C.P.

C.P.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, au semnat, recent, un Protocol de colaborare, document care va asigura cooperarea între MAE şi mediul universitar în ceea ce priveşte diplomaţia culturală, educaţia şi politica externă.
„Promovarea imaginii României trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia adusă de tineri şi pe performanţele acestora atât în domenii tradiţionale precum educaţia, cercetarea, inovaţia, cultura, ştiinţa, cât şi în acele componente de actualitate sau emergente ale diplomaţiei secolului al XXI-lea. Vreau să reiterez deschiderea Ministerului Afacerilor Externe pentru un dialog constant cu mediile de cercetare din România şi pentru articularea mai clară a agendei noastre de priorităţi externe cu proiectele de cercetare ale universităţilor”, a declarat Meleşcanu, potrivit unui comunicat de presă.
Referitor la colaborarea tradiţională dintre MAE şi mediul universitor, Meleşcanu a vorbit despre consolidarea cooperării internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării, dar şi despre rolul esenţial al universităţilor în promovarea culturii, limbii şi valorilor româneşti, prin asigurarea unui mediu multicultural de studiu.

 

Un britanic primeşte în medie 33.800 de mesaje telefonice şi alerte pe an, indică un sondaj citat de Press Association. Utilizatorii de telefoane mobile primesc cu 427% mai multe mesaje şi notificări decât în urmă cu zece ani şi trimit cu 278% mai multe mesaje decât în 2008, potrivit studiului realizat pentru Virgin Mobile.
Britanicii petrec acum echivalentul a peste 26 de minute pe zi pentru a-şi verifica mesajele.

Boom de mesaje pe WhatsApp şi Facebook

Sondajul a stabilit că un adult britanic primeşte în medie 93 de mesaje sau notificări de la aplicaţiile de social media zilnic, respectiv 33.802 pe an.
Cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani au aproape de trei ori mai multe mesaje de gestionat, primind în medie 239 de mesaje şi alerte pe zi sau 87.300 pe an.
Studiul a stabilit că un factor care a contribuit substanţial în creşterea numărului de mesaje este boom-ul chat-urilor de grup pe platforme precum WhatsApp şi Facebook.
În medie, britanicii sunt membri a şase grupuri de discuţii, deşi o mică minoritate (2%) sunt membri a 50 de grupuri sau mai mult, proporţie care se ridică în acest caz la 7% în segmentul de vârstă 18-24 de ani.
Unul din patru adulţi susţine că verifică un mesaj de pe WhatsApp imediat, în timp ce în rândul celor de 18-24 de ani proporţia este de unul din trei.
Dr. Dimitrios Tsivrikos, psiholog în domeniul afacerilor la Colegiul universitar Londra, susţine că boom-ul în utilizarea smartphone-urilor este un trend pozitiv care le permite consumatorilor să aibă mai mult control asupra propriei vieţi.
"Într-o vreme în care suntem în permanenţă înconjuraţi de sarcini nesfârşite, mereu inundaţi cu mari cantităţi de date, smartphone-urilor ne permit să ne administrăm vieţile cum ni se potriveşte. De la calendare la alerte, până la e-mailuri şi acces instant la enciclopedia cunoaşterii umane, ele ne oferă lesne control total", a spus el.
Opinium Research a realizat sondajul pe un eşantion de 2.004 adulţi deţinători de smartphone în perioada 12 şi 18 februarie, cărora li s-au adăugat 200 de respondenţi cu vârste între 10 şi 17 ani.

Consumul regulat al unei cantităţi semnificative de alcool reprezintă un factor important de risc pentru dezvoltarea demenţei de toate tipurile, dar în special a celei precoce, conform unui studiu publicat recent bazat pe date prelevate de la mai multe spitale din Franţa, informează AFP.
Din cele peste 57.000 de cazuri de demenţă precoce observate în Franţa între anii 2008 şi 2013, mai mult de jumătate (57%) au fost atribuite în mod direct leziunilor cerebrale asociate alcoolului (18% fiind asociate unui consum excesiv), potrivit studiului publicat în jurnalul Lancet Public Health.

Persoane din întreaga lume, afectate de Alzheimer

În plus, consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc de trei ori mai mare de demenţă de toate tipurile, potrivit cercetării condusă societatea de analiză statistică Then (Translational Health Economics Network) cu sediul la Paris şi de Inserm (Institutul naţional pentru sănătate şi cercetare medicală) din Franţa.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 47 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, dintre acestea 60-70% fiind afectate de Alzheimer.
Demenţa precoce este o formă de demenţă care se manifestă înainte de vârsta de 65 de ani.
''Un consum semnificativ de alcool ar trebui să fie recunoscut drept un factor de risc major pentru toate tipurile de demenţă'', a declarat unul dintre autorii studiului, doctor Michael Schwarzinger, care militează pe depistarea consumului excesiv de alcool.
''Legătura dintre demenţă şi alcool necesită studii suplimentare, însă rezultă probabil din faptul că alcoolul provoacă leziuni cerebrale permanente", a adăugat el.
În plus, el a subliniat că un consum de alcool în cantităţi semnificative este asociat cu hipertensiunea arterială, diabetul şi problemele cardiace, factori ce pot creşte riscul de demenţă vasculară, o afecţiune ce apare după accidentele vasculare cerebrale).
''Acest studiu furnizează noi informaţii ce sugerează că problemele asociate alcoolului sunt puternic asociate cu un risc de demenţă'', a comentat un expert independent, doctor David Llewellyn, citat de Science Media Center.
"Însă, reducerea consumului ridicat nu permite neapărat reducerea sau amânarea riscului de demenţă", a subliniat el adăugând că acest tip de studiu nu demonstrează o legătură de cauzalitate.
Studiul se bazează pe cifrele din programul PMSI (Programme de Medicalization des Systemes d'Information) şi include date prelevate de la peste 1,1 milioane de persoane diagnosticate cu un tip de demenţă în perioada 2008 - 2013. În aceeaşi perioadă, aproximativ 945.000 de persoane au fost diagnosticate cu tulburări asociate consumului de alcool.

Sâmbătă, 24 Februarie 2018 00:00

Chile, paradisul astronomilor

Nimeni nu scapă de poluarea generată de lumina artificială: nici măcar telescoapele din nordul Chile, o regiune considerată paradisul astronomilor, dar al cărei cer ar putea să-şi piardă din claritate.
Deşertul Atacama, situat la 1.200 de kilometri nord de Santiago, oferă condiţii ideale: cerul este degajat în cea mai mare parte a anului. Cele mai mari telescoape din lume sunt instalate acolo, astfel încât până în 2020 se estimează că nordul Chile va concentra 70% din infrastructura astronomică din lume.
Dar extinderea oraşelor şi utilizarea tehnologiei cu diode luminoase (LED) ameninţă activitatea observatoarelor astronomice din această regiune, scrie AFP recent.
Un studiu publicat în luna decembrie în revista Science Advances a arătat deja că iluminatul global a crescut, atât în cantitate, cât şi în intensitate, cu aproximativ 2% pe an, între 2012 şi 2016.
În localităţi din nordul Chile, cum ar fi Antofagasta, Coquimbo sau La Serena, lămpile cu LED-uri sunt folosite din ce în ce mai mult pentru a ilumina casele, străzile, magazinele şi panourile publicitare.
"Din păcate, pentru că există mai mult iluminare albă, deteriorarea cerului a crescut cu până la 30% de la la sfârşitul ultimului deceniu", a explicat pentru AFP Pedro Sanhueza, şeful Biroului de protecţie a calităţii cerului din nordul Chile.
Şi în mod deosebit nordul ţării intră "într-o zonă de pericol", deoarece această poluare luminoasă ameninţă profunda obscuritate nocturnă de care telescoapele au nevoie pentru a lucra.
La Observatorul Paranal, care găzduieşte cele patru enorme telescoape VLT (Very large telescope) ale Observatorului European Sudic (ESO), au fost deja adoptate măsuri preventive.
După apusul Soarelui, vehiculele care circulă în jurul observatorului nu au voie să utilizeze faza lungă a farurilor. Sunt permise doar luminile de staţionare (sau de poziţie), care sunt mai slabe. Iar pietonii care merg noaptea trebuie să îndrepte lanternele spre sol.
De asemenea, reşedinţele astronomilor şi ale personalului de la Paranal sunt şi ele luminate la minimum, pentru a evita perturbarea observării stelelor.
Dar explozia urbană este o realitate imparabilă de 20 de ani în nordul Chile: oraşele au fost ''dopate'' de exploatarea cuprului, al cărui cel mai mare producător mondial este ţara sud-americană.
Halourile de lumină de deasupra acestor oraşe sunt vizibile cu uşurinţă de la observatoarele aflate pe o rază de cel puţin 150 de kilometri.
"Am măsurat impactul (acestui fenomen) şi avem deja probleme în a realiza observări (ale cerului) la 20 de grade deasupra orizontului. Aceasta distanţă va creşte foarte mult şi nu vom putea studia stelele cele mai îndepărtate'', deplânge Chris Smith, şeful de misiune al Observatorului Tololo, situat la 2.200 de metri altitudine, la 80 de kilometri de oraşul La Serena.

Lumina artificială, nefastă pentru sănătate

La dezvoltarea urbană se adaugă instalarea de enorme infrastructuri pentru extragerea cuprului şi construcţia de autostrăzi în deşertul Atacama, ele însele surse de lumină.
Smith cheamă la educarea noilor generaţii cu privire la utilizarea durabilă a luminii, utilizarea de surse "mai calde" care sunt mai puţin poluante şi evitarea îndreptării acestora spre cer.
"Suntem deja la un nivel ridicat de impact şi trebuie să îl controlam de acum. Nu se pune problema să închidem observatoarele'', esenţiale pentru a căuta eventuale planete similare cu Pământul şi surse de viaţă, afirmă astronomul american.
Totuşi, aceasta este direcţia spre care s-ar putea îndrepta Observatorul din Monte Palomar, California: acesta a trebuit să îşi reducă în mod semnificativ activităţile din cauza poluării luminoase emise de Los Angeles, remarcă AFP.
Pentru a contracara acest fenomen, guvernul chilian a aprobat în 2012 o nouă normă de reducere a iluminatului. Şi aceasta pentru că lumina noaptea afectează şi mediul, şi sănătatea, perturbând ritmul circadian, ceasul biologic - ceea ce creşte riscul de cancer, diabet şi depresie - şi hibernarea plantelor, proces care le permite să supravieţuiască în condiţiile aspre de iarnă.

 

În 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi, consideră AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în Romania).
În 2017, încadrarea în ţinta de deficit a fost principala grijă în execuţia bugetului public, dar aceast lucru s-a făcut în detrimentul investiţiilor, care au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB. Procentul de realizare a investiţiilor a fost doar de 67,7% din programul stabilit la începutul anului 2017, în scădere cu 9,6% faţă de 2016, iar ponderea lor în PIB (3,2%) a reprezentat cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.
Pentru a susţine creşterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public şi cu pensiile, au fost sacrificate investiţiile planificate a fi realizate din bugetul naţional, gradul de realizare al acesta fiind de doar 77,5% comparativ cu programul stabilit la începutul lui 2017, precizează comunicatul instituţiei. De asemenea, absorbţia fondurilor europene şi investiţiile planificate a fi finanţate din aceste resurse au fost substanţial sub ţintele stabilite.

AmCham Romania reprezintă peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti

AmCham Romania consideră că realizarea planului de investiţii este prioritară pentru execuţia bugetului de stat pentru 2018, şi poate fi sprijinită prin creşterea investiţiilor publice, necesare pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pentru a recupera decalajele în ce priveşte calitatea infrastructurii şi pentru a respecta ţintele asumate de România în contextul agendei europene. O altă măsură menită să sprjine realizarea investiţiilor este renunţarea la politica pro-ciclică, întrucât încadrarea într-o ţintă de deficit public consistentă (3% din PIB) în perioade de creştere rapidă a economiei va restrânge posibilitatea de stimulare a economiei într-o perioadă de recesiune. Mai mult, în eventualitatea unei crize economice, Guvernul va recurge la reducerea investiţiilor către un nivel extrem de scăzut.
Mai sunt necesare eforturi consistente pentru creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a susţine finanţarea necesară respectării ţintei de investiţii pentru anul 2018, precum şi stabilitatea politicii fiscale pentru a asigura predictibilitate şi a încuraja investiţiile din partea sectorului privat. Planul bugetului public consolidat sugerează că există riscuri de depăşire a ţintei de deficit bugetar, ceea ce ar putea atrage o modificare a sistemului de taxe şi contribuţii pentru a menţine deficitul bugetar în limita a 3% din PIB. De asemenea, investiţiile publice finanţate din bugetul naţional ar putea fi din nou reduse în cazul materializării acestor riscuri.
O altă măsură este stimularea creşterii productivităţii şi ponderii activităţilor economice cu valoare adăugată mare, inclusiv prin folosirea politicilor fiscale pentru a contribui la retenţia capitalului uman, în special a profesioniştilor necesari pentru consolidarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată.
România rămâne dependentă de intrările de capital străin pentru refinanţarea datoriei existente (publică şi privată) şi pentru finanţarea datoriei nou create, mai arată comunicatul. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va înregistra în 2018 cel mai ridicat nivel al deficitului public structural din Uniunea Europeană. De asemenea, în anii următori, deficitul bugetar e programat să se abată substanţial de la obiectivul pe termen mediu şi lung asumat prin tratatele europene de România în cadrul Pactului fiscal european, de maximum 1% din PIB. În aceste condiţii, România va rămâne plasată pe radarul investitorilor străini într-o zonă de risc al finanţelor publice, determinându-i să solicite o primă de risc mai mare pentru a susţine finanţarea economiei.

Joi, 22 Februarie 2018 10:03

Magazinele Germanos devin Telekom

Cele 176 de magazine din reţeaua Germanos vor deveni în următoarea perioadă, în urma unui proces de rebranding, Telekom, lucrările pentru înlocuirea elementelor de identitate de marcă începând deja în opt magazine, informează Telekom, potrivit Mediafax.
Procesul implică înlocuirea tuturor elementelor de identitate vizuală din magazine cu cele ale Telekom. Lucrările au fost demarate într-un număr de opt magazine situate în Blaj, Bucureşti (zona Mihai Bravu), Codlea, Cluj-Napoca (zona Carrefour, respectiv Iulius Mall), Giurgiu, Odorhei şi Târgovişte. În această săptămână vor începe lucrările în alte opt magazine, cele mai multe fiind din Bucureşti.
Magazinul online Germanos va fi în continuare funcţional în perioada următoare.
Lucrările aferente procesului de rebranding al magazinelor vor fi efectuate în afara orelor de vârf.
Iniţiativa este un pas natural în urma fuziunii tuturor operaţiunilor mobile în compania Telekom Romania Mobile Communications, proces care s-a realizat la 1 decembrie 2017.
Telekom Romania este prezentă pe piaţa românească din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi COSMOTE România.

 

Reducerea utilizării energiilor fosile, presiune asupra companiilor pentru ca activităţile lor să devină "verzi" şi mai multe coaliţii: "One Planet Summit", summitul pentru climă de la Paris, a reprezentat recent o bună ocazie pentru actorii economici şi financiari, care au anunţat o serie de angajamente împotriva încălzirii climei planetare, informează AFP.

Petrol şi gaze naturale

Banca Mondială (BM) a anunţat că va înceta să mai finanţeze după anul 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Instituţia reprezintă prima bancă multilaterală care a anunţat un astfel de angajament. În 2016, finanţările sale din industria petrolului şi a gazelor naturale au reprezentat aproape 1,6 miliarde de dolari - mai puţin de 5% din totalitatea fondurilor acordate.
Începând din 2018, Banca Mondială va publica în fiecare an emisiile de gaze cu efect de seră asociate proiectelor pe care le finanţează în cele mai poluante sectoare de activitate, precum industria energetică. BM intenţionează să generalizeze luarea în calcul a unui preţ intern al carbonului în investiţiile sale viitoare.

Cărbune

Compania de asigurări Axa a anunţat că va renunţa să asigure şi să investească în orice companie care este implicată în construirea de termocentrale bazate pe cărbune. Grupul francez intenţionează să retragă investiţii de aproape 2,5 miliarde de euro în acest sector.
Axa a promis că va renunţa la proiecte de 700 de milioane de euro asociate cu şisturile bituminoase. În paralel, compania franceză va creşte cu 9 miliarde de euro investiţiile sale în infrastructuri "verzi" până în 2020.
Banca olandeză ING s-a angajat "să accelereze scăderea" finanţărilor acordate centralelor pe cărbune. Până în 2025, compania olandeză nu va mai finanţa decât producătorii de electricitate care folosesc mai puţin de 5% cărbune şi va opri finanţarea directă a proiectelor ce vizează construirea de termocentrale pe cărbune.

Adaptare climatică

Fundaţia Bill Gates va aloca 315 milioane de dolari cercetării în agricultură pentru a ajuta comunităţile sărace, în special cele din Africa, să se adapteze la modificările climatice. Comisia Europeană va mobiliza 318 milioane de dolari pentru acest obiectiv.
Agenţia franceză de dezvoltare (AFD) a semnat, în cadrul unui dispozitiv de 30 de milioane de euro pe patru ani, acorduri cu insulele Maurice şi Comore, Niger şi Tunisia, pentru a ajuta aceste teritorii să se adapteze mai bine la impacturile generate de dereglările climei (sisteme de alertă, luptă contra eroziunii etc).
Banca Mondială a anunţat că va împrumuta 4,5 miliarde de dolari pe trei ani pentru a permite unui număr de 150 de oraşe să reziste la impacturile nefaste ale modificărilor climatice şi pe care le va ajuta să atragă finanţări private.

Risc climatic

Un număr de 237 de companii s-au angajat să îşi îmbunătăţească modul în care iau în calcul riscul climatic în activităţile lor. Printre ele se află 20 dintre cele mai importante bănci din lume şi 80% de gestionari de active, precum HSBC şi asiguratorul AXA.
Companiile intenţionează să îşi publice "strategiile pentru gestionarea riscurilor climatice, dar şi pentru a identifica oportunităţile" pe care le oferă lupta împotriva încălzirii climei.

Companii sub supraveghere

Peste 200 de mari investitori, inclusiv HSBC şi cel mai mare fond public de pensii american (CalPERS), au decis să pună presiune pe un grup de 100 de companii dintre cele mai poluante, pentru ca acestea să îşi îmbunătăţească activitatea prin prisma încălzirii climatice, reducându-şi emisiile de gaze cu efect de seră şi stimulând publicarea informaţiilor lor financiare referitoare la climă.
Lista celor 100 de companii vizate de această iniţiativă (ClimateAction 100+) conţine mari grupuri din domeniul petrolului şi gazelor naturale (BP, Chevron, Coal India), actori din sectorul transporturilor (Airbus, Ford, Volkswagen) şi grupuri miniere şi siderurgice (ArcelorMittal, Glencore).
Timp de cinci ani, aceşti 225 de investitori, care reprezintă 26.300 de miliarde de dolari în active sub gestiune, vor urmări în amănunţime companiile vizate de ClimateAction 100+. Dacă firmele monitorizate vor face progrese suficiente, ele vor putea fi retrase de pe listă.

Bugete "verzi"

Preşedintele OCDE a anunţat lansarea unei iniţiative denumite "Paris Collaborative on Green Budgeting", la care Franţa şi Mexicul tocmai ce au aderat, ce urmează să contribuie la elaborarea metologiilor pentru stabilirea unor "bugete naţionale 'verzi'".

Fonduri suverane

Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, Noua Zeelandă au lansat, la iniţiativa Franţei, o coaliţie de fonduri suverane pentru a stimula finanţarea programelor de acţiune climatică.

Bănci centrale

Opt bănci centrale şi autorităţi de supraveghere financiară (Franţa, Mexic, Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Singapore şi China) s-au unit într-o reţea pentru a face schimb de puncte de vedere şi de experienţă. Obiectivul: accelerarea luării în calcul a mizelor climatice în supravegherea financiară şi în refinanţarea băncilor comerciale, pentru a promova o dezvoltare ordonată finanţării "verzi". O conferinţă internaţională pe această temă va avea loc în aprilie 2018 la Amsterdam.

Preţul carbonului

Chile, Columbia, Mexic, Costa Rica şi mai multe state americane (inclusiv California şi Washington) şi provincii canadiene (Ontario, Quebec, Columbia Britanică) au lansat o iniţiativă pentru a-şi dezvolta pieţele carbonului şi s-au angajat să se îndrepte spre o mai bună coordonare între ele.

 

Cu cât este mai mare perioada de timp între momentul în care un pacient cu risc ridicat de atac de cord este văzut de un medic şi cel în care beneficiază de tratament în spital cu atât şansele sale de supravieţuire sunt mai mici, sugerează o nouă cercetare citată de Press Association.
Fiecare minut contează când este vorba despre tratament, susţin experţii cardiologii, în urma unui studiu realizat pe o perioadă de un deceniu pe un număr de peste 12.000 de pacienţi.
Persoanele în cazul cărora o zonă a muşchiului cardiac nu mai este funcţională din cauza suspendării aportului de sânge, aflate în şoc cardiogenic - momentul în care, brusc, inima nu mai poate pompa suficient sânge - au mai multe şanse de supravieţuire dacă beneficiază cât mai rapid de tratament specializat, au precizat oamenii de ştiinţă.
În cadrul acestui grup de pacienţi cu infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (Stemi), au fost estimate, în medie, peste trei decese la fiecare zece minute de întârziere a intervenţiei coronariane percutanate (PCI) în cadrul căreia un cateter cu balon este utilizat pentru lărgirea arterelor blocate şi restabilirea fluxului sangvin către inimă.
Studiul, publicat în European Heart Journal, a analizat date privind 12.675 de pacienţi Stemi care au fost transportaţi la spital de serviciile de ambulanţă şi trataţi cu PCI în Germania între anii 2006 şi 2015.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că studiile realizate anterior s-au concentrat pe perioada dintre momentul în care un pacient ajunge la spital şi cel în care primeşte tratament, mai degrabă decât pe primul contact cu un medic.
Profesor Sir Nilesh Samani, director medical în cadrul British Heart Foundation, a făcut apel la sistemele de sănătate pentru a revizui modul în care sunt trataţi pacienţii pentru a se asigura că acest lucru se petrece rapid. ''Acest nou studiu ne indică foarte clar faptul că fiecare minut contează când vine vorba despre tratarea pacienţilor în stop cardiac. Cu cât îi putem diagnostica mai repede şi le oferim intervenţii precum PCI, cu atât putem salva mai multe vieţi. (...) Este absolut vital ca sistemele de sănătate să revizuiască modul în care sunt diagnosticaţi şi trataţi pacienţii cu atac de cord pentru a ca acest lucru să se petreacă în cel mai scurt timp posibil'', a completat Samani.

Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare, potrivit Mediafax.

În expunerea de motive, inițiată de liderii UDMR se arată: „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 - 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 - Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

Zilele libere în 2018 sunt:

1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou

24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

8 aprilie 2018 (duminică), 9 aprilie (luni) — Paştele

1 mai — Ziua Muncii

27 mai (duminică), 28 mai (luni) — Rusalii

1 iunie - Ziua Copilului

15 august — Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie — Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

1 decembrie (sâmbătă)— Ziua Naţională a României

25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

 

Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri în 2017 faţă de 2016 au fost obţinute în domenii ca prestările de servicii, comerţul şi industriile în care se creează valoare adăugată, reiese din statisticile oficiale care analizează evoluţii din 87 de sectoare, consultate de Mediafax.
Seriile de date privind cifra de afaceri în 2017 faţă de 2017, publicate în februarie de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în mai mult de jumătate din domeniile de activitate (46 din 87) vânzările au crescut cu două cifre - peste 10% - şi în doar 13 domenii au fost înregistrate scăderi.
Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, anul trecut, în extracţia minereurilor metalifere (+77,4%), construcţia de clădiri rezidenţiale (+69,7%), comerţul cu motociclete şi piese de schimb pentru acestea (+50,6%) şi extracţia de petrol şi gaze (+37,9%).

Comerţul online în creştere

În continuare, afacerile din comerţul online au crescut cu 24,8%, urmate de jocurile de noroc (+23,9%), activităţile de arhitectură şi inginerie (23,8%), service-urile auto (22,9%), industria energetică (+22,5%) şi comerţul cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele (+21,9%). În grupa cu creşteri de peste 20% a cifrelor de afaceri se mai regăsesc fabricarea de autovehicule, activităţile de birotică şi secretariat, activităţile tehnico-ştiinţifice şi activităţile de leasing şi închiriere.
Potrivit INS, creşteri ale afacerilor cu 15%-20% au fost consemnate în activităţile de recrutare a forţei de muncă, rafinării şi cocserii, producţia de cinema, video, programe TV, editare muzicală, industria metalurgică, activităţile de curăţenie, confecţiile metalice, transporturile aeriene şi terestre, industria bunurilor de capital şi activităţile de consultanţă fiscală, contabilitate, management şi juridică.
Cu 10%-15% au crescut, în 2017, afacerile din industria tutunului, activităţile de editare, hoteluri-restaurante, fabricarea hârtiei, activităţile de logistică-depozitare, distribuţia de mobilă, produse nealimentare şi carburanţi, industria chimică, tranzacţiile imobiliare, agenţiile de turism, reparaţiile de utilaje industriale, fabricarea băuturilor, poştă-curierat, fabricarea echipamentelor electrice, difuzarea şi transmisiile de programe, comerţul cu autovehicule şi industria bunurilor intermediare.
Creşteri de 5%-10% ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate, potrivit INS, în fabricarea de medicamente, curăţătorii chimice de haine, industria cauciucului şi maselor plastice, fabricarea calculatoarelor şi articolelor optice, producţia bunurilor de folosinţă îndelungată (cum sunt electrocasnicele), serviciile anexe sectorului extractiv, comerţul cu piese auto, comerţul angro de produse alimentare şi nealimentare, comerţul cu amănuntul de alimente, activităţile de investigaţii, pază şi protecţie, industria textilă, producţia articolelor de marochinărie, tipografii, publicitate şi cercetare de piaţă, comerţul angro de produse agricole brute şi animale vii, activităţile de servicii pentru IT&C şi industria alimentară.
În fine, cu până la 5% au crescut afacerile din telecomunicaţii, fabricarea de mobilă, fabricarea materialelor de construcţii, prelucrarea lemnului, farmacii şi parfumerii.

Centrele de înfrumuseţare în scădere

De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, potrivit INS, în activităţile de întreţinere şi reparaţii curente (-24,6), construcţiile inginereşti - care înglobează lucrările de infrastructură (-21,3%) - şi fabricarea altor mijloace de transport (-20,6%). Scăderi au mai suferit afacerile din centrele de coafură, frizerie şi înfrumuseţare (-17,5%), construcţiile de clădiri nerezidenţiale (-12,6%), extracţia cărbunelui (-8,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-3,3%), transporturile pe apă (-1,9%), comerţul angro de echipamente informatice (-1,4%) şi intermedierile din comerţul cu ridicata (-1,2%).
Aceste evoluţii arată că sectorul serviciilor (profesionale sau pentru populaţie) are cei mai mulţi reprezentanţi în partea de sus a clasamentului - spre deosebire de situaţia din 2016, când topul cifrelor de afaceri era dominat net de comerţ. În plus, industriile cu valoare adăugată încep să urce în clasament, după ce în ultimii ani au avut evoluţii slabe, dacă nu chiar scăderi ale cifrelor de afaceri.
Pe lângă aceste „puncte tari” se remarcă şi o provocare, aceea că industriile cu acces direct la consumul populaţiei se regăsesc în jumătatea de jos a clasamentului şi chiar sub bariera scăderilor, în condiţiile în care importurile de bunuri similare au crescut vertiginos în 2017.

Pagina 1 din 73