a dus la pierderea a aproape 70.000 de vieţi omeneşti, un alt eveniment similar produs în 2010 la Moscova în urma căruia au murit circa 10.000 de persoane şi perioada cu temperaturi foarte ridicate din 1995 din oraşul american Chicago, care a răpus 700 de oameni.
Studiul a identificat nivelurile limită de căldură şi umiditate asociate care au condus, laolaltă, la pierderea de vieţi omeneşti şi a contribuit la alcătuirea unor proiecţii pe baza acestora cu privire la valurile de căldură viitoare, în condiţiile în care temperaturile continuă să crească pe fondul schimbărilor climaterice. Potrivit lor, suprafaţa lumii în care se înregistrează astfel de praguri timp de 20 sau mai multe zile pe an a crescut şi se aşteaptă să urmeze o tendinţă ascendentă chiar şi în condiţiile unei reduceri considerabile a emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum susţin cercetătorii. "Este îngrijorător cât de frecvente sunt deja aceste situaţii mortale", a precizat Farrah Powell, coautoare a studiului.
Când căldura şi umiditatea din mediul înconjurător depăşesc temperatura internă a organismului — circa 37 de grade Celsius — corpul persoanei afectate nu reuşeşte să elimine excesul de căldură. Umiditatea crescută scade eficacitatea fenomenului de transpiraţie şi se poate ajunge la o creştere a căldurii corporale ce afectează negativ principalele organe interne, muşchii şi creierul, atrag atenţia oamenii de ştiinţă, mai arată sursa citată.
"Schimbările climaterice au adus umanitatea pe un drum periculos, ce va deveni din ce în ce mai periculos şi dificil de traversat în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt abordate cu mai mai multă seriozitate", a subliniat Mora. "Rămânem fără soluţii eficiente pentru viitor", a avertizat acesta adăugând că "în ceea ce priveşte valurile de caniculă opţiunile noastre se situează în prezent între rele şi teribile".

Garda Naţională de Mediu a amendat depozitul de deşeuri Glina pentru că nu deţine autorizaţie integrată de mediu şi a dispus suspendarea activităţii, însă operatorul a contestat măsurile în instanţă, se arată într-un comunicat al Gărzii de Mediu (GNM).
"În perioada 21.06.2017 — 26.06.2017, Garda Naţională de Mediu a efectuat o acţiune de control la depozitul de deşeuri Glina din Judeţul Ilfov, acţiune care avut ca scop verificarea conformării operatorului la prevederile legale în vigoare. În timpul acţiunii de control, Garda Naţională de Mediu a constatat că operatorul depozitului desfăşoară activitatea de depozitare a deşeurilor nepericuloase fără a deţine autorizaţie integrată de mediu. Precizăm faptul că agentul economic are depusă documentaţia pentru obţinerea unei noi autorizaţii de mediu, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov", potrivit comunicatului.
Ca urmare a faptului că operatorul îşi desfăşura activitatea fără a deţine un act de reglementare valabil, comisarii GNM au aplicat o amendă contravenţională în cuantum de 60.000 lei, în conformitate cu Legea 278/2013, art. 4, alin 1, precum şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii operatorului economic până la obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, în conformitate cu Legea 278/2013, art. 73, alin 2.
Totodată, Garda Naţională de Mediu a impus operatorului economic măsuri preventive cu termene de conformare.
Astfel, societatea va efectua monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului (emisii şi imisii), la sursele şi punctele stabilite de către comisarii GNM, aceasta fiind efectuată de un laborator acreditat RENAR, în prezenţa comisarilor GNM.
Zona activă de depozitare a deşeurilor trebuie menţinută la maximum 2.500 de metri pătraţi, pentru a evita apariţia disconfortului olfactiv.
Garda de Mediu a dispus şi verificarea etanşeităţii puţurilor de captare biogaz, pentru evitarea eliminării în atmosfera a emisiilor necontrolate de gaz din corpul depozitului C1 şi C2 şi consemnarea în registrul de monitorizare foraje biogaz.
"Operatorul economic amendat s-a adresat instanţei, solicitând anularea procesului verbal de contravenţie. Specificăm faptul că, până la pronunţarea unei soluţii definitive de către instanţa de judecată, executarea procesului verbal de contravenţie este suspendată, atât în ceea ce priveşte amenda contravenţională cât şi referitor la sancţiunea complementară de suspendare a activităţii", se mai arată în comunicat.
Reprezentanţii Gărzii au mai precizat că în 2016 au efectuat alte patru controale la depozitul de deşeuri Glina, în urma cărora, pentru neconformităţile constatate, au fost impuse măsuri corective şi au fost aplicate două cu amenzi contravenţionale în valoare totală de 110.000 lei.
"Precizăm faptul că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a deplasat în zonă auto-laboratorul din dotare pentru efectuarea de determinări ale nivelului poluanţilor în zonele locuite din imediata vecinătate a depozitului", mai precizează sursa citată.

Companiile din România deţin, în medie, 5,5 imprimante, 78% dintre angajaţi folosesc imprimanta pentru a tipări diverse documente de mai multe ori pe zi, cele mai populare fiind contractele, arată un studiu întocmit de către un producător de astfel de dispozitive, dat publicităţii recent.
Per ansamblu, media deţinerii de imprimante într-o companie, la nivelul a 13 ţări din zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cuprinse în cercetare, este de 6,4 aparate.
Conform studiului, în 56% dintre companii o imprimantă este, în general, utilizată de câte 2-5 persoane, în timp ce în 26% dintre companii numărul persoanelor care folosesc aceeaşi imprimantă se încadrează între 6 şi 20 utilizatori. De asemenea, 13% dintre participanţii la studiu au declarat că imprimanta folosită este doar pentru uz personal, iar în 5% din companii numărul persoanelor care utilizează aceeaşi imprimantă este mai mare de 20.
Utilizatorii români susţin că imprimă 17 documente pe zi şi o medie de 38 de pagini, cele mai populare documente imprimate fiind contractele (56%), rapoartele şi broşurile (45%), dar şi documentele ataşate e-mailurilor sau facturile (cu câte 41% dintre răspunsuri).
În privinţa distanţei pe care angajaţii o parcurg până la locul în care este situată imprimanta, cercetarea relevă că media este 5,4 metri, iar procentul documentelor imprimate şi necolectate în decursul unei săptămâni ajunge la 6%.
'Chiar dacă acest procent este scăzut, studiul a relevat că documentele necolectate conţineau informaţii confidenţiale despre companie, clienţi şi angajaţi. Astfel, 30% dintre respondenţi au declarat că au găsit în imprimantă documente care conţineau date despre clienţi, 22% au găsit informaţii confidenţiale despre angajaţi şi din cadrul companiei, iar 15% au găsit informaţii despre produse noi. Mai puţin de jumătate dintre participanţii la studiu (45%) au afirmat că nu au găsit în tava imprimantei documente cu caracter confidenţial. În ceea ce priveşte acţiunile întreprinse în urma găsirii documentelor ce conţineau informaţii confidenţiale, 27% dintre respondenţi au declarat că le-au transmis către persoana sau departamentul care le-a imprimat, fără să le citească, 22% le-au lăsat aşa cum le-au găsit, iar 15% le-au transmis către persoana sau departamentul care le-a imprimat, după ce le-au citit. 9% dintre participanţi au luat documentele pentru a le citi mai târziu, iar 2% au împărtăşit informaţiile unui coleg', se menţionează în concluziile studiului Epson Europe.
În acelaşi timp, mai puţin de jumătate dintre documente sunt tipărite faţă-verso, 45% dintre respondenţi declarând că imprimarea duplex reprezintă configurarea standard, dar există şi 10% dintre companii în care imprimarea duplex nu este folosită niciodată, iar în 38% din companii această funcţionalitate poate fi folosită doar dacă sunt modificate setările de utilizare. Altfel, în 7% dintre companiile din România imprimarea duplex nu este disponibilă.
Conform studiului, modul de utilizare al imprimării se schimbă, 18% din toate printurile folosite în prezent fie se transformă imediat în deşeuri, fie sunt utilizate un timp foarte scurt (29%), în timp ce 24% dintre respondenţi au precizat că arhivează documentele tipărite.
Cel mai folosit tip de imprimante sunt cele laser color (62%), urmat de imprimantele laser alb-negru (55%), imprimantele color cu jet de cerneală (53%) şi imprimantele alb-negru cu jet de cerneală (34%).
Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2016 — ianuarie 2017, la cererea Epson Europe. În România, cercetarea a avut loc pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Majoritatea celor chestionaţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.

Compania canadiană Gabriel Resources a anunţat recent că va da în judecată România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă, transmite AP.
Compania canadiană susţine că România a încălcat "tratatul de investiţii acordând licenţă şi apoi blocând implementarea" proiectelor "fără un proces echitabil şi fără compensaţii".
Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources, susţine că firma "a acţionat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinţele legale şi ale autorităţilor de reglementare care se aplică în România şi în UE", pentru a obţine permisele pentru mină.
Compania canadiană a obţinut în 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care Gabriel Resources deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia ţării.
Dar perspectiva deschiderii minei a provocat ample proteste de stradă din cauza folosirii cianurii în procesul de extracţie, astfel încât Guvernul şi-a retras sprijinul pentru proiect în 2014.
România trebuie să răspundă plângerii la începutul anului viitor. Tribunalul va audia părţile în septembrie 2019.

România va avea în 2020 o absorbţie a fondurilor europene de 73%, iar până în 2023 va ajunge la 100%, a declarat Rovana Plumb, ministru propus pentru Fonduri Europene, în cadrul audierii sale din Comisiile reunite pentru afaceri europene din Parlament.
"Un obiectiv pentru 2017 este de a deschide toate liniile de apeluri. În momentul de faţă avem în deschidere, în ceea ce priveşte alocarea financiară, un procent 68%. De aceea ne-am propus ca până la sfârşitul anului să avem 100% deschiderea apelurilor. În ceea ce priveşte contractarea, în momentul de faţă suntem la 8,57%. Vom continua pentru că avem un "pipeline" pe contracte care au fost semnate, 2,325 miliarde euro care sunt în implementare. Un alt obiectiv pe care îl avem pe întreg cadrul financiar este simplificarea, acela de a facilita participarea beneficiarilor la fondurile europene printr-o flexibilizare şi simplificare a procedurilor. Am început acest lucru în cadrul Comisiilor tehnice", a spus Plumb.
Ea a precizat că absorbţia fondurilor europene pe cadrul 2007-2013 este de 90,44%, dar mai sunt proiecte care fac obiectul unor procese în instanţă.
"Am demonstrat în perioada anterioară de programare cât am fost la guvernare că am reuşit de la 7% să ajungem la 90,44% (absorbţie n.r.). În luna martie s-a închis perioada de programare anterioară. Mai sunt şi alte proiecte care sunt în curs de finalizare şi fac obiectul unor procese în instanţă şi pentru care aşteptăm deciziile finale", a mai arătat ministrul propus pentru Fonduri Europene.
Comisiile reunite pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi Senat au avizat-o pe Rovana Plumb pentru funcţia de ministru delegat pentru Fonduri Europene.
Aceasta a obţinut 15 voturi pentru, 8 împotrivă şi nicio abţinere.
"Principalul nostru obiectiv în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene este acreditarea autorităţilor de management pentru fondurile structurale şi de investiţii. Pe data de 28 aprilie au fost transmise către Autoritatea de Audit toate procedurile necesare pe fiecare autoritate de management care gestionează cele 10 programe operaţionale. Aşteptăm ca într-o perioadă relativ scurtă primele trei autorităţi de management, respectiv pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, PO Capacitate Administrativă şi PO Iniţiativa pentru IMM-uri să fie acreditate şi să putem să transmitem către Comisia Europeană declaraţiile de cheltuieli, la fel şi pentru celelalte programe: Infrastructură Mare, Capital Uman, Competitivitate şi POR", a spus Plumb.
Ea a precizat că din discuţiile purtate cu Autoritatea de Audit se previzionează o acreditare pentru aceste patru programe până la începutul lunii august.
De asemenea, a afirmat că autorităţile au plătit 800 milioane euro către beneficiari, din care circa jumătate sunt din proiecte fazate, iar după acreditarea autorităţilor de management se pot transmite declaraţiile de cheltuieli către Comisia Europeană.

Pagina 172 din 233