C.P.

C.P.

Concursul „Fii activ – Colectează Selectiv!” ce se desfăşoară în această perioadă (12 februarie – 15 iunie 2018) pare să aibă rezultate notabile în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile. Astfel, până la acest moment pozitia de lider detaşat al concursului este ocupată de către Şcoala Gimnazială "Constantin Gh. Marinescu" Galaţi, cu 129, 73 kg plastic/PET, 406,40 kg de hârtie/carton, şi 35,70 kg de sticlă colectate. Totalul de deşeuri predate de concurenţi pentru concurs ridicându-se la 571,83 de kg de deşeuri. Pe celelalte două locuri se află Şcoala Gimnazială ”Gh. Munteanu” cu un total de 219,60 kg de deşeuri colectate şi Colegiul Tehnic ”Aurel Vlaicu” cu 179, 80 de kg de deşeuri, potrivit paginii oficiale a concursului „Fii activ – Colectează Selectiv!”.
În joc sunt puse premii în bani, în valoare totală de peste 100.000 de lei care vor putea fi investiţi în dotarea claselor cu mobilier şcolar, tehnică de calcul sau alte dotări necesare procesului de învăţământ. Clasamentul final se va realiza în funcţie de cantitatea de deşeuri reciclabile colectată şi de tipul acestora, calculate per unitate de învăţământ şi per elev. Concursul este organizat de municipalitate în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean.

 

ArcelorMittal concurează cu un consorţiu condus de grupul financiar rus VTB pentru Essar Steel India Ltd., cel mai mare producător de oţel din India, presat de creditori să-şi reducă datoriile, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
ArcelorMittal intenţionează să înainteze o ofertă comună cu Nippon Steel & Sumitomo Metal Corp până la termenul limită de luni. Essar este evaluat la cel puţin şase miliarde de dolari, susţin sursele.
Noua lege din India privind falimentul va declanşa o competiţie pentru active din domeniul oţelului evaluate la peste 26 de miliarde de dolari, sporind interesul companiilor locale şi străine.
Essar Steel este afectată de cererea slabă şi de reducerea furnizării de gaze, care a afectat producţia. Compania era deţinută de fraţii miliardari Shashi şi Ruia din India, înainte de a fi plasată sub rezoluţia de insolvenţă, în august.
ArcerlorMittal oferă şase miliarde de dolari pentru Essar Steel (Bloomberg)
ArcerlorMittal va avea o participaţie majoritară în consorţiul cu Nippon Steel şi va face o ofertă în numerar pentru Essar, susţin sursele. Consorţiul VTB vrea să facă o ofertă printr-un vehicul de investiţii cu sediul în Mauritius, numit Numetal, unde grupul financiar rus este cel mai mare acţionar.

Reprezentanţii ArcelorMittal, Essar Steel şi VTB nu au comentat informaţia

Cumpărătorii Essar sunt stimulaţi şi de planul premierului Narendra Modi de a cheltui masiv pentru a moderniza infrastructura din India. Grupul mamă Essar are activităţi în domeniul petrolului, gazelor naturale, electricităţii, oţelului şi porturilor şi este presat de creditori să-şi reducă datoriile.
Luna trecută, ArcelorMittal, cu sediul în Luxemburg, a anunţat cel mai ridicat profit anual din 2011, în urma majorării consumului global de oţel.
În anul 2017, ArcelorMittal a realizat un profit net de 4,568 miliarde de dolari, dublu faţă de 1,779 miliarde de dolari în 2016, la o cifră de afaceri de 68,6 miliarde de dolari, faţă de 56,8 miliarde de dolari în 2016.
Grupul ArcelorMittal a informat că în acest an va avea nevoie de mai multe lichidităţi pentru a finanţa o serie de proiecte, precum preluarea combinatului siderurgic Milva din Italia şi reducerea datoriilor până la şase miliarde de dolari de la 10,1 miliarde de dolari la finele lui 2017.
ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie. În România, ArcelorMittal deţine unităţi de producţie la Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara.

Creşterea nivelului oceanului planetar se accelerează, iar nivelul apei ar putea urca cu 65 de centimetri până la finalul secolului, o estimare în conformitate cu datele Naţiunilor Unite şi care ar putea reprezenta un pericol serios pentru oraşele din zonele de coastă, se precizează într-un studiu publicat recent, informează AFP.
Ritmul anual al creşterii nivelului oceanelor, care este în prezent de aproximativ 3 milimetri, s-ar putea tripla şi ajunge la 10 milimetri în plus în fiecare an până în 2100, potrivit datelor publicate de revista Academiei americane de ştiinţe (PNAS).
Rezultatele acestei cercetări se bazează pe datele colectate cu ajutorul sateliţilor pe o perioadă de 25 de ani şi ''sunt aproximativ în acord cu estimările raportului AR5 (prezentat în 2014) al grupului de experţi pe probleme de climă al ONU (GIEC)''.
''Această accelerare, provocată în principal de topirea rapidă a gheţarilor din Groenlanda şi Antarctica, poate dubla creşterea totală a nivelului oceanelor până în 2100, spre deosebire de estimările care plecau de la principiul potrivit căruia creşterea va fi constantă'', a explicat autorul principal al studiului Steve Nerem, profesor de inginerie aeronautică la Universitatea din Colorado.
Cu această creştere care se accelerează de la an la an, nivelul oceanelor va creşte cu peste 60 de centimetri până la finalul secolului, potrivit profesorului Nerem. ''Şi este desigur o estimare prudentă'', avertizează cercetătorul.
Schimbările climatice determină creşterea nivelului oceanului planetar prin două fenomene: topirea rapidă a gheţarilor de la poli şi concentraţia crescută de gaze cu efect de seră din atmosferă.

O dietă bogată în fructe şi legume, în special cele ecologice, este mult mai prietenoasă cu mediul în comparaţie cu cea bogată în produse de origine animală, au confirmat oamenii de ştiinţă într-un studiu recent, citat recent de agenţia Xinhua.
Cercetarea, publicată în jurnalul Frontiers in Nutrition, este prima de acest fel care analizează impactul asupra mediului atât a obiceiurilor alimentare cât şi a sistemelor de producţie agricolă.
Oamenii de ştiinţă care au lucrat la acest studiu efectuat pe un număr de peste 34.000 de adulţi din Franţa au monitorizat preferinţele alimentare ale acestora - produse pe bază de plante sau de origine animală - şi au evaluat impactul alegerilor lor asupra mediului în funcţie de trei indicatori: emisia de gaze cu efect de seră, necesarul energetic cumulativ şi gradul de ocupare al terenurilor.
''În urma analizei combinate a consumului şi a informaţiilor privind producţia agricolă am descoperit că, în general, impactul asupra mediului asociat dietei a fost redus în cazul unei alimentaţii pe bază de plante - în special în ceea ce priveşte emisia de gaze cu efect de seră'', a declarat Louise Seconda din cadrul Agenţiei de protecţia mediului şi de gestionare a energiei, care se numără printre autorii studiului.
Dietele bazate pe un consum redus de produse de origine animală, aşa cum se arată şi în recomandările Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, sunt mai sustenabile deoarece necesarul energetic pentru creşterea animalelor şi nivelul de emisii de gaze cu efect de seră sunt mai reduse, se arată în cercetare.

 

Consumul de ciocolată a urcat semnificativ pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor, astfel că piaţa de profil va atinge în acest an un nivel istoric, ce ar putea depăşi graniţa de 5 miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro), conform unui studiu de specialitate.
Afacerile din piaţa de ciocolată au atins în 2016 nivelul de 4,5 miliarde de lei, iar datele preliminarii privind evoluţia din 2017 indică un avans de peste 20%. Potrivit studiului KeysFin, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului îl reprezintă profitabilitatea pieţei.
Dacă în 2012, cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

Ciocolata cu lapte se află printre preferinţele românilor

"Piaţa ciocolatei a trecut printr-un proces de consolidare, de maturizare, eficientizarea business-ului fiind în prim-plan. Astfel s-a ajuns ca, la o cifră de afaceri relativ constantă în acest interval, profitul firmelor să crească de peste două ori. Firmele şi-au diminuat creanţele cu peste 300 milioane lei, datoriile comerciale s-au redus de la 829,5 milioane lei la 675,3 milioane de lei în 2016, iar pierderile nete au scăzut de la 138,7 milioane la 79,7 milioane lei'', afirmă analiştii.
Potrivit Eurostat, un român mănâncă în medie pe an 2,2 kilograme de ciocolată, însă cele mai noi date din piaţă arată că nivelul de consum a crescut semnificativ în ultimii 2-3 ani. Raportat la ţările occidentale, consumul la noi este încă foarte redus. Spre comparaţie, elveţienii, campionii europeni în materie, consumă 11 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, iar media UE este de 10 kg.
Potrivit studiului realizat de KeysFin, principalul jucător din piaţa românească pe segmentul de producţie este Nestle, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane lei) şi Marco Polo (18 milioane lei).
Pe ansamblu, cele mai multe companii din piaţa de ciocolată activează în Bucureşti (127), acolo unde, de altfel, şi consumul este cel mai mare din ţară, dovadă cifra de afaceri de 870 milioane lei înregistrată de aceste firme în 2016. Urmează judeţul Ilfov, cu 54 de companii şi afaceri de 540 milioane lei, Prahova, cu 8 companii cu un business total de 401,8 milioane lei, Argeş (22 firme/396,8 milioane lei), Timiş (19 firme/150,8 milioane lei), Braşov (13 firme/90,4 milioane lei) şi Buzău (10 firme/87,5 milioane lei). La polul opus se află judeţele Alba, Hunedoara şi Călăraşi.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), un român a consumat lunar în 2016, în medie, 157 de grame de ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase, pe care a cheltuit 3,17 lei.
Datele statistice arată că ciocolata cu lapte este preferata a 77% dintre români, restul de aproximativ 30% fiind împărţiţi între ciocolata simplă şi cea cu creme de diverse sortimente. Ciocolata albă reprezintă numai 7,4% din totalul vânzărilor.

Femeile consumă mai multă ciocolată decât bărbaţii

Dacă în România se consumă 2,2 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, ungurii mănâncă aproape dublu. Grecii consumă trei kg/cap de locuitor, iar în Portugalia consumul mediul este aproape de cel de la noi, de 2,25 kg de ciocolată.
Statisticile arată că pe piaţa românească există, în prezent, peste 90 de branduri de ciocolată, pe toate cele trei segmente de preţ - premium, mediu şi economic.
Raportat la nivel de sex, cei mai mulţi clienţi sunt femeile, în proporţie de 60%.
''Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin, şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniu sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă'', au mai spus experţii KeysFin.
Africa reprezintă principalul furnizor de cacao din lume. Coasta de Fildeş acoperă 30% din cererea globală, urmată de Ghana, Indonezia şi Nigeria. Cel mai mare exportator de ciocolată din lume este Germania (4,5 miliarde dolari), urmată de Belgia (2,9 miliarde dolari), Olanda (1,8 miliarde dolari) şi Italia (1,7 miliarde dolari). Elveţia ocupă abia locul 10 în clasamentul global potrivit datelor World's Top Exports pe 2016.
Cel mai mare producător de ciocolată din lume este Mars (afaceri de 18 miliarde dolari), urmat de Ferrero (12 miliarde dolari), Mondelez (11,6 miliarde dolari), Meiji (9,6 miliarde dolari) şi Nestle (8,8 miliarde dolari). Urmează, în top Hershey's, Lindt, Glico, Haribo şi Arcor. Împreună, cei mai mari 10 producători de ciocolată din lume au avut vânzări de peste 80 de miliarde de dolari în 2016.

În anul 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 5,4% faţă de 2016, arată datele comunicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Mediafax.
Pe elemente de structură au avut loc căderi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 24,6% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 17,7%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 4,9%.
Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 21,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 12,6%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 69,7%.
Potrivit INS, în decembrie faţă de noiembrie volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 22,1%, creştere evidenţiată la toate elementele de structură: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 51%, lucrările de reparaţii capitale cu 32,3% şi la lucrările de construcţii noi cu 13%.

Clădirile nerezidenţiale în scădere

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: construcţiile inginereşti cu 26,9%, clădirile rezidenţiale cu 24,7% şi la clădirile nerezidenţiale cu 12,8%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,4% în decembrie faţă de noiembrie, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 26,7% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 11,5%. Construcţiile noi au scăzut cu 1,1%.
Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 16,5% şi la construcţiile inginereşti cu 6,6%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 0,3%.
În decembrie 2017 comparativ cu decembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 8%. Pe elemente de structură s-a înregistrat o creştere la lucrările de construcţii noi cu 25,1%. Scăderi au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,3%, respectiv cu 2,8%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 80,4%. S-au înregistrat scăderi la construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,3%, respectiv cu 2,5%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 5,6%. Pe elemente de structură s-a înregistrat o creştere la lucrările de construcţii noi cu 26,0%. Scăderi au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de reparaţii capitale cu 21,4%, respectiv cu 4,5%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în decembrie 2017 faţă de decembrie 2016, la clădirile rezidenţiale cu 96,3%. Construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale au fost scăderi cu 3,7%, respectiv cu 2,9%.
Valoarea lucrărilor de construcţii executate cuprinde lucrări de construcţii noi, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate de operatorii economici cu activitate principală în domeniu (secţiunea F din CAEN rev.2). „Indicii de volum în construcţii se determină prin deflatarea datelor valorice cu indicii de cost în construcţii pe elemente de structură şi pe obiecte de construcţii”, precizează INS.

Miercuri, 14 Februarie 2018 13:10

Recoltă bogată prin erbicide corespunzătoare

 

Toată lumea a auzit de buruieni sau s-a confruntat cu ele, însă ce plante sunt considerate buruieni, mai exact? Practic, orice plantă apărută peste noapte şi aflată la locul nepotrivit e considerată nedorită şi dăunătoare celorlalte plante, deci va fi înlăturată manual sau prin erbicide dedicate sănătăţii legumelor.
În special pe terenuri şi plantaţii, buruienile sunt printre principalii factori care dau de cap agricultorilor. O buruiană neindepartată ia din apă şi nutrienţii plantelor, unele reuşind şi să blocheze lumina solară necesară dezvoltării legumelor.
Ba mai mult, o buruiană poate să fie rezistentă la boli şi dăunători la care legumele nu sunt, lucru ce îi prelungeşte durata de viaţă.
Agricultorii utilizează erbicide pentru a înlătura sau controla acest tip de vegetaţie nedorită
Erbicidele sunt soluţii chimice speciale, care atunci când sunt folosite înlătura buruienile în totalitate sau în funcţie de tipul lor. În conformitate cu efectul acestora, erbicidele pot fi împărţite în două categorii: erbicide selective şi erbicide totale.
După cum spune şi numele, erbicidele selective sunt create astfel încât acestea afectează doar anumite plante, pe când pe celalalte le lasă intacte. Sunt utile atunci când agricultorul acorda o atenţie sporită plantelor deja crescute. În schimb, erbicidele totale distrug orice formă de vegetaţie şi sunt folosite mai ales la pregătirea terenurilor.

Avantaje

Plantele vor fi bogate – Dacă buruienile care “fură” din lumină şi nutrienţii plantelor nu mai există, e clar că recolta va fi una bogată cu potenţial exploatat la maximum.
Putem spune că erbicidarea duce în cele din urmă la creşterea cantităţii de legume şi fructe din recolte şi aduce profituri financiare considerabil mai mari agricultorilor.
Tratează dar şi previne problemele – Pentru că erbicidarea se poate face înaintea apariţiei buruienilor şi a plantelor, problema buruienilor poate fi prevenită în totalitate, şi nu doar tratată când aceasta a apărut deja.
Erbicidarea e singura metodă care asigură asta. Avantajele erbicidării sunt cu atât mai relevante în zonele temperate, precum în România, unde climatul favorizează apariţia buruneilor într-o mare parte din an.
Munca mai puţină – Munca şi îngrijirea terenurilor devine automat mai uşoară când erbicidarea ia locul metodelor clasice sau mecanice de înlăturare a buruienilor.
Erbicidele ataca buruienile în locuri greu accesibile manual. Agricultorul nu mai trebuie să îşi facă probleme legate de înrădăcinarea adâncă a unor buruieni sau înlăturarea lor de pe terenuri diforme sau în pantă.
Încă un lucru de menţionat consta în faptul că gestionarea manuală a buruienilor se face repetat, pe când erbicidarea mult mai rar sau chiar o singură dată.
Cea mai convenienţă metodă de a asigura un teren curat sau a-l trata pe cel afectat consta în utilizarea erbicidelor. Practica erbicidării usurareaza muncă, asigură recolte bogate şi distruge buruieni greu de controlat prin alte metode, sau previne unele buruieni parazite care sunt foarte greu de îndepărtat.
Utilizarea erbicidelor adecvate fiecărui caz e arma redutabila a oricărui agricultor care îşi doreşte recolte de invidiat.

Cel mai redus procentaj de angajaţi din Uniunea Europeană cu slujbe nesigure în 2016 era în România (0,2%), Marea Britanie, Cehia (ambele cu 0,4%) şi Germania (0,5%), iar cel mai ridicat se înregistra în Croaţia (8,4%), Franţa (4,8%), Spania (4,7%), Polonia şi Slovenia (ambele cu 4,5%), arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La nivelul Uniunii Europene, 2,3% dintre angajaţi aveau în 2016 slujbe nesigure, ceea ce înseamnă că durata contractele lor de muncă nu depăşea trei luni.
Procentajul de angajaţi din Uniunea Europeană cu slujbe nesigure s-a menţinut relativ stabil în ultimii zece ani, variind de la 20% în 2009 la 2,3% în 2016. Cele mai munte contracte de muncă nesigure erau în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, afectând 8,1% din angajaţii din aceste domenii.

 

O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a reuşit pentru prima dată să dezvolte ovule umane în laborator, în totalitate, eveniment considerat de specialişti ''un progres remarcabil'' pentru îmbunătăţirea fertilităţii femeilor, informează Press Association.
Cercetătorii au îndepărtat din ţesutul ovarian ovocite aflate în cea mai timpurie fază a dezvoltării lor şi le-au ''cultivat'' până la punctul în care au devenit pregătite pentru fertilizare, potrivit studiului publicat în Molecular Human Reproduction.
Femeile supuse unor tratamente care pot avea efecte adverse, precum chimioterapia, au astfel o şansă importantă la reproducere prin faptul că procedura permite recuperarea ovulelor imature ale acestora, maturizarea lor în laborator şi stocarea în vederea unei viitoare fertilizări.
Anterior, oamenii de ştiinţă reuşiseră să dezvolte ovule de şoareci şi să obţină descendenţi vii, dar şi ovule umane mature dintr-o etapă de dezvoltare mai târzie a ovocitelor. Însă prin acest studiu s-a reuşit în premieră dezvoltarea unui ovul în laborator din cea mai timpurie etapă a sa până la maturitatea deplină, susţin oamenii de ştiinţă.
Mai departe, cercetătorii doresc să afle cât de sănătoase sunt aceste ovule şi dacă pot fi utilizate cu succes la fertilizare.
''Dezvoltarea deplină a ovulelor umane în laborator poate lărgi sfera tratamentelor disponibile pentru creşterea fertilităţii'', a explicat Evelyn Telfer, profesoară în cadrul Facultăţii de ştiinţe biologice a Universităţii din Edinburgh. ''Lucrăm în prezent la optimizarea condiţiilor ce susţin astfel dezvoltarea ovulului şi studiem starea lor de sănătate. De asemenea, sperăm să aflăm, sub rezerva reglementărilor legale, dacă acestea pot fi fertilizate'', a adăugat aceasta.
''Este un progres remarcabil care demonstrează pentru prima dată că este posibilă dezvoltarea deplină a ovulelor în laborator, la peste 20 de ani după acest lucru a fost reuşit în cazul şoarecilor'', a declarat profesor Daniel Brison din cadrul Departamentului de reproducere al Universităţii din Manchester.
''Aşa cum recunosc autorii, mai sunt de făcut multe cercetări mai importante, însă, în comparaţie cu metodele existente, această (realizare) poate deschide calea către conservarea fertilităţii în cazul femeilor şi al tinerelor afectate de o varietate de cancere'', a adăugat Brison.

 

Mâncatul în ritm lent, dar şi renunţarea la gustările de după cină şi evitarea meselor târzii ar putea fi cheia către prevenirea îngrăşării, sugerează un studiu recent, citat recent de Press Association.
În cadrul cercetării publicată în jurnalul BMJ Open, experţii au analizat informaţii privind starea de sănătate a 60.000 de persoane cu diabet din Japonia, care au fost supuse unor consultaţii regulate între anii 2008 şi 2013.
Participanţii au fost întrebaţi despre viteza cu care obişnuiesc să mănânce - rapid, normal sau lent - şi despre alte obiceiuri care ţin de stilul de viaţă, precum luarea cinei cu două ore înainte de culcare, obiceiul de a consuma diverse gustări după cină sau săritul peste micul dejun.
Greutatea corporală a acestora a fost evaluată pe baza valorii obţinută în urma calculării indexului de masă corporală (IMC) şi a circumferinţei taliei.

Acest efect nu a fost observat şi în cazul săritului peste micul dejun

În cadrul studiului, obezitatea a fost definită de un IMC de peste 25 - în Marea Britanie o persoană este considerată supraponderală dacă are un IMC de peste 25 şi obeză dacă valoarea depăşeşte 30.
La începutul studiului, 22.070 dintre participanţi înfulecau, 33.455 consumau hrana cu o viteză normală, iar 4.192 de persoane au declarat că mănâncă în ritm lent.
Pe parcursul acestui studiu, puţin peste jumătate dintre subiecţi şi-au schimbat viteza cu care obişnuiau să mestece.
După ce au luat în considerare factorii care puteau influenţa rezultatele, oamenii de ştiinţă japonezi au descoperit că în comparaţie cu persoanele care înfulecau, cele care mâncau cu viteză normală aveau un risc cu 29% mai mic de a deveni obeze, iar în cazul celor care consumau hrana în ritm lent riscul de obezitate observat a fost cu 42% mai mic.
În plus, în comparaţie cu persoanele care obişnuiau să înfulece, cele care mâncau în ritm normal şi lent au manifestat o reducere a circumferinţei taliei cu 0,21centimetri şi respectiv 0,41centimetri, se mai arată în studiu.
Obiceiurile de a consuma gustări după ultima masă principală şi luarea cinei cu mai puţin de două ore înainte de culcare, practicate de trei sau mai multe ori pe săptămână, au fost asociate cu un risc mai mare de supraponderalitate.
''Schimbările în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare pot afecta obezitatea, IMC şi circumferinţa taliei. Intervenţiile având ca ţintă reducerea vitezei cu care se ia masa pot fi eficiente pentru prevenirea obezităţii şi scăderea riscurilor de sănătate asociate'', au concluzionat autorii cercetării. Însă, aceştia au atras atenţia că persoanele care au participat la acest studiu erau ''indivizi destul de conştienţi privind sănătatea'' şi au participat în mod voluntar la consultaţii, astfel încât descoperirile ''ar putea avea aplicabilitate limitată în cazul persoanelor mai puţin conştiente în ceea ce priveşte sănătatea''.

Pagina 1 din 71