M.C.M.

M.C.M.

Duminică, 31 Decembrie 2017 00:00

Tricolor de 100 de metri peste Prut

 

Autorităţile de poliţie şi pază a frontierei din România şi Republica Moldova au avizat favorabil evenimentul care va avea loc în după-amiaza zilei de Revelion, în localitatea Fălciu din judeţul Vaslui. Publicul larg este aşteptat să sărbătorească în cel mai ingenios mod intrarea în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918.
Sub deviza „Români, Petreceţi Prutul!”, mii de participanţi din România şi Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică începând cu ora 14:00 în dreptul podului feroviar peste râul Prut. Anul Nou 2018 va fi sărbătorit la Fălciu prin desfăşurarea unui tricolor în lungime de 100 de metri care va acoperi simbolic distanţa care separă cele două state. Locul în care se petrece evenimentul are la rândul său o puternică încărcătură emoţională pentru participanţi, fiind unul dintre punctele în care s-au organizat primele Poduri de Flori între România şi Republica Moldova, pe data de 6 mai 1990.
„Mişcarea unionistă i-a obişnuit de-a lungul anilor pe simpatizanţii Unirii cu evenimente memorabile şi mereu ne bucurăm de o largă participare, însă acţiunea de Revelion iese în evidenţă prin entuziasmul cu care primim confirmări de înscriere la întinderea tricolorului de 100 de metri. Românii de pe ambele maluri ale Prutului vor fi împreună în noaptea dintre ani, iar prima secundă din Anul Centenar ne va găsi uniţi. Mulţumim autorităţilor de stat de la Bucureşti şi Chişinău pentru colaborarea instituţională”, a declarat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.
Tricolorul va începe să fie desfăşurat de pe malul vasluian al Prutului, urmând să fie preluat dincolo de jumătatea podului de participanţii din Republica Moldova. După ce drapelul naţional va fi din nou împăturit cu respectul cuvenit, unioniştii vor celebra Revelionul printr-un spectacol de artificii în aer liber, recitaluri artistice de muzică populară şi o masă bogată în bucate tradiţionale la Casa de Cultură din Fălciu.

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) caracterizează proiectul de buget pentru anul 2018 ca fiind un act normativ premergător disponibilizărilor colective în cadrul administraţiei publice locale şi centrale.
"Atragem atenţia că sumele proiectate pentru cheltuielile de personal aferente anului 2018 (care au crescut cu un procent mult mai mic decât necesarul) vor obliga angajatorii publici să aplice dispoziţiile art. 5 din OUG 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare în anul 2018, în sensul că, pentru a se putea încadra în buget şi pentru a plăti integral drepturile de natura salariala, vor fi nevoiţi să aprobe numărul maxim de posturi în funcţie de sumele alocate pentru cheltuielile cu personalul. Prin urmare, creşterea salariului minim pe economie precum şi majorarea salariului brut al angajaţilor pentru a nu li se diminua salariul net ca aurmare a aplicării noilor reglementări din Codul Fiscal ar obliga angajatorii să aloce pentru cheltuielile de personal un buget mult mai mare decât cel indicat prin proiectul de act normativ privind bugetul pentru anul 2018. Având în vedere cele prezentate mai sus, facem apel către toţi parlamentării pentru a analiza această situaţie şi pentru a hotărî majorarea fondului de salarii în vederea preveniriii concedierile colective din administraţia publică", potrivit SNFP.
Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, SNFP, reprezintă funcţionarii publici şi personalul contractual din administraţia publică centrală şi locală.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă lansarea în perioada 27 decembrie 2017 – 30 iunie 2018 a unei noi sesiuni de primire a solicitărilor de finanţare prin intermediul submăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanţare a investiţiilor în sectorul pomicol sunt în valoare de 85 de milioane de euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru perioada decembrie 2017 – ianuarie 2018 este de 40 de puncte şi scade treptate până la minimul de 10 puncte în ultima lună a sesiuni (iunie 2018).
„Atât la AFIR, cât şi la Autoritatea de Management pentru PNDR am primit numeroase solicitări privind deschiderea unei noi sesiuni de finanţare pentru exploataţiile pomicole. Mă bucură foarte mult interesul fermierilor, pentru că astfel putem să acordăm un sprijin suplimentar acestui sector deosebit de important pentru agricultura României. Sunt în asentimentul solicitanţilor că aceste tipuri de proiecte sunt complexe şi au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi întocmite, de aceea sesiunea care se va deschide în acest final de an va fi disponibilă pe o perioadă de şase luni. Sper ca în acest interval să primim proiecte de calitate care să crească în viitor producţia pomicolă a ţării noastre”, a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
În perioada 2015 – 2017 AFIR a primit 552 de solicitări de finanţare pentru investiţii în exploataţii pomicole în valoare de peste 250 de milioane de euro, gradul de consumare a alocării fondurilor disponibile fiind de aproximativ 91%.
Modalitatea de depunere a cererilor de finanţare este cea on-line prin intermediul paginii oficiale de internet a Agenţiei, www.afir.info. Toţi cei interesaţi pot consulta pe site-ul AFIR (secţiunea Investiţii PNDR – Sector Pomicol – sM 4.1a) Ghidul solicitantului şi anexele aferente sM 4.1a, documente necesare pentru întocmirea unui proiect de investiţii în sectorul pomicol, finanţat prin PNDR 2020.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi informează gălăţenii că a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1005, Hotărârea de Guvern nr. 905/14.12.2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, care stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi de completare şi transmitere în registru a elementelor raportului de muncă de către următoarele categorii de angajatori:
a) persoane fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au sau nu statutul de utilitate publică;
b) instituţii/autorităţi publice/alte entităţi juridice care angajează personal în baza unui contract individual de muncă.
"La art. 4 din actul normativ mai sus menţionat sunt stabilite termenele la care se transmit datele în registrului general de evidenţă a salariaţilor, cu precizarea că orice modificare a datelor privind salariul de bază lunar brut, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă care se produce de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei hotărâri şi până la data de 31 martie 2018 se transmite până la 31 martie 2018", potrivit ITM Galaţi.

Primăria Galaţi anunţă oferta câştigătoare a contractului de achiziţie publică având ca obiect ”Sistematizare zona Colegiului Naţional M. Kogălniceanu” – proiectare şi execuţie. Astfel, oferta declarată câştigătoare este cea depusă de ofertantul Asocierea CITADINA 98 S.A. – S.C. LEMACONS S.R.L. – S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L.
Preţul total al ofertei declarate câştigătoare este 4.337.950,50 lei, fără TVA, iar termenul de realizare a lucrărilor este de 12 luni, din care 40 de zile sunt prevăzute pentru proiectare.
Conform contractului se vor realiza: cale de acces auto şi pietonal pentru decongestionarea traficului între străzile Prelungirea Coşbuc şi Regiment 11 Siret, amenajarea a 365 locuri de parcare, crearea unor spaţii de joacă şi relaxe, modernizarea iluminatului public stradal. Pentru partea de infrastructură este prevăzută refacerea reţelei de canalizare şi a sistemului de preluare a apelor pluviale.

Poliţiştii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au depistat, la data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 13:30, o femeie de 53 ani, administrator al unei societăţi comerciale din comuna Fundeni, care oferea spre vânzare, la punctul de lucru din localitate, mai multe articole pirotehnice, după cum urmează: 3 baterii cu 7 focuri, 1.180 petarde diferite mărci, 11 candele romane, 40 artificii fluturaş şi 8 artificii tip vulcan.
De asemenea, poliţiştii au găsit la acelaşi punct de lucru, 1.080 ţigarete diferite mărci, provenite din Republica Moldova. Atât articolele pirotehnice cât şi ţigaretele au fost ridicate în vederea confiscării, poliţiştii întocmind dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunilor de operaţiuni cu articole pirotehnice, fără drept şi contrabandă.

Nouă patrule de ordine publică, intervenţie rapidă şi siguranţă rutieră, din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, vor fi prezente la evenimentul din data de 31 decembrie 2017, de pe esplanada de la Sala Sporturilor pentru buna desfăşurare a evenimentului Revelion 2017-2018.
Poliţiştii locali vor intra în dispozitiv începând cu ora 18:00 şi vor avea în atenţie următoarele aspecte: supravegherea grupurilor de persoane (minori, tineri) care tulbură ordinea şi liniştea publică sau care se dedau la activităţi ce pot provoca dezordine, identificarea şi luarea măsurilor legale conform competenţei, împotriva celor care efectuează acte de comerţ fără a deţine autorizaţii legale, înlăturarea persoanelor aflate în stare de ebrietate şi luarea măsurilor legale conform prevederilor Legii nr. 61/1991 şi fluidizarea traficului rutier şi prevenirea opririlor şi staţionărilor neregulamentare în zona de desfăşurare a manifestării din data de 31 decembrie 2017.
Poliţia Locală Galaţi precizează că, în perioada 30 decembrie 2017 – 02 ianuarie 2018, se va acţiona cu efective sporite pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, prevenirea şi combaterea faptelor de natura penală. De asemenea, poliţiştii locali vor acţiona pentru respectarea normelor legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, accent punându-se pe eradicarea comerţului stradal neautorizat (în parcări, zone aferente pieţelor agro-alimentare) şi pe depistarea produselor alimentare vândute în condiţii improprii.
Astfel, pe raza tuturor celor cinci Secţii de Poliţie Locală au fost constituite dispozitive de ordine publică şi siguranţă rutieră. În intervalul 30 decembrie 2017 – 02 ianuarie 2018, pe raza municipiului Galaţi vor acţiona 246 de poliţişti locali din cadrul tuturor structurilor operative (patrule pedestre şi auto).

De la ştiri fabricate despre iminenta punere sub acuzare a lui Hillary Clinton, contracandidata democrată în alegeri a republicanului Donald Trump, până la zvonurile despre un lucrător poştal din Ohio care ar fi distrus buletine de vot pentru a-l ajuta pe Trump să câştige alegerile, astfel de poveşti, care mai de care mai colorate, mai senzaţionale sau de-a dreptul incredibile, s-au propagat cu rapiditate în social media, un mediu a cărui permeabilitate şi răspândire globală contribuie enorm şi în egală măsură atât la informarea, cât şi la dezinformarea oamenilor. În unele cazuri, astfel de ştiri false au stârnit reacţii violente, aşa cum a fost cazul unui bărbat care a deschis focul cu o armă automată într-un restaurant din Washington, susţinând că investighează informaţia (mincinoasă) conform căreia unul dintre consilierii lui Hillary Clinton, John Podesta, ar fi condus o reţea de abuzare a copiilor în respectivul local.
Iată însă câteva dintre cele mai inedite "fake news" din istorie şi efectele pe care le-au provocat.

Starea de sănătate a regelui se înrăutăţeşte

La mijlocul secolului XVIII, la apogeul rebeliunii iacobite din Marea Britanie, au început să circule informaţii false cu privire la o boală gravă de care ar fi suferit regele George al II-lea, în cadrul unei încercări de a destabiliza Coroana. Aceste ştiri false au fost preluate de mai multe publicaţii, ceea ce le-a conferit credibilitate. Răspunzând plângerilor în faţa acestei practici, procurorul general Dudley Ryder scria într-o scrisoare:
"Cum publicarea unor astfel de ştiri false despre Majestatea sa are tendinţa de a nelinişti minţile supuşilor săi, rănesc încrederea publică şi diminuează respectul şi ascultarea pe care i-o datorează (...), consider că această faptă reprezintă o infracţiune de Drept Comun (...) Frecvenţa unor astfel de publicări este dovada unui complot. Însă cum fiecare astfel de ştire falsă poate apărea din greşeală, este foarte greu să spunem cât de mult trebuie repetată în ziare pentru a deveni o infracţiune.. nu cunosc nicio metodă de a combate (eficient) această practică", încheia el resemnat.

Vestea despre pacea cu Franţa a dus la creşteri pe bursa de la Londra

În mai 1803, pe când Regatul Unit se pregătea să pună capăt Tratatului de la Amiens şi să declare război Franţei, Sir Charles Price, Lordul-primar al Londrei, a primit printr-un curier o scrisoare foarte "specială". Aparent scrisă de lordul Hawkesbury şi pecetluită cu sigiliul acestuia, scrisoarea susţinea că disputa cu Franţa a fost încheiată pe cale amiabilă. Primarul a dus scrisoarea la Bursă pentru a împărtăşi tuturor vestea cea bună. Acţiunile pe bursă au crescut imediat cu 5%. Ulterior au început să apară suspiciuni cu privire la autenticitatea scrisorii şi a fost deschisă o anchetă. Până în seara aceleiaşi zile s-a aflat că a fost vorba de un fals, dar efectul asupra Bursei a fost produs, iar cine a avut de câştigat, a câştigat. Toate încercările ulterioare de a-l descoperi pe autorul farsei au eşuat.

Viaţă pe Lună

La 21 august 1835, The New York Sun a publicat o serie de articole despre descoperirea vieţii pe Lună. Informaţiile cuprinse în ştiri au fost în mod fals atribuite celebrului astronom Sir John Herschel. În articole se preciza că Sir Herschel a observat dovezile existenţei vieţii pe Lună cu ajutorul unui nou tip de telescop cu "hidro-oxigen". Ştirile au prezentat cu lux de amănunte tot felul de forme bizare de viaţă, rezultând o imagine fantastică a unui complex habitat "lunatic". Astfel, în presa vremii au fost descrise nu mai puţin de nouă specii de mamifere şi cinci de ovipare. Printre mamiferele lunatice se numărau reni pitici, elani, urşi cu coarne şi castorul biped - care era prezentat drept identic cu cel terestru, însă fără coadă şi cu mersul pe două picioare. Aceste animale îşi purtau puii pe braţe, la fel ca oamenii şi se deplasau cu uşurinţă, parcă alunecând pe solul lunar.
După ce şi-a atins obiectivul de a atrage numeroşi clienţi, The New York Sun a retractat în septembrie ştirile despre animalele de pe Lună, recunoscând că a fost doar o cacealma.

Tâlhărie pe Căile Ferate Franceze

Madame Marquet, soţia unui farmacist algerian, a susţinut în decembrie 1890 că a fost tâlhărită în timp ce călătorea în compartimentul rezervat doamnelor dintr-un tren francez. Presupusa victimă a plecat de la Monte Carlo şi când a ajuns în gara din Toulon le-a declarat autorităţilor că în timpul călătoriei, pe când aţipise, un hoţ i-a furat 7.000 de franci. De la început au existat suspiciuni cu privire la aceste informaţii pentru că madame Marquet nu a putut oferi nicio informaţie despre tâlhar. Coincidenţa apariţiei unei plângeri similare câteva zile mai târziu i-a oferit însă credibilitate. Un italian a atacat şi tâlhărit un pasager între Lyon şi Grenoble sub ameninţarea unui cuţit. Apoi, atacatorul a sărit din tren dar a fost prins după ce victima a tras semnalul de alarmă şi a oprit trenul. S-a crezut că acelaşi tâlhar i-a furat banii doamnei Marquet după ce ar fi hipnotizat-o şi ar fi drogat-o cu cloroform.
Poliţia avea în continuare suspiciuni iar cercetările ulterioare au demonstrat că madame Marquet a călătorit la Monte Carlo pentru a primi o datorie, dar după ce a luat banii nu a putut rezista să nu-i joace la ruletă şi i-a pierdut pe toţi. Temându-se de furia soţului ei, madame Marquet s-a gândit să inventeze povestea jafului. În cele din urmă, sub presiunea oamenilor legii, femeia a recunoscut şi a fost judecată sub acuzaţia de împrăştiere a unor informaţii false.

Jack the Ripper

În 1888 au început să fie publicate, pe larg, detalii despre o serie de crime oribile produse în districtul Whitechapel din East London. În total au fost descrise 11 crime, victimele fiind în marea majoritate prostituate. Mulţi au încercat să profite de interesul crescut pentru subiect, răspândind informaţii false. Doi tineri băuţi, care împărţeau ziare, au fost chiar arestaţi sub acuzaţia de împrăştiere a unor informaţii false. Cei doi vindeau ziarele în zona Wright's Lane din Kensington strigând că Jack the Ripper a fost arestat. Cei doi, William Macdonald şi George Write, au fost judecaţi şi ulterior achitaţi.
James Kendrick, un alt vânzător de ziare, a fost de asemenea pus sub acuzare pentru că striga informaţii false despre subiect. După ce vânzările de ziare au mers câteva zile mai slab, el a încercat să atragă clienţii cu informaţia falsă cu privire la descoperirea unei noi victime la Charing Cross. Ulterior el susţinea că alte patru femei tinere au fost găsite ucise la Charing Cross. Unul dintre clienţi, care nu a găsit în ziar nimic despre subiectele cu care vânzătorul îşi făcea reclamă, l-a reclamat la poliţie. Vânzătorul de ziare a fost condamnat la 14 zile de muncă silnică într-o temniţă londoneză.

Mark Twain: Informaţia despre moartea mea a fost o exagerare

În iunie 1897 mai multe publicaţii newyorkeze au publicat ştirea că Mark Twain "trage să moară, în sărăcie, la Londra". Ştirea a fost infirmată chiar de celebrul autor american. Căutat de alţi ziarişti pentru a comenta această informaţie, Mark Twain a declarat că nu ştie dacă să fie amuzat sau enervat de această ştire. El i-a asigurat pe jurnalişti că trăia bine-mersi împreună cu soţia şi copiii într-o casă foarte frumoasă din Chelsea şi că nu era nici bolnav şi nici sărac. Mark Twain a făcut legătura că totul a pornit de la problemele de sănătate pe care le-a avut unul dintre verii săi, James Ross Clemens, care a fost într-adevăr bolnav timp de două sau trei săptămâni, la Londra, dar care s-a făcut bine.
"Informaţia despre moartea mea a fost o exagerare. Informaţia că aş fi sărac nici nu mai necesită comentarii. Prietenii mei ştiu că nu am cum să mă lupt cu sărăcia atât timp cât primesc invitaţii la conferinţe ori de câte ori vine poşta. Adevărul este că mă aflam sub contract pentru a scrie cartea pe care tocmai am terminat-o, altfel aş fi acceptat aceste invitaţii la conferinţe", declara scriitorul.

Capcana Fake News

În 1903 ziarul Clarksburg Daily Telegram a publicat intenţionat o ştire falsă pentru a demonstra că publicaţia rivală, Clarksburg Daily News, îi fură ştirile. Informaţia era despre împuşcarea a unui personaj pe nume "Mejk Swenekafew" şi, previzibil, a fost publicată a doua zi şi de Clarksburg Daily News. Ştirea spunea că Swenekafew, un slav care trăia în apropierea unei mine de cărbune din Columbia, Carolina de Sud, a fost împuşcat şi se află în stare critică după ce s-a certat cu o cunoştinţă din cauza unui câine. Numele ales pentru personajul fictiv ar fi trebuit să le dea de gândit ziariştilor de la Clarksburg Daily News: Swenekafew se citeşte invers "we-fake-news" (noi falsificăm ştiri). Dar nu le-a trezit nicio suspiciune şi după ce au fost prinşi cu mâţa-n sac au fost nevoiţi să recunoască public că furau ştirile ziarului Clarksburg Daily Telegram de câteva luni.

Ce legătura are asta cu preţul ouălor?

În 1916 preţul ouălor a crescut până la un nivel fără precedent - 80 de cenţi duzina - în anumite părţi ale Americii, iar femeile au decis că trebuie să-i boicoteze pe producătorii de ouă. Până la sfârşitul lunii noiembrie a acelui an se ajunsese la instaurarea unui boicot la nivel statal, susţinut de autorităţi. Gospodinele din St. Paul, Minnesota, nu mai cumpărau ouă ţinute la rece. Membrele unui club pentru femei din Milwaukee au luat decizia de a nu mai8 cumpăra ouă timp de 6 săptămâni. O anume Ellis Logan a început să strângă semnături pentru a trimite o petiţie la Washington prin care solicita Congresului să subvenţioneze costul ridicat al ouălor, aliment esenţial pentru micul dejun tipic american.
Apoi, la 8 februarie în acelaşi an, lupta părea să fie câştigată de organizatoarele boicotului. Titluri precum "Preţul ouălor a scăzut cu 10 cenţi" au apărut în presa din Chicago. A doua zi însă a devenit clar că informaţiile erau false pentru că preţul ouălor era neschimbat şi s-a ajuns la concluzia că unele publicaţii erau în cârdăşie cu negustorii de alimente. În anii ce au urmat preţurile la ouă în SUA au continuat să fluctueze dar tendinţa generală a fost de scumpire.

Fake news în Primul Război Mondial

În primăvara anului 1917, pe când Europa era un câmp de luptă între Antanta şi Puterile Centrale, două publicaţii londoneze, Times şi Daily Mail au publicat mărturii din surse anonime despre temuta fabrică "Kadaver" sau "Kadaververwertungsanstalt" din Germania, unde se spunea că se extrage glicerină din cadavrele soldaţilor Antantei pentru a se produce săpun şi margarină. La puţin timp după încetarea ostilităţilor Primului Război Mondial s-a aflat că de fapt aceste ştiri erau false şi ar fi fost diseminate de agenţi ai MI7 (vechiul serviciu de informaţii al Armatei britanice). În timpul războiului, MI7 dispunea de 13 agenţi ofiţeri şi 25 de agenţi jurnalişti, printre care şi maiorul Hugh Pollard, care, în calitate de corespondent special de război al Daily Express, împrăştia informaţii false. Desigur că această ştire falsă oribilă a fost doar una dintre miile publicate de o parte şi de cealaltă a liniei frontului.

Războiul Lumilor

Poate cea mai celebră ştire falsă dintre toate este cea a atacului extraterestru asupra Americii de duminică, 30 octombrie 1938. La această dată postul de radio Columbia Broadcasting a difuzat o adaptare a celebrului roman "War of the Worlds" din 1898, de HG Wells. Transmisiunea a fost concepută sub forma unei serii de alerte radio de tip "breaking news" al căror efect a fost atât de realist încât foarte mulţi ascultători au intrat în panică, fiind convinşi că extratereştrii invadează America. Show-ul a început prin întreruperea programului obişnuit cu ştirea că un om de ştiinţă a observat o serie de explozii de gaze pe Marte. Ulterior, un buletin fals de ştiri anunţa că un meteorit s-a prăbuşit la New Jersey, ucigând 15.000 de oameni. O altă informaţie în regim de "breaking news" a infirmat ştirea despre meteorit, precizând că este vorba despre un obiect cilindric din care au coborât marţieni înarmaţi cu arme cu raze ucigaşe.
Încă dinainte de a se încheia transmisiunea şi de a se clarifica faptul că a fost vorba doar de o mostră de teatru radiofonic foarte bine interpretat, numeroşi medici, asistente şi militari din Garda Naţională şi din celelalte corpuri de armată americane s-au prezentat la datorie pentru a se lupta cu marţienii. Mii de persoane au sunat la poliţie pentru ajutor în faţa invaziei marţiene. Jurnaliştii s-au grăbit să pregătească ediţii speciale dedicate războiului dintre Pământ şi Marte. Producătorii punerii în scenă s-au declarat depăşiţi de reacţiile societăţii americane şi au susţinut că nu s-au gândit niciun moment că transmisiunea lor va fi luată în serios.
După cum am putut observa, motivele aflate în spatele diseminării informaţiilor de tip "fake news" sunt diferite - de la obţinerea de avantaje politice şi economice, până la creşterea vânzării anumitor ziare sau mobilizarea populaţiei pentru o cauză comună în vremuri de război. Oricare ar fi însă motivaţia celor care împrăştie astfel de informaţii, este clar faptul că "Fake News is Not New News" şi până la urmă un consumator de presă educat trebuie să fie sceptic cu privire la articolele senzaţionaliste care agresează cu titluri incredibile, făcute pentru a fi "clickbait" şi care se răspândesc, în prezent, cu extrem de multă uşurinţă în special în social media. Poate însă că se va desprinde ceva bun şi din aceste ştiri, iar jurnaliştii vor fi mai atenţi cu materialele pe care le publică pentru a-şi păstra reputaţia, iar consumatorii de ştiri vor deveni din ce în ce mai greu de păcălit.

În ultimii cinci ani, în perioada Crăciunului şi a Revelionului, peste 100 de zboruri au fost întârziate şi peste 6.800 de pasageri au fost afectaţi. Valoarea totală a compensaţiilor ar fi putut ajunge la două milioane de euro. Anul trecut, în perioada 22 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, aproape 26 de curse au decolat cu o întârziere mai mare de trei ore, cauzând neplăceri unui număr de aproximativ 1.350 de pasageri. Dacă aceştia ar fi aplicat pentru obţinerea de compensaţii de la companiile aeriene, aşa cum sunt îndreptăţiţi să o facă, potrivit directivei europene 261/2004, ar fi putut obţine 337.000 de euro.
Zilele de 22 şi 23 decembrie 2016, respectiv 6 ianuarie 2017, au fost cele mai aglomerate pe principalele aeroporturi din ţară, mai exact pe Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. De asemenea, tot aceste zile sunt cele care au dat cele mai multe bătăi de cap pasagerilor, în doar 24 de ore înregistrându-se 44 de curse întârziate pe aeroportul Otopeni, 32 pe cel din Cluj-Napoca şi 21 pe cel din Timişoara.
În aceeaşi perioadă, cu un an în urmă, 22 şi 23 decembrie 2015, respectiv 6 ianuarie 2016, numărul pasagerilor afectaţi era aproape dublu, iar valoarea compensaţiilor eligibile depăşea 650.000 de euro.
”Comparând evenimentele din aceste perioade, ne aşteptăm ca şi în 2017 şi primele zile ale lui 2018, pasagerii companiilor aeriene să fie afectaţi de întârzieri, de conexiuni pierdute sau zboruri anulate. Este, probabil, cea mai aglomerată perioadă a anului, iar în acelaşi timp, traficul pe cele trei aeroporturi principale ale României a crescut semnificativ în ultimii trei ani, lucru care poate cauza întârzieri”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp.
În 2016, în perioada sărbătorilor, cele mai afectate curse, cu plecare din Cluj-Napoca, au fost cele către Bucureşti, Viena şi Memmingen. Ziua cu cele mai multe întârzieri a fost 22 decembrie, când puţin peste 85% dintre zboruri au decolat la timp (faţă de 90% în 2015), iar 82 de pasageri (faţă de 19 în 2015) ar fi fost eligibili pentru compensaţii în valoare totală de 20.500 euro.
Pe aeroportul internaţional Otopeni, atât 22 decembrie, cât şi 23 decembrie au fost zile cu o punctualitate scăzută faţă de obicei, când sub 75% dintre curse au decolat conform graficului. Cea mai aglomerată zi a fost 23 decembrie, când doar 64,5% dintre curse au fost punctuale (faţă de 75,4% în 2015). Acest lucru a afectat aproape 135 de pasageri (faţă de 463 în 2015), cei mai mulţi cu destinaţiile Viena, Cluj-Napoca şi Istanbul.
Zilele de Crăciun nu au pus probleme aeroportului din Timişoara, însă începutul lunii ianuarie a fost aglomerat pe acest aeroport. Anul acesta, pe 6 ianuarie 266 de pasageri au fost afectaţi de întârzierile îngregistrate de 2 curse şi de punctualitatea de doar 44% a zborurilor programate. Destinaţiile cu ”probleme” au fost Bucureşti, Madrid şi Berlin. Anul trecut, în prima săptămână a noului an, niciun zbor nu a suferit întârzieri mai mari de trei ore sau anulări.
”Situaţia diferă de la an la an, iar în perioada 2015-2017, cele mai accesate rute în perioada sărbătorilor au fost diferite. Estimăm şi anul acesta ca pe aeroporturile din ţară să se înregistreze întârziere către destinaţii din Spania şi Germania, acolo unde comunităţile de români sunt numeroase, în timp ce bucureştenii vor avea surprize pe cursele către cele mai populare destinaţii de city break”, spune Ştefan Radu.

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor de iarnă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pune la dispoziţia acestora "Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă 2017". Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor României, precum şi un set de informaţii de interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice din această perioadă, respectiv Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria.
Cetăţenii români pot evita eventuale situaţii neplăcute ce pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în străinătate consultând "Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă 2017" postat pe pagina web a MAE, la rubrica "Sfaturi de călătorie", secţiunea "Ghiduri de călătorie", precum şi pe pagina de Facebook a Departamentului Consular.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte cu acest prilej că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare în cazul în care apar situaţii speciale în ţara în care aceştia se află.

Pagina 9 din 159