C.P.

C.P.

Lemurienii supuşi de cercetători unui regim alimentar hipocaloric pe toată durata vieţii adulte trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi decât semenii lor care mănâncă fără restricţii, potrivit unui studiu publicat recent în revista Communications Biology şi preluat de AFP.
Restricţionarea numărului de calorii ''poate prelungi cu 50% durata vieţii lemurienilor şi reduce riscurile afecţiunilor asociate înaintării în vârstă, cum ar fi cancerul'', se precizează în studiu.
Mai exact, lemurienii care s-au alimentat după bunul plac au trăit, în medie, 6,4 ani, în comparaţie cu 9,6, durata medie de viaţă a celor care au ţinut regimul hipocaloric. Peste o treime dintre animalele puse la regim erau încă în viaţă când a decedat ultimul lemurian din grupul celor care nu a ţinut regim, la vârsta de 11,3 ani, se precizează într-un comunicat al Centrului naţional al cercetării ştiinţifice (CNRS), care a fost implicat în realizarea studiului.
În timpul experimentului care s-a desfăşurat timp de zece ani, cercetătorii au limitat cu 30% valoarea energetică (caloriile) din alimentaţia primatelor, asigurându-se că porţiile rămân echilibrate.

Experimentul a fost realizat doar cu lemurieni masculi

Potrivit oamenilor de ştiinţă, conduşi de cercetători de la CNRS şi de la Muzeul naţional de istorie naturală, efectul benefic asupra longevităţii acestor mamifere ''este însoţit, în special, de păstrarea motricităţii, fără modificarea performanţelor cognitive, şi de reducerea incidenţei patologiilor asociate în mod obişnuit bătrâneţii, cum ar fi cancerul şi diabetul''.
Cercetătorii au observat un fapt care, susţin aceştia, necesită studii suplimentare: animalele în vârstă prezintă o pierdere uşoară de materie cenuşie, fără însă ca acest lucru să aibă un efect vizibil asupra performanţelor cognitive ale animalului.
Studiile precedente stabiliseră o legătură între restricţiile alimentare şi longevitate în cazul şoarecilor şi şobolanilor, însă problema rămâne controversată în cazul primatelor, inclusiv în ceea ce-i priveşte pe oameni.
Cercetătorii vor să continue studiul şi să adauge restricţiilor alimentare şi alţi factori, precum activitatea fizică, ''în încercarea de a împinge şi mai departe limitele longevităţii''.

Unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg maşina pentru deplasările zilnice în locul bicicletei sau al mersului pe jos este estimarea greşită a timpului necesar pentru acest lucru, este concluzia unui studiu efectuat la o universitate din Statele Unite, citat joi de UPI.

O echipă de cercetători de la Pennsylvania State University a realizat un studiu pe 252 de studenţi şi 253 membri ai personalului facultăţii şi a descoperit că majoritatea supraestimau timpul necesar pentru a ajunge pe jos sau cu bicicleta într-o zonă aflată în localitatea lor.

În proporţie de 91%, angajaţii au estimat greşit timpul de deplasare pe jos, iar 93% au calculat greşit perioada în care ar fi ajuns la destinaţie cu bicicleta. În rândul studenţilor, procentele au fost de 55% şi respectiv 43%.

Concluziile oferă noi date cu privire la motivul pentru care oamenii sunt mai înclinaţi să utilizeze autovehiculul în locul bicicletei sau al mersului pe jos, a declarat autoarea studiului, Melissa Bopp, profesor asociat de kinetoterapie la Pennsylvania State University.

"În general, oamenii nu sunt foarte pricepuţi la estimarea duratei necesare pentru a ajunge undeva", a notat ea într-un comunicat.

"Acest lucru reprezintă o problemă atunci când încerci să convingi pe cineva să meargă pe jos sau cu bicicleta. Mersul pe jos sau cu bicicleta prezintă numeroase beneficii, însă nu multă lume face asta. Ei se gândesc probabil că nu pot reuşi pentru că (destinaţia) e prea departe, sau că le va lua mult timp, când de fapt se dovedeşte că nu aşa", a adăugat Bopp.

Concluziile cercetării au fost publicate în jurnalul Transportmetrica A: Transport Science.

Consumul de ulei de peşte sau de alţi acizi graşi omega-3 este recomandat de mulţi ani pentru combaterea sindromului de ochi uscat, o problemă oftalmologică des întâlnită, ce afectează milioane de persoane din întreaga lume, însă un studiu publicat recent afirmă că astfel de produse sunt ineficiente în acest scop, relatează AFP.
"Suplimentele alimentare bazate pe omega-3 nu sunt mai eficiente decât un placebo în lupta cu simptomele sindromului de ochi uscat", se arată în concluziile unui studiu clinic efectuat pe 535 de persoane, publicat vineri în jurnalul New England Journal of Medicine.
Sindromul de ochi uscat afectează peste 16 milioane de americani, provocând senzaţie de arsură şi de "corp străin", prurit, usturime, roşeaţă şi alterarea vederii. Experţii au estimat costul anual al acestei afecţiuni în SUA la aproximativ 55 miliarde dolari din cauza scăderii productivităţii şi a cheltuielilor ocazionate de îngrijirile medicale.
Toţi participanţii la studiu au prezentat simptome de ochi uscat, moderate până la grave, timp de cel puţin şase luni. Aleşi în mod aleatoriu, unii dintre ei au luat o doză zilnică de omega-3, în timp ce alţii au îngurgitat un placebo din ulei de măsline. Niciunul dintre aceştia nu a ştiut din ce grup făcea parte.
După un an, simptomele s-au "îmbunătăţit semnificativ în cazul ambelor grupuri", a relevat studiul.
Aproximativ 61% dintre subiecţii din grupul căruia i s-a administrat omega-3 şi 54% dintre persoanele din grupul care a luat placebo au înregistrat o îmbunătăţire cu cel puţin zece puncte, o diferenţă care nu este semnificativă din punct de vedere statistic.
"Am fost surprinşi de faptul că suplimentele omega-3 nu au avut un efect benefic", a subliniat Vatinee Bunya, cadru didactic cu specializarea oftalmologie la Facultatea de Medicină Perelman a Universităţii Pennsylvania.
"Rezultatele sunt importante şi ar putea schimba modul în care oftalmologii şi opticienii îşi tratează pacienţii", a adăugat ea.
Potrivit lui Matthew Gorski, oftalmolog la Centrul de Sănătate Northwell Health din New York, care nu a fost implicat în acest studiu, medicii interesaţi de sindromul de ochi uscat şi de efectul suplimentelor de ulei de peşte asupra acestei probleme e sănătate "aşteptau cu nerăbdare rezultatele studiilor clinice în speranţa că acestea ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor".
El a estimat că "ar trebui efectuate studii suplimentare pentru a se confirma această descoperire".

Un medicament utilizat pentru tratarea carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici, poate sta la baza unei noi terapii ţintite pentru miile de paciente diagnosticate cu cancer mamar, conform concluziilor unui studiu citat recent de Press Association.
Oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului pentru Cercetarea Cancerului din Marea Britanie au descoperit că medicamentul crizotinib, folosit în prezent contra tumorilor pulmonare, poate distruge celulele canceroase care prezintă o anumită mutaţie genetică.
În urma studiilor, ei au concluzionat că acesta poate ţinti carcinomul lobular invaziv ce prezintă mutaţia e-caderină pe baza unei abordări terapeutice cunoscută sub denumirea de letalitate sintetică.
Potrivit estimărilor, doar în Marea Britanie circa 7.150 de femei sunt diagnosticate anual cu tumori de sân care prezintă această mutaţie genetică. Însă, în ciuda prevalenţei crescute, nu există în prezent niciun tratament care ţinteşte în mod specific acest tip de celule canceroase despre care sunt cunoscute foarte puţine lucruri.
Oamenii de ştiinţă notează că în cazul celulelor normale, proteina e-caderină acţionează ca un liant, ajutându-le să se unească, însă mutaţiile la nivelul e-caderinei cauzează dezvoltarea celulelor canceroase şi diviziunea lor anormală.
Astfel de mutaţii se manifestă la peste 13% dintre cazurile de cancer de sân şi sunt observate la până la 90% dintre toate cazurile de carcinom lobular ce apar în zonele sânului asociate procesului de lactaţie.

Anual, peste 7.000 de paciente sunt diagnosticate cu cancer de sân

Noua cercetare a fost publicată în jurnalul Cancer Discovery. A doua fază de experimente este în curs de desfăşurare, cercetătorii sperând că va conduce către realizarea celei de-a doua terapii medicamentoase ţintită ce utilizează letalitatea sintetică, după olapariv - primul inhibitor PARP aprobat pentru tratarea cancerului mamar.
''Din ce am observat până acum, aceasta este cu siguranţă o abordare promiţătoare şi suntem foarte entuziaşti cu privire la posibilitatea aplicării concluziilor noastre ştiinţifice în cadrul testelor clinice'', a declarat Chris Lord, unul dintre autorii principali ai studiului şi profesor de genomică a bolii canceroase în cadrul centrului de cercetare Breast Cancer Now din Marea Britanie.
Delyth Morgan, director executiv la Breast Cancer Now, care a finanţat studiul, a declarat că în cazul în care această ''descoperire incitantă'' îşi dovedeşte eficacitatea în testele de laborator ar putea permite utilizarea unui medicament pentru cancerul pulmonar pentru realizarea primei terapii ţintite pentru miile de femei diagnosticate cu carcinom lobular.
''Anual, peste 7.000 de paciente sunt diagnosticate cu cancer de sân ce prezintă această mutaţie genetică, însă până în prezent am ştiut prea puţine despre cum poate fi ajustat tratamentul pentru a se ţinti aceste defecte. Terapiile hormonale pot fi incredibil de greu urmat pe termen lung şi, ţinând cont de rezistenţa - din păcate deseori manifestată în rândul acestor paciente - sperăm că această clasă de medicamente poate oferi opţiunea mult dorită de numeroase persoane'', a mai spus Morgan.

Albinele se află în pericol din cauza schimbărilor climatice deoarece plantele produc mai puţine flori pe fondul creşterii frecvenţei perioadelor de secetă, se arată într-un studiu realizat în Marea Britanie, citat recent de Press Association.
Cercetarea efectuată la Universitatea Exeter a examinat impactul perioadelor de secetă - despre care se estimează că ar deveni din ce în ce mai comune în multe zone ale lumii - asupra plantelor cu flori.
Seceta a redus la aproape jumătate numărul total al florilor, ceea ce înseamnă mai puţină hrană pentru albine şi alţi polenizatori, se arată în rezultatele studiului.
Cercetarea, efectuată în colaborare cu Universitatea Manchester şi Centrul pentru Ecologie şi Hidrologie (Centre for Ecology and Hydrology), este publicată în jurnalul Global Change Biology.
Ben Phillips, din cadrul Institutului pentru mediu şi sustenabilitate al Universităţii Exeter, a explicat că răspunsul plantelor la secetă diferă, însă s-a observat o reducere ''clară'' a numărului florilor.
''Plantele pe care le-am examinat au răspuns în diverse moduri la secetă, de la un număr mai mic de flori până la producerea florilor lipsite de nectar'' care a mai adăugat că ”S-a observat o reducere clară a numărului florilor disponibile - şi evident acest lucru înseamnă mai puţină hrană pentru insectele care vizitează florile, precum albinele'', a completat Phillips.

Albinele sunt deja ameninţate de factori precum pierderea habitatului, utilizarea anumitor pesticide şi răspândirea bolilor

Dr. Ros Shaw, din cadrul Universităţii Exeter, a subliniat rolul ''vital'' al acestor polenizatori. ''Nu numai că aceste insecte sunt vitale pentru polenizarea culturilor şi a plantelor sălbatice, însă ele asigură hrană pentru multe păsări şi mamifere'', a adăugat el.
Cercetarea a fost efectuată pe păşunile din Wiltshire, un habitat important pentru speciile de insecte polenizatoare din Marea Britanie.
''Studii anterioare pe tema impactului secetei asupra florilor şi a albinelor au luat în calcul specii individuale, de multe ori în condiţii de laborator, însă noi am utilizat un experiment cu adăposturi de ploaie pentru a examina efectele asupra comunităţilor reale de specii de plante existente pe păşuni'', a explicat dr. Ellen Fry de la Universitatea Manchester.
''Nivelul de secetă luat în calcul este considerat un eveniment rar însă, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de secete se estimează că vor deveni din ce în ce mai comune'', a adăugat ea.
Oamenii de ştiinţă au avertizat că rezultatele studiului ar putea fi valabile şi pentru alte regiuni şi tipuri de habitat.

Episoadele de caniculă la nivelul oceanelor au fost din ce în ce mai lungi şi mai frecvente în ultimul secol, iar acest fenomen ar putea avea "efecte devastatoare pe termen lung", potrivit unui studiu publicat recent în Nature Communications, citat de AFP.
Între anii 1925 şi 2016, frecvenţa episoadelor de caniculă la nivelul oceanelor a crescut, în medie, cu 34%, iar durata a fost cu 17% mai mare, cu o accelerare a acestui proces începând din 1986, conform rezultatelor acestei cercetări, promovată de realizatorii săi drept primul studiu de acest tip realizat până în prezent la nivel mondial.
Un val de caniculă la nivelul oceanelor este echivalent cu cel puţin cinci zile consecutive în care suprafaţa apei este "anormal de caldă".
Oceanele joacă un rol esenţial în reglarea climatului planetei noastre. Ele înmagazinează o parte din radiaţia solară la nivelul Ecuatorului, apoi apele se deplasează către poli şi eliberează căldura, reglând astfel temperatura atmosferei.

Oceanele absorb peste 90% din căldură datorită efectului de seră

"Unii dintre noi s-ar putea bucura de apa mai caldă când se duc să înoate, însă aceste valuri de căldură au un impact semnificativ asupra ecosistemelor, biodiversităţii, pescuitului, turismului şi acvaculturii", a avertizat Eric Oliver de universitatea canadiană Dalhousie, coordonatorul studiului. "Aceste evenimente sunt adesea asociate cu unele consecinţe economice profunde", a adăugat el.
Aceste schimbări pot fi atribuite încălzirii globale provocate de om care se răsfrânge şi asupra temperaturii oceanelor, susţin cercetătorii.
''S-a evidenţiat o asociere clară între creşterea temperaturilor medii la suprafaţa apei şi cea a valurilor de caniculă la nivelul oceanelor, în mod similar înmulţirii evenimentelor de căldură extremă asociate creşterii temperaturii medii globale'', a precizat unul dintre coautorii cercetării, Neil Holbrook, profesor la Universitatea din Tasmania.
În timp ce oceanele absorb peste 90% din căldură datorită efectului de seră ''este posibil ca episoadele de caniculă marină să progreseze'', a adăugat el.
Aceste valuri de caniculă pot provoca albirea coralilor, decesul în masă al nevertebratelor şi dispariţia pădurilor de varec.
Activităţile umane nu sunt cruţate de aceste schimbări ce pot conduce la scăderea cantităţii de peşte disponibilă şi la alte efecte economice. Spre exemplu, în anul 2011, Australia de Vest s-a confruntat cu un val de încălzire a apei care a perturbat ecosistemul oceanic. Astfel, rolul dominant al populaţiei de alge kelp a fost preluat de alte tipuri de alge. Anul următor, un val de caniculă la nivelul apei a condus la o ''explozie'' a populaţiei de homari în Golful Maine din Statele Unite şi la prăbuşirea preţurilor, afectând sever industria locală bazată pe crustacee.
Studiul a fost bazat pe date colectate în ultimii o sută de ani cu ajutorul navelor şi al staţiilor terestre, dar şi pe informaţii obţinute cu ajutorul sateliţilor. În elaborarea concluziilor, cercetătorii au făcut abstracţie de efectele fenomenelor excepţionale precum El Nino.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat astăzi (n.r. - 12. 04.2018) la începutul şedinţei de Guvern că ziua de 30 aprilie va fi declarată zi liberă, potrivit Mediafax.
“Data de 30 aprilie va fi zi liberă pentru salariaţii din sectorul public, având în vedere că marţi 1 mai este zi nelucrătoare. Prevederile nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă, iar pentru a recupera ziua de 30 aprilie, instituţiile publice vor opta fie pentru desfăşurarea activităţii în regim normal- sâmbătă 5 aprilie, fie pentru prelungirea timpului de lucru până în data de 11 mai, conform unei planificări stabilite”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.
Potrivit hotărârii de Guvern, ziua de 30 aprilie se declară zi liberă, atfel încât bugetarii să aibă patru zile libere în minivacanţa de 1 Mai.
"Pentru ziua stabilită ca zi liberă potrivit alin. (1), instituţiile publice îşi vor desfăşura activitatea în regim de program normal în ziua de 5 mai 2018 sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru, până la data de 11 mai 2018, potrivit planificărilor stabilite", se arată în Hotărârea de Guvern.
Dispoziţiile nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în data de 30 aprilie 2018 şi nici participanţilor în aceste procese, mai arată sursa citată.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi (n.r. - vineri, 13 aprilie 2018), Izvorul Tămăduirii, sărbătoare care este închinată Maicii Domnului şi în care credincioşii vin la biserică pentru a lua apă sfinţită care poate fi băută tot anul, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică. Această sărbătoare nu are dată fixă. Este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, adică vinerea ce urmează după Paşte.
Sărbătoarea se referă la vindecarea unui orb după ce Fecioara Maria i-a spus împăratului bizantin Leon I să-l ducă să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol. Ulterior, pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul "Izvorul Tămăduirii".
Tradiţia spune că împăratul Leon (457 - 474), pe când era tânăr, încă neîncoronat, se plimba printr-o grădină din apropierea vechii cetăţii bizantine. Acolo ar fi întâlnit un bătrân orb, cu care a vorbit despre Dumnezeu şi Învierea Fiului Său. După un timp, bătrânul l-ar fi rugat pe împărat să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Tânărul Leon a căutat în jur un izvor, dar nu a găsit. În momentul acela, însă, Maica Domnului i-a spus: "Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi, luând cu mâini apă tulbure, potoleşte cu ea setea orbului şi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi". Aşa a găsit viitorul împărat un izvor din care a dat să bea orbului şi l-a spălat pe faţă. Apa l-a vindecat imediat pe orb, iar Leon a exclamat: "Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit."
Tradiţia mai spune că împăratul a ridicat pe acel loc o biserică şi că Maica Domnului s-a arătat oamenilor vindecându-le suferinţele. Mai târziu, împăratul Justinian (526 - 575), suferind de o boală grea, a venit la acest izvor şi s-a vindecat. El a ridicat, drept mulţumire, o biserică, distrusă însă de turci în 1453. Rezistând tuturor vicisitudinilor, creştinescul izvor mai există şi astăzi la Constantinopol. Şi acum, mii de credincioşi vin la izvor pentru a primi ajutorul Maicii Domnului.

Prima vineri de după Paşte, închinată Maicii Domnului

Astăzi, izvorul este adăpostit între zidurile înalte ale unui ansamblu monahal, îngrijit de Patriarhia Ecumenică. Izvorul este împrejmuit de un edificiu realizat în marmură albă, străjuit de o icoană în care este reprezentată Maica Domnului cu Pruncul în braţe, înconjurată de îngeri, stând deasupra unei fântâni. De asemenea, sunt reprezentaţi împăratul cu garda sa şi patriarhul însoţit de alţi episcopi, soldatul Leon şi orbul în fundal, iar la baza fântânii, un paralitic ce îşi primeşte vindecarea.
Tot în paraclisul subteran se află minunata icoană a praznicului Izvorul Tămăduirii, a cărei vechime atinge perioada de aur a Bizanţului şi despre care se spune că "se curăţă singură". În ciuda umezelii din biserică şi a vechimii ei, icoana şi-a păstrat nealterate calităţile, iar analize făcute asupra ei au dovedit calităţi de refacere inexplicabile ştiinţific.
Ansamblul monahal mai cuprinde o biserică impunătoare construită în secolul al XIX-lea şi cimitirul în care sunt înmormântaţi peste 20 dintre patriarhii ortodocşi ai Constantinopolului, între ei aflându-se şi patriarhii ecumenici care au susţinut demersul Bisericii Ortodoxe Române pentru obţinerea autocefaliei în anul 1885 şi pentru ridicarea la rangul de Patriarhie în anul 1925.
În amintirea faptelor petrecute în secolul al V-lea la minunatul izvor, Părinţii Bisericii au hotărât ca prima vineri de după Paşte să fie închinată Maicii Domnului.

De Izvorul Tămăduirii se sfinţesc apele

Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică.
După ce preotul a sfinţit apa, îi stropeşte pe credincioşi, în timp ce se cântă troparul: "Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieste, şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău". Astfel, s-a reţinut în popor ca scopul urmărit prin agheasmă este de a alunga "arătarea urâta şi rea", adică duhul cel rău.
Agheasma Mică poate fi băută tot anul, pe nemâncate, spre deosebire de Agheasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută numai timp de opt zile. Tot Agheasma Mică se numeşte şi apa sfinţită la sfeştania casei.
În România există mai multe izvoare considerate ale tămăduirii, în jurul cărora, cu prilejul acestui praznic, mii şi mii de creştini vin să se împărtăşească din binefacerile apei sfinţite. Printre ele, izvorul de la Mănăstirea Dervent, Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, Mănăstirea Horăicioara din judeţul Neamţ sau Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă din judeţul Argeş.

Tradiţii şi credinţe populare

În această zi, în unele zone ale ţării, adolescenţii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: rostirea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.
Persoanele legate se întâlneau anual sau, după căsătorie, la Rusalii. Dupa încheierea solemnă a legământului, copiii şi apoi oamenii maturi îşi spuneau până la moarte surată, vere, fârtate ori verişoară şi se comportau ca adevărate rude de sânge: se sfătuiau în cele mai intime şi grele probleme ivite în viaţă, îşi împărtăşeau tainele, nu se căsătoreau cu sora sau cu fratele suratei ori fârtatului, se ajutau şi se apărau reciproc, până la sacrificiul suprem.
Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.
Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

 

Limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius nu va preveni impactul distructiv asupra climei aşa cum se credea anterior, iar consecinţele vor fi semnificative, au concluzionat zeci de experţi în urma a numeroase studii ale căror concluzii au fost publicate recent, citate de AFP.
O lume care se încălzeşte cu până la 2 grade Celsius - valoare considerată un plafon de temperatură la care planeta poate fi în siguranţă - poate asista, într-un ritm accelerat, la migraţii în masă din cauza creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, la o scădere a venitului pe cap de locuitor şi la diminuarea rezervelor de hrană şi de apă proaspătă, dar şi la pierderea biodiversităţii.
Cele mai afectate state vor fi cele sărace sau în curs de dezvoltare din Asia, Africa şi America Latină, potrivit concluziilor ştiinţifice publicate în British Royal Society's Philosophical Transactions A la peste doi ani de la adoptarea Acordului de la Paris, semnat de 197 de ţări, ce vizează menţinerea creşterii valorilor medii de temperatură la o valoare ''mult sub'' 2 grade Celsius - ideal 1,5 grade Celsius - în comparaţie cu era preindustrială.
"Detectăm schimbări semnificative privind impactul asupra climei pentru o lume cu 2 grade Celsius (mai caldă), aşa că trebuie să se ia măsuri pentru a se evita acest lucru", a explicat pentru AFP Dann Mitchell, profesor asistent în cadrul Universităţii din Bristol, unul dintre autorii principali ai textului.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat joi că schimbările climatice reprezintă ''cea mai importantă ameninţare sistemică la adresa umanităţii''.

Timpul pentru adaptare

În condiţiile unei creşteri cu doar 1 grad Celsius, Pământul a asistat la un crescendo al evenimentelor climatice extreme precum episoade de secetă, valuri de căldură şi furtuni severe, pe fondul creşterii nivelului mărilor.
În cazul îndeplinirii angajamentelor luate în mod voluntar de statele semnatare ale Acordului de la Paris pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), ar genera o creştere cu 3 grade Celsius, în cel mai bun caz, notează sursa citată.
De asemenea, tratatul solicită ca, până la sfârşitul secolului, să se stopeze creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră peste nivelurile pe care oceanele şi pădurile pot absorbi, un prag cunoscut sub denumirea de ''emisii nete zero".
"Una dintre provocări este să aflăm cât de repede vom ajunge la +2 grade Celsius. Dacă durează doar câteva decenii, vor fi în pericol deoarece nu vom avea timp să ne adaptăm climei'' a adăugat Mitchell.

Impactul asupra creşterii economice

Cercetătorii conduşi de Felix Pretis, economist la Universitatea Oxford, estimează că o creştere cu 2 grade Celsius va conduce către o diminuare a PIB-ului pe cap de locuitor, în medie, cu 13% până în 2100.
De asemenea, o creştere cu 2 grade Celsius va avea un ''impact negativ semnificativ asupra ratei creşterii economice'', a declarat Pretis pentru AFP. În cazul scenariului creşterii cu 1,5 grade Celsius, previziunile de creştere ''sunt aproape imperceptibile faţă de condiţiile actuale".

Creşterea nivelului apelor

Chiar şi în condiţiile în care această creştere a valorilor de temperatură se va stabiliza la +1,5 sau + 2 grade Celsius, nivelul mărilor va continua să urce cu circa o jumătate de metru pe parcusul secolului 21, dar cu peste un metru până la 2300, conform unui alt studiu. ''Când planeta se încălzeşte, oceanelor le trebuie sute, dacă nu chiar mii de ani să reacţioneze'', a declarat Robert Nicholls, unul dintre autorii textului, profesor în cadrul Universităţii Southampton.
Aceasta este o veste proastă pentru cei circa 500 de milioane de oameni care trăiesc în zone ''foarte vulnerabile'' de deltă, aflate în special în Asia, dar şi pentru cele aproximativ 400 de milioane de persoane din oraşele de coastă, multe dintre acestea scufundându-se deja din cauza urbanizării excesive şi a prăbuşirii pânzelor freatice.
În contextul unei încălziri cu 2 grade Celsius, numărul persoanelor afectate anual de inundaţii s-ar putea apropia de 200 de milioane până în anul 2300, conform calculelor.

Accesul la sursele de hrană

O încălzire cu 2 grade Celsius ar scuti umanitatea de multe suferinţe în comparaţie cu traiectoria actuală, însă ar duce totuşi la înmulţirea perioadelor de secetă, la inundaţii, valuri de căldură şi perturbarea modelelor climatice cunoscute.Unele regiuni vor fi mai grav afectate, la fel şi ţările cu agricultură dependentă de apa de ploaie, a concluzionat o echipă de cercetători condusă de Richard Betts, directorul centrului care studiază impactul climei în cadrul Universităţii Exeter.Statele care prezintă ''cea mai mare vulnerabilitate în ceea ce priveşte securitatea alimentară odată cu trecerea de la clima actuală la încălzirea cu 2 grade Celsius sunt Oman, India, Bangladesh, Arabia Saudită şi Brazilia", a explicat Betts pentru AFP.

1,5 grade Celsius versus 2 grade Celsius

Un proiect al unui ''raport special'' realizat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ce urmează să fie prezentat în luna octombrie, obţinut de AFP, concluzionează că ''menţinerea încălzirii la +1,5 grade Celsius până la sfârşitului secolului 21 este extrem de improbabilă''.
În ritmul actual, emisiile de gaze cu efect de seră care fac ca acest ţel să fie imposibil de atins vor fi eliberate în atmosferă în decurs de doar 10-15 ani. În plus, după ce s-au menţinut la acelaşi nivel timp de trei ani oferind o speranţă că atinseseră un vârf şi urmau să scadă, emisiile de CO2 au crescut cu 1,4% în 2017, potrivit unui anunţ recent al Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Însă, fiecare zecime de grad contează, susţine Mitchell. ''Chiar dacă nu putem limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, o putem limita la 1,7 grade Celsius sau la 1,8 grade Celsius şi acesta este mult mai benefic decât să ne dăm bătuţi", a declarat el pentru AFP.
''Încă putem menţine temperaturile mult sub 2 grade Celsius'', a subliniat şi Myles Allen, profesor în cadrul Universităţii Oxford, coautor a mai multe dintre studiile prezentate. Însă, pentru a face acest lucru, este nevoie ''să începem acum şi să reducem treptat emisiile la zero în a doua jumătate a secolului'', a spus acesta.

Armata germană intenţionează să introducă uniforme mai largi pentru femeile militar care sunt însărcinate, relatează luni dpa. Noile uniforme urmează să fie introduse în acest an, a declarat recent o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Apărării.
Ministerul analizează în prezent opiniile primite de la femeile care activează în cadrul armatei şi efectuează îmbunătăţiri pentru aceste uniforme speciale, a adăugat ea.
Un total de 500 de uniforme de diferite dimensiuni şi combinaţii - de la uniforma de luptă şi de serviciu la colanţi - au fost deja testate şi evaluate de 80 de soldaţi.
Criteriile evaluate au inclus aspectul, confortul şi gradul de lejeritate. Procesul de testare a costat 650.000 de euro (800.000 de dolari), a indicat ministerul.
Uniformele introduse vor fi elastice şi vor putea fi purtate pe toată perioada sarcinii, a precizat sursa citată.
Măsura face parte dintr-un program de modernizare a Bundeswehr (armata). Înainte, femeile însărcinate din cadrul Bundeswehr trebuiau să poarte haine civile atunci când uniformele nu le mai încăpeau.
În medie, pe parcursul unui an circa 2% din cele 20.000 de femei care activează în Bundeswehr sunt însărcinate, menţionează armata.
Uniforme pentru femeie militar care sunt însărcinate au fost incluse şi în alte ţări.

Pagina 1 din 85