M.C.M.

M.C.M.

Producţia mondială de vin a scăzut cu 8,2% în 2017, până la 246,7 milioane hectolitri, cel mai redus nivel înregistrat după 1961, însă Portugalia, România, Ungaria şi Austria au fost singurele ţări din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016, potrivit estimărilor preliminare publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), informează AFP.
OIV subliniază că scăderea producţiei mondiale de vin a fost cauzată de condiţiile meteo nefavorabile cu care s-au confruntat principale trei ţări producătoare de vin din Europa, Italia, Franţa şi Spania. Conform estimărilor OIV, producţia de vin a Italiei a scăzut cu 23%, până la 39,3 milioane hectolitri, în timp ce producţia Franţei s-a redus cu 19%, până la 36,7 milioane hectolitri, iar cea a Spaniei a scăzut cu 15%, până la 33,5 milioane hectolitri.
În schimb, producţia de vin a României a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin. În 2017 o creştere procentuală mai mare decât cea a României a fost înregistrată doar în Brazilia, unde producţia de vin a crescut cu 169%, până la 3,4 milioane hectolitri.
"După două recolte slabe, România a revenit la o nivel ridicat de producţie", se precizează în comunicatul de presă al OIV.
Pe lângă România, celelalte trei state din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016 au fost Portugalia (6,6 hectolitri, +10%), Ungaria (2,9 hectolitri, +3%) şi Austria (2,4 hectolitri, +23%).
Pe partea de consum mondial de vin, OIV estimează că în 2017 acesta se va situa într-un interval cuprins între 240,5 şi 245,8 milioane hectolitri, adică o medie de 243,2 milioane hectolitri.
Aceste cifre preliminare nu includ însă şi date cu privire la China, care este al şaptelea producător mondial, în cazul căreia OIV estimează că producţia a rămas stabilă comparativ cu cea de 11,4 milioane hectolitri înregistrată anul trecut.

Numărul anual al deceselor cauzate la nivel mondial de rujeolă a scăzut pentru prima dată sub 100.000 în 2016, însă vaccinarea continuă să stagneze, a anunţat joi ONU, citat de AFP.
În raportul său anual privind aceasta boală, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că rujeola a ucis 90.000 de persoane în 2016.
"Este prima dată când numărul anual al deceselor cauzate de rujeolă a scăzut sub 100.000", a menţionat OMS într-un comunicat, alături de alte agenţii din domeniul sănătăţii, printre care Alianţa Gavi, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC, din SUA) şi UNICEF, agenţia ONU specializată în drepturile copilului.
Decesele provocate de rujeolă au scăzut cu 84% din 2000, se arată în comunicatul menţionat.
Distribuirea a 5,5 miliarde de doze de vaccin de la începutul secolului a fost esenţială pentru reducerea acestui număr, însă campaniile de vaccinare trebuie în continuare să se intensifice, a indicat OMS.
"Lumea este departe de a atinge obiectivele regionale în ceea ce priveşte eliminarea rujeolei", a avertizat organizaţia.
"Vaccinarea cu prima dintre cele două doze de vaccin necesare a stagnat la aproximativ 85% din 2009, departe de cei 95% necesari pentru a opri infecţia, iar vaccinarea cu a doua doză, în pofida unei creşteri recente, a fost de doar 64% în 2016", au indicat autorii studiului.
Nigeria, India şi Pakistan sunt ţările în care se află cel mai mare număr de copii nevaccinaţi, aminteşte AFP.

Marius Nica, ministru delegat pentru fonduri europene, a semnat, zilele trecute, contractul de finanţare aferent proiectului „Reabilitare Drumul Nordului – Maramureş”. Proiectul, în valoare totală de peste 50 milioane de euro (din care aproximativ 49 milioane euro fonduri nerambursabile), cuprinde lucrări de reabilitare şi modernizare a drumului judeţean care trece prin localităţile  Oarţa de Jos, Băseşti, Ariniş, Sălsig, Gârdani, Fărcaşa, Ardusat, Satulung, Şomcuta Mare, Remetea Chioarului, Coaş, Copalnic Mănăştur şi Şişeşti din judeţul Maramureş. „Ne preocupă modernizarea infrastructurii de transport şi mă bucură că putem contribui azi la dezvoltarea Maramureşului, care este una dintre cele mai pitoreşti zone ale României, un judeţ cu un potenţial turistic practic inepuizabil, păstrător al unor bogate tradiţii istorice şi culturale. Reabilitarea acestui drum va sprijini creşterea numărului turiştilor şi dezvoltarea economică a regiunii, care va oferi astfel noi oportunităţi de afaceri potenţialilor investitori”, a precizat ministrul Marius Nica. Investiţiile vizează reabilitarea a peste 70 km de drumuri judeţene, construcţia sau modernizarea a 49 alveole şi staţii pentru transportul public, dispuse pe întreg traseul ce va fi reabilitat, precum şi construcţia sau modernizarea a peste 10.000 mp de trotuare. De asemenea, vor fi montate 82 indicatoare rutiere de semnalistică luminoasă verticală cu celule fotovoltaice pentru treceri de pietoni şi peste 18.000 metri liniari de benzi rezonatoare. La finalul celor 50 de luni, perioada de implementare a proiectului, peste 38.000 de locuitori vor avea acces la o infrastructură rutieră secundară modernizată, care asigură accesul şi conectarea la coridorul TEN-T 7. De asemenea, implementarea acestui proiect va fi benefică şi pentru turiştii care vizitează zona pitorească a Maramureşului, pentru transportatorii naţionali şi internaţionali de mărfuri, pentru participanţii la traficul rutier din zona respectivă şi pentru potenţialii agenţi economici sau oameni de afaceri care au ori îşi propun să dezvolte afaceri în zonă. Proiectul este finanţat prin POR 2014-2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritate de investiţii 6.1 – Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multi-modale.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a semnat contractul de finanţare aferent proiectului „Modernizarea infrastructurii rutiere de drum judeţean, dintre localităţile Gologanu – Slobozia Ciorăşti – Coteşti, cu conectivitate directă la reţeaua TEN-T”. În cadrul proiectului, care are o valoare totală de aproximativ 26,5 milioane lei şi o durată de cinci ani, vor fi reabilitaţi şi modernizaţi 17 km de drum judeţean, se vor construi 1200 metri liniari de trotuare şi se vor monta borduri teşite, pentru a permite accesul la proprietăţi. De asemenea, sunt prevăzute şi modernizarea unui pod peste pârâul Ramna, amenajarea a aprox. 29 mii metri de rigole şi şanturi, a 53 de podeţe de descărcare şi a 170 mp de spaţii verzi. ”Siguranţa locuitorilor şi dezvoltarea durabilă a tuturor zonelor ţării constituie o preocupare constantă pentru noi. Prin semnarea acestei finanţări ne asigurăm că locuitorii judeţului Vrancea beneficiază de drumuri moderne, care vor lega judeţul la reţeaua europeană de transport, iar actualii şi viitorii investitori vor avea la dispoziţie o infrastructură rutieră modernă, de natură să faciliteze transportul rapid şi sigur al produselor”, a declarat Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene. Investiţiile realizate prin proiect vor duce la creşterea condiţiilor de dezvoltare durabilă a zonei, la dezvoltarea accesibilităţii zonei, la facilitarea mobilităţii populaţiei şi bunurilor. Proiectul este finanţat prin POR 2014-2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritate de investiţii 6.1 – Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multi-modale.

An de an, românii sunt tot mai atraşi de sărbătoarea populară a americanilor, Halloween, şi adoptă foarte multe dintre tradiţiile şi obiceiurile cu care aceasta a intrat în rândul sărbătorilor de origine românească. De altfel, Halloween-ul romanilor este considerat Sf. Andrei, sărbătoare care în unele privinţe se aseamănă foarte mult cu ceea ce semnifică sărbătoarea de origine americană.
Oare în urma aducerii sărbătorii Halloween, de pe meleagurile Americii, romanii au fost mai interesaţi de aceasta şi mai puţin de sărbătoarea Sfântului Andrei? Răspunsul vine în urma unui studiu realizat conform datelor obţinute în căutările de pe Google, realizat la nivel naţional. Analiză a fost realizată pe ultima perioadă, punând în comparaţie datele din 2013, respectiv 2017.
În anul 2017, în judeţul Galaţi, interesul pentru sărbătoarea Halloween este de 22,2% mai mare, înregistrându-se un volum de căutări de 880, faţă de anul 2013, când Google a însumat 720 căutări. Motivele sunt destul de evidente, ţinând cont că, în urmă cu patru ani, Halloween-ul nu a fost foarte cunoscut.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte interesul pentru sărbătoarea românească Sf. Andrei, locuitorii din judeţul Galaţi au fost mai puţin interesaţi acum patru ani, când volumul căutărilor a fost de 210. În prezent, deşi au fost apariţii tot mai dese în mediul online şi offline a sărbătorii americane, interesul galatenilor a crescut cu 23,8% şi pentru sărbătoarea de origine românească, în Google înregistrându-se un număr de 260 de căutări.
Din rezultate, s-a constat că Halloween este cel mai popular în Bucureşti, acesta aflându-se în fruntea clasamentului, cu cele mai multe căutări, pe ultimul loc clasându-se judeţul Giurgiu.

Asemănări şi deosebiri între cele două sărbători cu tematică “horror”

Unele mituri şi superstiţii care sunt legate de sărbătoarea Sfântului Andrei se regăsesc şi în seria semnificaţiilor de Halloween, deşi diferenţa de vârstă dintre cele două este de câteva sute de ani. Halloween, sărbătorit în noaptea de 31 octombrie, nu este preluat de la sărbătoarea romanilor de pe 30 noiembrie, şi, surpriza cea mai mare, nu este o sărbătoare originară din America. Celebra sărbătoare este de origine celtică, fiind preluată de americani prin intermediul imigranţilor irlandezi sosiţi în SUA.
Halloween-ul este recunoscut pentru deghizarea oamenilor în costume originale şi pentru sculptarea dovlecilor ce reprezintă Lanterna lui Jack. Românii obişnuiesc şi ei să modeleze dovleci, doar ca semnificaţia este cu totul altă, şi anume lumânarea sufletelor din purgatoriu.
Dacă în noaptea de Halloween oamenii ies, în stradă, costumaţi şi merg să adune dulciuri şi bani, din casă în casă, cum se obişnuieşte în America, în noaptea Sfântului Andrei, proclamata şi noaptea strigoilor, se spune că ies spiritele rele sub formă de vârcolaci şi strigoi înfăţişaţi în animale.
Imaginile specifice Halloweenului provin din obiceiurile naţionale, opere literare de ficţiune gotica sau din filmele horror clasice, precum Frankenstein şi Mumia. Cele mai populare elemente specifice acestei sărbători sunt dovlecii, cocenii de porumb şi sperietorilor de ciori, regăsite în toate decoraţiunile cu specific. Pe de altă parte, Sf. Andrei este o sărbătoare provenită de la daci, înfăţişată în operele literare romane (basme culte şi poezii). Elementele distinctive ale acestei sărbători sunt usturoiul, imaginea lupului sau armele ascuţite, mulţi dintre români apelând la aceste “decoraţiuni” contra spiritelor rele.
Costumele de Halloween înfăţişează figuri supranaturale, monştri, schelete, fantome, vrăjitoare şi diavoli, deşi în ultima perioadă s-a văzut interesul tot mai mare către personajele din filmele şi desenele animate celebre, şi asta o spun chiar marii retailerii care comercializează costume specifice. Sf. Andrei nu are are un costum relevant acestei perioade, dar putem aminti costumele care întruchipează demoni, lupi sau vampiri.
Pentru a valida ceea ce Google ne-a transmis, am întrebat un deţinător al unui magazin online, www.fabricademagie.ro, care comercializează costume pentru diverse petreceri. Astfel, conform vânzărilor, interesul romanilor pentru Halloween creşte, an de an, şi asta datorită promovării de către mass media a acestei sărbători. Pe de altă parte, interesul vizavi de costumele pentru Sfântul Andrei este infim spre deloc, tocmai de aceea în piaţă nu se fabrică şi comercializează astfel de costumaţii. Dacă la Halloween este un interes comercial, pentru sărbătoarea Sfântului Andrei interesul se îndreaptă către superstiţii şi mituri asociate cu aceasta.
În ultimii ani, deşi este o sărbătoare importantă, Halloween a crescut în popularitate în cadrul societăţii româneşti în detrimentul tradiţionalei Nopţi a Sf. Andrei. Drept dovadă stau numărul căutărilor care include cuvântul Halloween şi interesul pentru achiziţionarea unui costum de petrecere chiar de către locuitorii din judeţul Galaţi.

Duminică, 29 Octombrie 2017 07:05

Circulaţie îngreunată luni şi marţi

Circulaţia va fi îngreunată, luni, 30 octombrie 2017, pe B-dul Galaţi deoarece vor fi executate lucrări la carosabil, la intrarea în oraş dinspre Brăila, astfel circulaţia se va desfăşura doar pe un singur sens de mers. Iar marţi, 31.10.2017, circulaţia pe B-dul Galaţi va fi îngreunată pe sensul de mers către Brăila pentru lucrări similare şi de asemenea traficul rutier se va desfăşura pe un singur sens de mers, informează Biroul de Presă al municipiului Galaţi.

Consiliul Judeţean Galaţi, în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului „Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul ”Casa Cuza Vodă” din Galaţi”, o iniţiativă ce urmăreşte impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale. Cu un buget total de 2.669.239,77 lei din care 2.463.642,09 lei este finanţare nerambursabilă, proiectul urmăreşte atât reabilitarea şi dotarea unui imobil de patrimoniu reprezentativ pentru cultura şi istoria gălăţeană - Casa Cuza Vodă - cât şi promovarea turistică a acestuia ca mijloc de impulsionare a dezvoltării economice a judeţului. Conferinţa de lansare oficială a proiectului va avea loc marţi, 31 octombrie 2017, ora 10:00, la sediul Muzeului ”Casa Cuza Vodă” Galaţi, iar cu această ocazie, pe parcursul întregii zile, accesul va fi gratuit pentru toţi vizitatorii Muzeului „Casa Cuza Vodă” şi a celor două expoziţii pe care acesta le găzduieşte - „Arme albe şi de foc” (sec XVIII-XX) şi „Pe aici nu se trece! – Marele război în documente şi obiecte de patrimoniu”.

Trei sferturi dintre angajaţii români nu se aşteaptă ca angajatorii să modifice salariul brut în aşa fel încât salariul net să nu fie afectat de o eventuală trecere a contribuţiilor CAS şi CASS în sarcina angajaţilor de la 1 ianuarie 2018 şi astfel estimează salarii mai mici, potrivit unui sondaj de profil.
Conform sursei citate, preconizata trecere a contribuţiilor CAS şi CASS în sarcina angajaţilor îi determină pe angajaţii români să se aştepte la o scădere a salariilor lor nete începând de anul viitor, majoritatea considerând că nu vor fi ajutaţi de companiile pentru care lucrează să recupereze diminuarea estimată la 14% a salariului net.
Întrebaţi dacă se aşteaptă ca angajatorii să modifice salariul brut în aşa fel încât salariul net să nu fie afectat, 76% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ, arată sondajul realizat de Undelucram.ro. În general, bărbaţii sunt mai optimişti în această privinţă (68% dintre ei nu se aşteaptă la mărirea salariului brut) decât femeile (86%). În acelaşi timp, 54% dintre respondenţi şi-au exprimat opinia că măsurile anunţate de Guvern nu vor fi implementate de la începutul anului viitor.
Potrivit sondajului, incertitudinea legată de legislaţia în domeniu se manifestă şi în speranţa respondenţilor în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă a salariului lor în perioada următoare. Îndrumaţi să facă abstracţie de trecerea contribuţiilor în sarcina lor, 59,3% dintre aceştia au răspuns că aşteaptă o creştere minoră a salariului, de până la 5%.
În ceea ce priveşte creşterea salariilor, 14% dintre angajaţi aşteaptă o creştere a salariului cuprinsă între 16 şi 25 procente, 7,7% consideră că salariul li s-ar putea mări cu 11 până la 15 procente, în timp ce 19% se aşteaptă la o creştere salarială cuprinsă între 6 şi 10 procente.
În privinţa creşterii salariilor, femeile sunt mai optimiste: 25% dintre respondente sunt de părere că vor primi un salariu mai mare cu peste 16%, în timp ce doar 11% din bărbaţi au aşteptări la acest nivel.
Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 1 — 20 octombrie 2017. La sondaj au participat 735 de respondenţi cu vârste cuprinse între 24 şi 45 de ani.
Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 40.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale.

Mai mult de 11 milioane de copii yemeniţi au nevoie de asistenţă umanitară din cauza războiului ce sfâşie această ţară din martie 2015, a anunţat Biroul ONU pentru coordonarea problemelor umanitare (OCHA), informează AFP.
Aceşti copii sunt victime directe ale celei mai grave crize alimentare din lume, a unei epidemii fără precedent de holeră şi a lipsei de acces la servicii medicale şi nutriţionale, adaugă OCHA în buletinul său pentru octombrie. Sistemul de educaţie din Yemen este de asemenea pe cale să se prăbuşească, peste cinci milioane de copii riscând să fie privaţi de dreptul lor de a fi şcolarizaţi, precizează acest organism al ONU.
Războiul din Yemen opune forţe proguvernamentale — sprijinite de Arabia Saudită şi regrupate în sud — alianţei dintre miliţiile houthi şi partizani ai fostului preşedinte Ali Abdullah Saleh care, din septembrie 2014, ţin sub control capitala şi nordul Yemenului.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conflictul a făcut până acum peste 8.650 de morţi şi circa 58.600 de răniţi, printre care numeroşi civili.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat legea prin care bugetul apărării al acestei ţări va creşte progresiv de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030, informează agenţia EFE.
Guvernul conservator de la Varşovia insistă că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.
"Conform previziunilor noastre, în zece ani armata noastră va fi pregătită să facă faţă singură oricărui inamic", a susţinut ministrul polonez al apărării, Antoni Macierewicz.
Pe lângă achiziţia de armament, planul executivului de la Varşovia prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială.
Grupul american Raytheon a anunţat vineri că a înaintat Poloniei oferta sa de compensaţie industrială (offset) şi de transfer de tehnologii legată de o eventuală achiziţie de baterii sol-air Patriot, un contract estimat la circa 7 miliarde de euro. Printre echipamentele militare pe care Polonia intenţionează să le achiziţioneze în anii următori se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.

Pagina 7 din 136