M.C.M.

M.C.M.

"Alege Oaia!" este noul program pe care îl lansează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la INDAGRA 2017, pentru promovarea şi încurajarea consumului de carne şi produse din carne de oaie în rândul românilor pe tot parcursul anului, a anunţat recent MADR.
Campania de informare şi promovare "Alege Oaia !" se va desfăşura la nivel naţional pe o durată de trei luni.
"MADR va avea sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România, care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie. De asemenea, s-au alăturat campaniei şi reprezentanţi din cadrul Ministerului Turismului, ai Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, care au format un grup de lucru sub coordonarea Direcţiei Generale de Politici în Industrie Alimentară în cadrul căreia s-au stabilit obiectivele ce trebuie atinse", precizează MADR.
Astfel, prin această campanie de informare şi promovare a consumului de carne de oaie denumită "Alege Oaia!" se urmăreşte valorificarea producţiilor agroalimentare provenite de la specia ovine, creşterea valorii de export prin produse prelucrate, atragerea forţei de muncă în sectorul de prelucrare a cărnii şi a produselor din carne de oaie, dar şi păstrarea tradiţiilor privind preparatele culinare din această specie, în special în zonele montane. Campania se va desfăşura la nivel naţional pe o durată de trei luni şi are ca principal scop încurajarea consumului de carne şi produse din carne de oaie pe tot parcursul anului.
În cadrul târgului INDAGRA 2017, oierii vor aduce mai multe rase de oi pentru a le prezenta publicului şi vor oferi gratuit, spre degustare, tocăniţă şi pastramă, gătite chiar la faţa locului după reţete tradiţionale, pentru a convinge cât mai mulţi vizitatori să încerce preparatele din carne de oaie.
Obiectivul final al acestei campanii este de a informa consumatorul asupra modului de preparare a cărnii de oaie şi a produselor din carne de oaie, cât şi de dezvoltare a unei culturi culinare în ceea ce priveşte consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine şi înfiinţarea unei pieţe de gros care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine şi canalele de comercializare (retail şi magazine de proximitate).
Mai multe informaţii despre campania "Alege Oaia!" pot fi găsite pe pagina de Facebook special creată, dar şi în cadrul caravanei care va fi prezentă în mai multe locaţii: în Piaţa Obor în 4 şi 5 noiembrie şi în cadrul Târgului de Turism al României în zilele de 18 şi 19 noiembrie. Programul ulterior al caravanei va putea fi găsit pe pagina de promovare a campaniei.
Potrivit datelor statistice furnizate de Ministerul Agriculturii, consumul de carne de ovine în anul 2016 a fost în medie de 2,6 kg/cap locuitor, în uşoară creştere faţă de 2015 când se înregistra un consum de 2,3 kg/locuitor în 2015, dar semnificativ mai mare faţă de anul 2014 când era de numai 0,7 kg/locuitor anual. Consumul cel mai mare de carne de oaie, respectiv de miel, este în perioada Paştelui, când necesarul este acoperit în mare parte din producţia autohtonă.
În comparaţie, media consumului în UE a fost de 2 kilograme pe locuitor anual în 2015, faţă de 1,9 în 2014, Franţa şi Irlanda înregistrând cel mai mare consum, de 2,9 kilograme, respectiv 2,8 kilograme pe locuitor anual.
Pe de altă parte, România exportă cu predilecţie ovine vii în ţările Orientului Mijlociu şi nu numai, respectiv în Libia, teritoriile palestiniene, Iordania, Liban, Turcia, Italia şi importă carne de ovine din Ungaria, Spania, Grecia şi Austria.
În 2016, exporturile de animale vii (ovine) în ţările menţionate au totalizat 218 milioane de euro pentru o cantitate de 107.000 tone, iar importurile de carne de miel au totalizat 5,2 milioane pentru 2.000 de tone.
Din ultimele date operative deţinute de MADR, efectivele totale de ovine ale României sunt de 16,3 milioane de capete, din care 4,8 milioane capete sunt miei, ceea ce reprezintă 29,4% din efectivul total.

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a declarat recent, pe şantierul autostrăzii Lugoj - Deva, că anul viitor vor fi daţi în folosinţă cel puţin 150 de kilometri de autostradă, în acest sens el precizând că majoritatea problemelor care ţin de birocraţie s-au rezolvat.
Ministrul s-a arătat nemulţumit de întârzierile de pe şantierele autostrăzii Lugoj — Deva, arătând că lucrările sunt întârziate din lipsa organizării, deoarece finanţarea din partea Uniunii Europene a existat, iar toate plăţile s-au făcut la timp.
"Păcat că anul acesta am pierdut timpul, pentru că majoritatea problemelor birocratice s-au rezolvat. Nu am folosit timpul eficient, dar în ce priveşte anul 2018, va fi un an de boom. În mod realist, nici nu ne gândim ca în anul 2018 să nu dăm în folosinţă 150 de kilometri de autostradă, cel puţin. Aceasta este misiunea Ministerului Transporturilor pentru 2018, concomitent cu reabilitarea activităţii căilor ferate şi realizarea dragajului pe Dunăre", a spus Felix Stroe.
El a precizat că se referă la toate şantierele unde se execută lucrări de construcţie la autostrăzi, iar pentru atingerea scopului enunţat se va lucra "zi şi noapte".
De asemenea, directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă, şi secretarul de stat Mircea Biban vor trebui să facă analize săptămânale ale progresului lucrărilor, la faţa locului, ministrul Stroe menţionând că o dată pe lună va fi prezent şi el la aceste şedinţe.
"Voi acţiona zi şi noapte, fără sâmbătă, fără duminică, pentru acest deziderat (150 de kilometru de autostradă finalizaţi, n.r.). La Ministerul Transporturilor, de cinci zile, s-a schimbat programul de muncă. Ziua de muncă începe la 7,30, pentru factorii decidenţi, şi se termină noaptea târziu. Se vor folosi şi zilele de sâmbătă şi duminică. Nu în birou, biroul va fi aici sau în altă parte, pe autostrăzi, pe căile ferate, la metrou, acolo ne veţi întâlni", a adăugat Stroe.
Ministrul Transporturilor a fost prezent marţi pe şantierul autostrăzii Lugoj — Deva, prilej cu care constructorii şi directorul CNAIR, Ştefan Ioniţă, i-au prezentat stadiul în care se află loturile în lucru. Astfel, lotul 4 ar putea fi gata în martie — aprilie 2018, iar lotul 3 în luna septembrie 2018, în acest ultim caz ministrul Transporturilor solicitând ca lucrările să fie finalizate la data de 31 mai 2018.

Partidele politice germane care negociază formarea unui nou guvern de coaliţie s-au pus de acord recent pentru menţinerea echilibrului bugetar până în 2021 şi pentru continuarea politicilor impuse de Wolfgang Schaeuble, informează AFP.
Acordul de principiu cu privire la viitoarea politică bugetară şi financiară a guvernului, încheiat de negociatorii conservatorilor conduşi de cancelarul Angela Merkel, liberalii din FDP şi ecologiştii, rămâne unul foarte fragil. Deocamdată cele trei formaţiuni sunt în faza negocierilor exploratorii pentru a evalua fezabilitatea unei astfel de coaliţii guvernamentale în trei şi nimic nu este garantat până la semnarea unui acord final, care ar urma să aibă loc până la sfârşitul anului.
Cu toate acestea, faptul că cele trei formaţiuni, cu poziţii de pornire atât de îndepărtate, au ajuns atât de rapid la un compromis cu privire la un subiect atât de sensibil cum este politica bugetară constituie o surpriză.
Cele trei partide politice "vor un buget echilibrat" la nivel federal în timpul următorului mandat, care se va întinde până în toamna lui 2021, indică un document adoptat de CDU, aliaţii săi bavarezi CSU, FDP şi ecologişti. Formaţiunile s-au înţeles astfel să continue politica bugetară riguroasă impusă în ultimii ani de fostul ministru de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, care a făcut din absenţa deficitelor punctul crucial al politicii sale. Germania înregistrează de mai mulţi ani excedente bugetare la nivel federal.
Acest acord de principiu riscă însă să nu fie apreciat de principalii parteneri europeni ai Germaniei, precum Franţa, sau de Fondul Monetar Internaţional, care solicită de mai mulţi ani Germaniei să cheltuie mai mult pentru a susţine cererea şi creşterea economiei europene.

Administraţiile din 12 metropole ale lumii, printre care Paris, Los Angeles, Ciudad de México şi Londra, au semnat luni, în capitala Franţei, o declaraţie prin care se angajează să facă achiziţii responsabile şi să tindă către ''zero emisii'' până în 2030, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, relatează AFP.
Primăriile marilor oraşe şi-au luat angajamentul, într-o reuniune din cadrul C40, ''să achiziţioneze, împreună cu partenerii lor, exclusiv autobuze cu emisii-zero începând din 2025 şi să se asigure că zone importante din oraşele lor vor avea emisii-zero până în 2030''.
Acordul a fost semnat de administraţiile din Londra, Paris, Los Angeles, Barcelona, Quito, Vancouver, Ciudad de México, Copenhaga, Auckland, Seattle, Milano şi Cape Town. Demersul este susţinut de Tokyo, care şi-a luat angajamentul încă din 1990 în acest domeniu.
Semnatarii declaraţiei întrevăd ''un viitor în care mersul pe jos sau pe bicicletă şi transportul partajat vor fi principalele modalităţi de transport pentru locuitorii oraşelor'' şi se angajează să le ''promoveze'' şi să ''reducă numărul de vehicule foarte poluante (...) şi să abandoneze progresiv utilizarea vehiculelor care folosesc carburant fosil''.
Anne Hidalgo, primarul Parisului, a subliniat ''obiectivele foarte ambiţioase'' ale angajamentelor luate în lupta împotriva schimbărilor climatice de către ''avangarda grupului C40'', în timpul unei declaraţii de presă în prezenţa primarilor din Los Angeles, Quito, Tokyo, Auckland, Barcelona, Cape Town şi Milano şi a lui Michael Bloomberg, fost primar al oraşului New York.
Eric Garcetti, primarul oraşului Los Angeles, a subliniat mobilizarea oraşelor americane după ce preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice: ''În prezent, mai mult de 382 de oraşe americane, conduse fie de democraţi, fie de republicani, au spus că vor pune în aplicare Acordul de la Paris. Aceştia reprezintă 77 de milioane de americani''.
''Conducătorii noştri ştiu să semneze acorduri, dar ştiu să le şi încalce'', a adăugat Patricia de Lille, primarul oraşului Cape Town. "Este responsabilitatea noastră, ca primari, să ducem mai departe lupta împotriva schimbărilor climatice'', a adăugat aceasta.
Phil Goff, primarul oraşului Auckland, a amintit că schimbările climatice reprezintă ''cea mai mare ameninţare împotriva mediului, o ameninţare economică, dar şi la adresa bunăstării oamenilor''.
Grupul C40, prezidat de Anne Hidalgo, reuneşte 91 de oraşe şi are ca obiectiv lupta pentru combaterea schimbărilor climatice.
Grupul C40 a organizat Together4Climate, un eveniment desfăşurat pe parcursul a două zile, dintre care ziua de duminică a fost pusă la dispoziţia companiilor pentru întrebări referitoare la probleme de mobilitate, energie şi urbanism.
Întâlnirea a ''permis liderilor societăţii civile şi celor din lumea afacerilor să împărtăşească idei pentru crearea unor comunităţi mai curate, mai sănătoase, mai durabile, dezvoltând, în acelaşi timp, o economie verde şi favorizând inovaţia'', se precizează în comunicat.
Thomas Bach, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, răspunzând la invitaţia primarului Parisului, a amintit, cu această ocazie, că dezvoltarea durabilă va fi ''de acum înainte un element cheie în organizarea şi găzduirea Jocurilor Olimpice''.

Site-ul Universităţii Cambridge s-a blocat din cauza avalanşei de accesări de după decizia de a face publică online teza de doctorat a celebrului astrofizician britanic Stephen Hawking, conform unui anunţ al universităţii dat publicităţii recent, transmite DPA.
Site-ul s-a blocat încă din prima zi în care s-a permis accesul gratuit la teza de doctorat semnată de Hawking. Documentul de 134 de pagini, cu titlul "Properties of Expanding Universes" (Proprietăţi ale universurilor în expansiune) a fost descărcat de peste 60.000 de ori în doar câteva ore după ce a fost făcut public.
Stephen Hawking speră ca accesul liber la această lucrare să-i inspire pe alţii nu doar să gândească şi să înveţe, ci şi să împărtăşească rezultatele cercetărilor. ''Prin accesul liber la teza mea de doctorat sper să-i inspir pe oamenii din lumea întreagă să privească mai mult către stele, decât spre picioare, să mediteze la locul nostru în Univers şi să încerce să înţeleagă cosmosul'', a spus fizicianul.
Teza, pe care marele fizician a scris-o pe când avea 24 de ani, a fost făcută disponibilă tuturor pentru a marca Open Access Week 2017, un eveniment care doreşte să atragă atenţia asupra importanţei comunicării şi liberului acces la informaţii ştiinţifice.

Diabetul zaharat, boală care afectează aproximativ 800.000 de români, este cauzat de deficitul relativ sau absolut al insulinei sau ineficienţa acestui hormon, afirmă dr. Irina Muntean, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice la Centrul Medical Algocalm din Târgu Mureş.

Potrivit acesteia, creşterea glicemiei peste valorile normale este o caracteristică a afecţiunii

Din cei aproape 800.000 de bolnavi de diabet zaharat înregistraţi oficial în România, majoritatea cazurilor sunt reprezentate de diabetul tip 2, patologie considerată secundară stilului de viaţă modern. La fiecare pacient cu diabet tip 2 diagnosticat există cel puţin o persoană care nu a fost încă diagnosticată, susţine Irina Muntean.
''La nivel mondial, conform celei de-a 7-a ediţii a Atlasului Diabetului, 1 din 11 adulţi, adică 415 milioane de persoane, au diabet, majoritatea de tip 2, ponderea celor cu diabet zaharat de tip 1 (forma autoimună a bolii, insulino-dependentă) fiind de 5-10%. Europa are cea mai mare incidenţă a copiilor cu diabet de tip 1, în 2015 fiind cunoscuţi 140.000 copii cu vârsta 0—14 ani şi se estimează, pentru această vârstă, o creştere cu 21.500 de noi cazuri/an. Pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări sunt declaraţi 782.430 pacienţi trataţi (cu insulină şi alte antidiabetice), dintre care 3.529 copii insulinodependenţi şi 239.660 pacienţi insulinotrataţi, majoritatea având diabet zaharat de tip 2, patologie considerată secundară stilului de viaţă modern. La fiecare pacient cu diabet tip 2 diagnosticat mai există cel puţin o persoană cu diabet (încă) nediagnosticată. Debutul diabetului de tip 2 este asimptomatic, boala fiind frecvent depistată odată cu complicaţiile sale'', arată Irina Muntean.

În context ea subliniază importanţa analizelor medicale şi respectarea controalelor periodice

''Insulina are rolul de a introduce glucoza în celule, pentru a fi metabolizată şi a genera energia necesară tuturor funcţiilor organismului. Insulina este o substanţă vitală, lipsa ei ducând la dezechilibre hidro-electrolitice şi metabolice majore şi chiar deces. Există mai multe forme de diabet zaharat: secundar altor patologii sau tratamente, gestaţional (apare la femei în cursul sarcinii şi în majoritatea cazurilor dispare după naştere), de tip 2 (caracterizat prin lipsa de eficienţă a insulinei şi insulinorezistenţă, care poate fi indusă de sedentarism, obezitate, dislipidemii, steatoză hepatică — consecinţe ale stilului de viaţă nesănătos) şi de tip 1 (forma autoimună, a cărei cauză este necunoscută, deficitul de insulină proprie este sever şi evoluează într-un timp relativ scurt spre dependenţa totală de insulină exogenă)'', mai spune Irina Muntean.

Diabetul zaharat tip 1 poate să apară la orice vârstă, însă incidenţa cea mai crescută este în copilărie şi mai ales în preajma pubertăţii, de aceea în trecut era denumit ''diabet juvenil''

''Cu toate că au început să apară cazuri de diabet zaharat de tip 2 la copii, mai ales la cei cu exces ponderal, totuşi, în majoritatea cazurilor este vorba despre diabetul de tip 1, insulinodependent. Nu se cunoaşte etiologia diabetului zaharat de tip 1. Se ştie că este o patologie autoimună, cu un puternic determinism genetic — există anumite gene care predispun, sub influenţa unor factori declanşatori ambientali, la apariţia bolii. Apar auto-anticorpi care, în timp, distrug celulele beta producătoare de insulină din pancreas determinând astfel dependenţa totală de insulina exogenă, administrată prin injecţii sau cu ajutorul unei pompe de insulină. Ca şi simptomatologie, debutul diabetului zaharat de tip 1 este caracterizat de triada clasică: poliurie, polidipsie, polifagie, însoţite de o scădere marcată a greutăţii, cu astenie şi fatigabilitate. Simptomele apar de obicei în plină sănătate şi sunt cele care trimit familia la medic. Copilul începe să bea multe lichide, urinează frecvent şi în cantităţi mari, mănâncă mult şi, cu toate acestea, slăbeşte pe zi ce trece şi devine apatic iar respiraţia începe să miroase a acetonă'', mai arată medicul, adăugând că, de obicei, este necesară internarea.

Ea spune că singurul tratament disponibil, momentan, pentru tratamentul diabetului de tip 1 este insulina, administrată prin injecţii sau cu ajutorul pompelor de insulină

''După iniţierea insulinoterapiei şi echilibrarea glicemiilor mari de la debut există o perioadă denumită 'remisie' sau 'lună de miere', în care acel procent de 10-40% de celule beta încă funcţionale îşi reiau funcţia şi secretă insulină endogenă, ceea ce duce la scăderea dozelor de insulină administrată prin injecţii. Se poate ajunge chiar la sistarea totală a administrării exogene a insulinei. Perioada este variabilă, de la 2-3 săptămâni la 4 ani. Ceea ce pare să prelungească această perioadă 'de miere' sunt glicemiile cât mai aproape de normal şi dietele sărace în carbohidraţi, însă detaliile trebuie discutate şi individualizate pentru fiecare caz în parte. Din păcate, în tot acest timp atacul imun asupra celulelor beta persistă, ceea ce duce la scăderea până la dispariţie a celulelor insulino-secretoare. Diabetul zaharat tip 1 este o patologie intens studiată, atât în ceea ce priveşte cauza, cât şi vindecarea totală a bolii. Sunt în cercetare vaccinuri, terapii imunosupresoare pentru scăderea atacului autoimun, transplant de insule pancreatice, insuline noi, asocierea la tratamentul insulinic a altor terapii cunoscute pentru scăderea variabilităţii glicemice, tehnologii noi (pancreasul artificial, alcătuit dintr-o pompă cu insulină sau insulină şi glucagon, care lucrează în tandem cu un senzor de glicemie). Deocamdată, toate acestea sunt încă în studii'', adaugă medicul.
Irina Muntean susţine că stresul cel mai mare în tratamentul diabetului insulinodependent nu e resimţit ca fiind neapărat injecţiile, ci permanenta variaţie a glicemiilor, care poate fi percepută şi ca o stare de rău fizic sau schimbări ale dispoziţiei şi că, pentru a scădea riscul complicaţiilor cronice — afectarea vederii, insuficienţa renală, afectarea nervilor şi circulaţiei periferice — este important ca glicemia să fie menţinută cât mai aproape de valorile normale.
''Există o multitudine de factori, unii neinfluenţabili, care determină variaţii ale glicemiei: vârsta, efortul fizic, stressul, hormonii — perioadele de creştere, pubertatea, sindromul pre-menstrual etc.—infecţiile, calitatea somnului, fronturile atmosferice. Glicemia trebuie dozată înainte şi la 2 ore după mâncare, înainte şi în timpul efortului fizic sau în oricare situaţie solicitantă fizic şi emoţional. Dozele trebuie permanent ajustate la valorile glicemice, cantitatea de carbohidraţi sau compoziţia alimentelor şi efortul fizic depus sau preconizat. Pacienţii au nevoie de o temeinică instruire terapeutică şi nutriţională. Totul trebuie calculat şi dozat pentru obţinerea normoglicemiei. Şi asta zi de zi, lună de lună, an de an. La un moment dat poate deveni foarte obositor şi frustrant şi e nevoie de un psihic bun, de o atitudine pozitivă, de susţinerea familiei şi a celor din jur sau chiar de consiliere psihologică'', mai spune medicul.

În cazul diagnosticării unui copil cu diabet, întreaga familie este supusă la o grea încercare, mai ales dacă cel mic nu ştie încă să exprime ce simte

''Având o mare variabilitate glicemică, copiii trebuie permanent supravegheaţi de un adult care să fie instruit să ia decizii terapeutice. Frecvent, părinţii se trezesc de 2-3 ori pe noapte pentru a verifica glicemia copilului, spaima cea mai mare fiind hipoglicemia în somn, care, nedepistată şi netratată, poate duce la convulsii, comă sau chiar deces. Intrarea în colectivitate a copilului iarăşi este o mare provocare. Monitorizarea continuă a glicemiei cu senzori, transmiterea glicemiei la distanţă şi vizualizarea valorilor de către familie şi medic fac tratamentul mult mai uşor de gestionat'', atrage atenţia dr Irina Muntean.

Referindu-se la viaţa socială, Irina Muntean spune că unii pacienţi se pot simţi excluşi, neînţeleşi sau marginalizaţi, deseori fiind binevenit ajutorul unui psiholog, mai ales că CAS decontează o parte din aceste consultaţii

''Cu condiţia menţinerii normoglicemiei, atât copiii, cât şi adulţii cu diabet zaharat tip 1 sunt capabili de performanţe fizice şi intelectuale similare celor fără această condiţie. Ar fi binevenite eforturi suplimentare din partea Ministerului Sănătăţii şi CNAS în menţinerea sănătăţii şi prevenţia complicaţiilor pacienţilor insulinodependenţi. Teoretic, nu există restricţii alimentare pentru pacienţii insulino-dependenţi. Pot consuma din toate câte puţin, cu condiţia cântăririi alimentelor, calculării carbohidraţilor şi încărcăturii glicemice totale şi administrării corespunzătoare de insulină. Totuşi, dulciurile şi alimentele cu indice glicemic crescut sunt mai greu de gestionat şi există în practică indicaţia generală de a fi evitate. Dar, cu o bună educaţie terapeutică şi mai ales cu monitorizarea ulterioară a glicemiei, şi acestea pot fi consumate în cantităţi mici'', a conchis dr. Irina Muntean.

Programatori şi creatori de conţinut care au contribuit la succesul unor companii precum Google, Twitter sau Facebook şi au conceput şi creat tehnologia aplicaţiilor mobile de care în prezent nu ne mai putem desprinde au ales acum să se deconecteze de la internet, conştienţi fiind de ce au obţinut şi temându-se de o "distopie" a telefoanelor mobile inteligente. Ei se dezic de propriile lor creaţii într-atât încât îşi trimit copiii la şcoli de elită unde folosirea telefonului mobil sau a tabletei şi chiar a laptopului este interzisă. Publicaţia The Guardian prezintă câţiva asemenea specialişti IT şi opiniile lor actuale despre aceste tehnologii.
Justin Rosenstein, 34 de ani, co-fondator şi şef de producţie al companiei software Asana, este unul dintre experţii care au ajuns la concluzia că este mai bine să se ţină departe de propriile creaţii şi de creaţiile colegilor lor. El şi-a programat sistemul de operare al laptopului să-i blocheze accesul la Reddit, s-a blocat singur pe Snapchat, aplicaţie pe care o compară, nici mai mult, nici mai puţin, decât cu heroina ca putere de a genera dependenţă şi şi-a impus limite cu privire la modul de folosire a reţelei Facebook.
Aceste măsuri, care ar putea părea draconice pentru pasionaţii de gadgeturi, nu au fost însă suficiente. Drept urmare, în luna august, Rosenstein a făcut un pas radical pentru a-şi restricţiona accesul la social media şi la alte tehnologii care generează dependenţă. El şi-a achiziţionat un nou iPhone pe care l-a blocat printr-un mecanism de control parental astfel încât să nu poată descărca nicio aplicaţie nouă.
Rosenstein avertizează în special asupra "like"-urilor de pe Facebook, pe care le consideră drept nişte "semnale strălucitoare de pseudo-plăcere", care sunt pe atât de goale de conţinut pe cât sunt de seducătoare. Iar în acest caz Justin Rosenstein chiar ştie ce spune: el a fost inginerul de la Facebook care a creat butonul de "like".
La mai bine de un deceniu după ce muncea şi noaptea la proiectul unui buton special în aplicaţia Facebook care pe atunci avea denumirea de buton de "awesome" (minunat, extraordinar n.r.), Rosenstein a trecut în tabăra mică dar în creştere a "ereticilor" din Silicon Valley care avertizează cu privire la pericolele aşa-numitei "economii a atenţiei" — aplicaţii şi conţinut online creat special în funcţie de cerinţele producătorilor de reclame pentru monetizarea pasiunilor şi intereselor utilizatorilor de social media.
Funcţia de "like" a Facebook a avut un succes care nu mai necesită comentarii — utilizatorii primeau instant gratificaţii pentru ceea ce postau în mediul virtual, în timp ce Facebook nu avea de făcut altceva decât să adune datele necesare pentru a genera profilul de consumator al fiecărui utilizator al său, informaţii pe care apoi le vinde agenţiilor de publicitate. Ideea butonului de "like" a fost la scurt timp adoptată şi de Twitter, care a trecut la "inimioare" în loc de like-uri, de Instagram şi de numeroase alte aplicaţii şi site-uri webb.
Leah Pearlman, care în urmă cu un deceniu era manager de produs la Facebook şi membră a echipei care a creat butonul de "like", deci colegă cu Rosenstein, a fost cea care a anunţat noua funcţie într-o postare pe blog, în 2009. În prezent în vârstă de 35 de ani şi de profesie ilustrator, Pearlman a confirmat că şi ea a devenit dezinteresată de "like"-urile pe care le primeşte pe Facebook sau de alte bucle de feedback concepute pentru a genera dependenţă. Ea şi-a instalat un plug-in la browserul de web pentru a nu mai primi alerte de pe news feed-ul de Facebook şi a angajat un servicu de monitorizare a paginii personale de Facebook pentru a nu mai trebui să facă ea însăşi acest lucru.
"Unul dintre motivele pentru care consider că acest subiect este cu atât mai important pentru noi este că noi am putea fi ultima generaţie care îşi mai aminteşte cum era viaţa înainte (de social media n.r.)", a subliniat Rosenstein.
Acest programator se numără printre puţinii fondatori sau directori executivi din domeniul aplicaţiilor pentru dispozitivele mobile inteligente care au deviat de la mantra "companiile noastre fac lumea un loc mai bun". Mai mulţi sunt cei din eşalonul secund din organigramele acestor companii — designeri, ingineri, programatori şi manageri de produs care au pus bazele "revoluţiei mobile" în urmă cu câţiva ani iar acum încearcă să se desprindă de roadele muncii lor. "Este destul de obişnuit ca oamenii să creeze ceva cu cele mai bune intenţii şi apoi să descopere că ceea ce au realizat are consecinţe negative la care nici măcar nu s-au gândit", a susţinut Rosenstein.
Justin Rosenstein, care a fost implicat şi în crearea Gchat, în timpul unei perioade în care a lucrat pentru Google, pare mai preocupat de efectele psihologice pe care această nouă tehnologie le are asupra oamenilor care, conform studiilor, îşi "butonează" telefonul smart de 2.617 ori pe zi!
În prezent au început să fie auzite voci care avertizează că, pe lângă faptul că generează dependenţă, această tehnologie a dispozitivelor mobile contribuie la limitarea severă a abilităţii oamenilor de a rămâne concentraţi asupra activităţilor pe care le desfăşoară şi chiar la scăderea IQ-ului. Un studiu recent ajungea la concluzia că simpla prezenţă a smartphone-urilor afectează capacitatea cognitivă — chiar dacă respectivul dispozitiv este oprit. "Toată lumea este distrasă (de aceste dispozitive) tot timpul", a adăugat Rosenstein.

Autovehiculele de tip hibrid, considerate ''prietenoase cu mediul'', produc de patru ori mai mult dioxid de carbon (CO2) în comparaţie cu specificaţiile producătorilor, se arată într-un raport australian, publicat recent, citat de Xinhua.
Raportul, întocmit de Australian Automobile Association (AAA), a descoperit că în cadrul unor teste efectuate în condiţii reale unele vehicule noi utilizează cu 59% mai mult combustibil faţă de informaţiile furnizate în materialele publicitare.
Un vehicul electric hibrid testat de AAA utiliza de patru ori mai mult combustibil decât specifica producătorul său, fapt care încărca factura proprietarilor acelui tip de maşină cu peste 750 de dolari faţă de ceea ce se arăta în reclame.
Pe baza acestui raport, AAA a făcut un apel la guvernul australian pentru introducerea obligativităţii testărilor în condiţii reale a emisiilor generate de maşinile noi.
''Reglementări mai stringente cu privire la emisii au ca rol reducerea poluării şi a cantităţii de combustibil utilizat, însă rezultatele noastre sugerează că astfel de beneficii se produc, în principal, numai în laborator'', a declarat Michael Bradley, director executiv în cadrul AAA, în cadrul unui comunicat emis luni.
''Sistemul actual îi duce în eroare pe consumatori şi organismele de reglementare. Doar testările în condiţii reale pot reduce costurile pentru consumatori şi pot aduce beneficii ecologice semnificative'', a adăugat acesta, conform sursei citate.
În cadrul studiului desfăşurat pe parcursul a 18 luni, cu o valoare de 390.000 de dolari americani, AAA a realizat teste în condiţii reale asupra a 30 de vehicule. Însă asociaţia a ales să nu divulge detalii despre maşinile în cazul cărora rezultatele au fost slabe, deoarece acest lucru nu ar fi corect faţă de automobilele care nu au fost testate.
În anul 2002, diferenţa dintre valoarea consumului de combustibil constată în condiţii reale şi cea din testele de performanţă efectuate în laborator a fost de 10%. Cifra a crescut la 35% în 2014 şi se estimează că va ajunge la 49% până în 2020 în condiţiile în care producătorii continuă să îşi optimizeze testele de laborator.
Calitatea combustibilului din Australia este considerată cea mai slabă din cele 35 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), benzina fără plumb conţinând până la 150 părţi per milion (ppm) de sulf în comparaţie cu cel mai bun combustibil din lume, despre care AAA susţine că are un conţinut de sulf de sub 10 ppm.

Miercuri, 25 Octombrie 2017 11:19

AFDJ Galaţi şi-a cumpărat maşini noi

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) a achiziţionat două maşini pentru parcul auto al instituţiei. Autoturismele sunt marca Dacia Dokker Stepway, iar achiziţionarea lor a costat AFDJ-ul aproape 150.000 de lei. Una dintre maşini va rămâne în serviciul instituţiei gălăţene, iar cealaltă este pentru filiala AFDJ-ului de la Giurgiu.

Peste trei sferturi (76%) din vânzările online de software efectuate în 2017, în România, au avut în prim plan produsele de securitate şi protecţie a datelor personale, în timp ce 90% dintre aceste tranzacţii sunt achitate cu carduri Visa şi Mastercard, reiese din rezultatele Raportului pentru comerţul digital, elaborat de unul dintre liderii din industria soluţiilor eCommerce.
Conform documentului, în 2017 valoarea medie pentru o achiziţie din segmentul software, SaaS şi servicii online se ridică, în România, la 37 de dolari, faţă de media de 47 de dolari, la nivel mondial.
Produsele de securitate şi protecţie a datelor personale conduc în comerţul global cu produse software online, reprezentând peste 30% din vânzările totale. De asemenea, soluţiile software pentru design şi multimedia (inclusiv softuri pentru prelucrări audio-vizuale) urmează în clasament, cu un procent de 23%, iar serviciile online încheie podiumul, cu o pondere de 20%.
În România, apetitul pentru produse de securitate şi protecţie a datelor personale a crescut considerabil, aceste categorii de produse însumând 76% din vânzările online, urmate de soluţii pentru marketing (4%) şi soft utilitar (4%).
Totodată, în privinţa preferinţelor de plată, raportul întocmit de 2Checkout relevă faptul că Visa şi MasterCard continuă să domine în domeniul plăţilor online, având o pondere de 68% din vânzările de software şi servicii online, urmate de PayPal cu 20% şi American Express cu 7%. Distribuţia aceasta este valabilă şi pe piaţa din Statele Unite. În alte ţări, consumatorii au preferinţe pentru metode de plată locale cum ar fi Alipay în China (54%), iDEAL în Olanda (44%), carduri locale în Brazilia (23%) şi Turcia (17%), Carte Bancaire în Franţa (12%) şi JCB sau Konbini în Japonia (cu 15%, respectiv 5% din tranzacţii).
La nivelul României, situaţia este similară cu cea din 2016, respectiv 90% din cumpărăturile online pentru software şi SaaS fiind achitate cu carduri Visa şi MasterCard, faţă de 88% anul trecut, 4,7% prin PayPal (6% în 2016) şi 3,6% prin transfer bancar (4% în 2016).
Potrivit sursei citate, cea mai mare piaţă de desfacere pentru soluţii software şi servicii comercializate online rămâne SUA, cu aproape jumătate din piaţa globală. La distanţă de primul loc, urmează Marea Britanie, Germania, Franţa şi Canada. România este pe locul al 18-lea în topul vânzărilor prin platforma Avangate, în creştere cu patru poziţii faţă de 2016.
Raportul pentru comerţul digital elaborat de 2Checkout, lider în industria soluţiilor eCommerce, se bazează pe sute de mii de tranzacţii globale ce au avut loc prin platforma Avangate în perioada august 2015 — iulie 2017. Analiza pune accent pe regiunile şi categoriile cu cea mai rapidă evoluţie, precum şi cele mai populare metode de plată la nivel global.

Pagina 9 din 136