C.P.

C.P.

Miercuri, 04 Aprilie 2018 00:00

Tradiţii şi obiceiuri, în Săptămâna Mare

În anumite regiuni din ţară, sătenii încă mai respectă, cu sfinţenie tradiţiile din Săptămâna Patimilor pentru a fi feriţi tot anul de necazuri şi boli. Astfel, ei curăţă casele, dau balamalele porţii cu usturoi, cumpără haine noi, ţin post şi ameninţă nucii.
În Lunea Curată, prima zi a Săptămânii Mari de dinainte de Paşte, sătenii încep dis-de-dimineaţă lucrul, pentru nu-i prinde Paştele cu casa necurăţată.
În marţea din Săptămâna Mare, numită şi Marţea Seacă se ţine post, care, conform credinţei populare, îi scapă pe localnici de durerile de cap, dar fereşte şi animalele din gospodărie, postul fiind ţinut ca „să nu sece laptele la vacile din gospodărie”.

În Joia Neagră, morţii revin la vechile locuinţe

De miercuri până de Paşti nu mai sunt permise muncile în câmp, pentru a feri recoltele de gheţuri.
După ziua de miercuri, bărbaţii îşi ajută nevestele la treburile gospodăreşti, lucrând numai pe lângă case. Tradiţia spune că cenuşa cu care se face focul în miercurea Paştilor este foarte bună pentru straturile din grădină aşa că sătenii o adună cu grijă şi o împrăştie peste răsadurile abia puse.
Tot în prima parte a săptămânii localnicii folosesc usturoi cu care ung balamalele porţii pentru a-i scăpa de scârbă şi necaz.
Tradiţia mai spune că în Joia Neagră, morţii revin la vechile locuinţe şi rămân aici până înainte de Rusalii aşa că e bine să aprinzi o lumânare, iar gospodinele spun că cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. Pe Valea Someşului există şi astăzi credinţa că cel care reuşeşte să nu mănânce şi să bea apă de joi noaptea şi până după slujba de Înviere va fi întărit pentru tot restul anului.

Vinerea Neagră, zi de post negru, de odihnă şi de cumpărături

În ultima vineri din Postul Mare, în Vinerea Neagră, este zi de post negru fiind interzise muncile la câmp sau în grădină iar femeile nu au voie să coacă, iar în alte zone ziua de vineri este zi de odihnă şi de cumpărături. În satele de pe Bârgău, sâmbătă dimineaţa, bărbaţii taie mielul cumpărat cu o zi înainte, iar femeile să apucă de pregătit pasca, cu brânză dulce şi sărată iar cojile ouăle se aruncă pe o apă curgătoare pentru ca puii şi găinile să fie păziţi de uliu peste vară. În noaptea de sâmbătă credincioşii merg la biserică să ia lumină, să ia anafura şi să primească binecuvântarea preotului pentru coşul de Paşti.

Miercuri, 04 Aprilie 2018 00:00

Sahara s-a extins cu 10% în 100 de ani

Deşertul Sahara s-a extins cu circa 10% în aproape 100 de ani, conform unui nou studiu efectuat recent în Statele Unite şi publicat la sfârşitul săptămânii trecute.
Sahara, cel mai mare deşert din lume, cu o întindere oficială de 9.200.000 kilometri pătraţi, aproximativ cât Statele Unite - 9.834.000 kilometri pătraţi - s-a extins cu o suprafaţă situată între 11% şi 18%, în funcţie de sezon, potrivit studiului publicat joi în American Meteorological Society's Journal of Climate, citat de UPI.
Oamenii de ştiinţă au analizat datele privind precipitaţiile anuale înregistrate pe teritoriul Africii între 1920 şi 2013. Când media anuală a precipitaţiilor este de 10 centimetri de ploaie pe an sau sub această valoare, zona este considerată deşert, notează sursa citată.
''Tendinţele din Africa conform cărora verile călduroase devin mai fierbinţi, iar sezoanele ploioase seacă sunt asociate cu factori printre care se numără creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră şi de aerosoli din atmosferă'', a declarat într-un comunicat de presă Ming Cai, director de program în cadrul Departamentului pentru ştiinţe atmosferice şi geospaţiale a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă din Statele Unite, care a finanţat cercetarea.
''Aceste tendinţe au un efect devastator asupra africanilor, ale căror vieţi depind de economiile bazate pe agricultură", a adăugat Cai.
Cea mai semnificativă extindere a deşertului a fost observată în timpul verilor, când Sahara a crescut cu 16% pe parcursul perioadei de 93 de ani. La fel ca în cazul altor suprafeţe deşertice, limitele deşertului Sahara fluctuează în funcţie de anotimpuri.

Cele mai semnificative diferenţe au fost observate în zonele din nordul şi sudul acestui deşert

Potrivit cercetătorilor, o treime din acest proces de expansiune poate fi atribuită schimbărilor climatice determinate de om, iar restul de două treimi sunt asociate ciclurilor climatice naturale.
''Deşerturile se formează de obicei în regiunile subtropicale din cauza circulaţiei atmosferice Hadley care face ca aerul de la suprafaţă să se ridice la Ecuator şi să coboare în zonele subtropicale'', a declarat Sumant Nigam, om de ştiinţă specializat în ştiinţa atmosferică şi a oceanelor la Universitatea Maryland. Această circulaţie atmosferică are un efect de uscare.
''Este probabil ca schimbările climatice să accentueze circulaţia Hadley cauzând avansarea spre nord a deşerturilor subtropicale'', a mai spus Nigam adăugând că expansiunea către sud a Sahara sugerează ''acţiunea unor mecanisme adiţionale".
Oamenii de ştiinţă intenţionează să cerceteze în profunzime aceste potenţiale cauze. ''Următorul nostru pas va fi să aflăm ce cauzează aceste tendinţe, în Sahara şi în alte regiuni'', a declarat Natalie Thomas, unul dintre autorii principali ai studiului, om de ştiinţă la Maryland.
Extinderea zonelor aride va avea consecinţe devastatoare asupra culturilor agricole, au notat cercetătorii.
''Spre exemplu, am început deja să analizăm tendinţele temperaturilor sezoniere din America de Nord'', a spus Thomas. "Aici, iernile devin mai calde, însă verile se menţin aproximativ la fel. În Africa, lucrurile stau invers - iernile sunt stabile, însă verile devin mai călduroase. Aşadar, efectele din Africa sunt deja mai severe", a adăugat ea.
Lacul Ciad, situat într-o zonă de tranziţie între deşertul Sahara şi savanele fertile, este afectat direct de acest fenomen. ''Tot bazinul Ciad se află în regiunea în care Sahara se extinde către sud, iar lacul seacă'', a spus Nigam. "Este o amprentă foarte vizibilă a reducerii precipitaţiilor nu doar local, ci de-a lungul întregii regiuni. Este un indicator al împuţinării apei din lacul Ciad'', a adăugat specialistul.

 

Obezitatea ar putea depăşi fumatul ca principală cauză evitabilă a deceselor asociate cancerului, conform unui nou studiu realizat în Marea Britanie, citat recent de Press Association.
Fumatul este cel mai frecvent factor de risc evitabil al cancerului, urmat de greutatea excesivă, efectele radiaţiilor ultraviolete ca urmare a supraexpunerii la soare şi la aparatele de bronzare, consumul de alcool, alimentaţia săracă în fibre alimentare şi poluarea din atmosferă, conform unei cercetări efectuată de specialişti de la Institutul de Cercetare a Cancerului (Cancer Research UK).
Însă, experţii care au publicat aceste date au tras un semnal de alarmă potrivit căruia în contextul continuării ritmului actual al diminuării consumului de tutun şi al creşterii numărului de persoane cu greutate corporală excesivă, obezitatea ar putea depăşi fumatul şi ar putea deveni astfel cea mai importantă cauză de deces asociată cancerului.
''Dacă nu suntem atenţi, obezitatea are potenţialul de a deveni noul fumat'', a avertizat directorul executiv al Cancer Research UK, Harpal Kumar. ''Părerea mea este că în următoarele două decenii vom asista la o răsturnare de situaţie'', a precizat el.
Peste 135.500 de cazuri de cancer din Marea Britanie ar putea fi prevenite anual, această cifră fiind echivalentă cu 37,7% dintre toate cazurile de cancer diagnosticate în fiecare an în această ţară, precizează sursa citată.
Fumatul rămâne cea mai frecventă cauză de cancer ce poate fi evitată, acest obicei fiind responsabil de circa 32.200 de cazuri de cancer la bărbaţi (17,7% din numărul total de cazuri de cancer la bărbaţi) şi de circa 22.000 (12,4%) la femei.

 

Apelarea la măsura drastică a dublei mastectomii reduce riscul de deces prematur în cazul femeilor sănătoase purtătoare ale ''genei cancerului de sân'', conform unui nou studiu.
Femeile purtătoare ale mutaţiei genetice BRCA1 care apelează la intervenţia de extirpare a ambilor sâni îşi diminuează riscul de a dezvolta cancer mamar, a demonstrat cercetarea efectuată la Centrul medical universitar Erasmus din Rotterdam, citată de Press Association.
Acelaşi studiu a evidenţiat, însă, că mastectomia bilaterală profilactică nu a avut niciun efect asupra speranţei de viaţă în cazul femeilor care prezentau o altă mutaţie genetică, BRCA2.
Ambele tipuri de mutaţii genetice, BRCA1 şi BRCA2, favorizează riscul de apariţie a cancerului mamar.
Se estimează că 72% dintre purtătoarele mutaţiei BRCA1 şi 69% dintre femeile care prezintă mutaţia BRCA2 prezintă un risc ridicat de a dezvolta cancer de sân până la vârsta de 80 de ani, în comparaţie cu o rată de 12% în cazul populaţiei generale.

Angelina Jolie a acceptat să fie supusă unei operaţii de mastectomie bilaterală

În luna mai 2013, vedeta hollywoodiană Angelina Jolie a acceptat să fie supusă unei operaţii de mastectomie bilaterală profilactică după ce a descoperit că era purtătoare a genei BRCA1. Doi ani mai târziu, ea a decis să treacă printr-o intervenţie chirurgicală de ovarectomie bilaterală pentru a elimina riscul de a dezvolta cancer din acelaşi motiv fiind cunoscut faptul că această mutaţie poate cauza şi tumori ovariene.
Studiul realizat recent în Olanda a monitorizat 1.696 de purtătoare ale mutaţiei genetice BRCA1 şi a 1.139 de femei care au depistat că au această genă şi au optat fie pentru mastectomie bilaterală profilactică, fie pentru o supraveghere medicală riguroasă.
Toate aceste femei erau sănătoase şi nu aveau antecedente personale de tumori.
După o perioadă cuprinsă între nouă şi unsprezece ani, şapte dintre purtătoarele BRCA1 cărora le fuseseră extirpaţi ambii sâni şi 269 dintre cele care au decis să nu treacă prin această procedură au fost diagnosticate cu cancer mamar. Doar o persoană din primul grup a decedat din cauza acestei afecţiuni în timpul perioadei de monitorizare în comparaţie cu 19 din rândul celor care nu fost supuse mastectomiei bilaterale profilactice.
În cazul femeilor cu mutaţia BRCA2, riscul de deces a fost redus, indiferent dacă acestea au apelat sau nu la extirparea chirurgicală a sânilor.
''În cazul purtătoarelor mutaţiei BRCA1, mastectomia bilaterală profilactică reduce în mod drastic riscul de a dezvolta cancer de sân şi, în plus, ca o consecinţă, îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire asociate cancerului de sân în comparaţie cu grupul supravegheat (medical)'', a notat dr. Annetee Heemskerk-Gerritsen din cadrul centrului din Rotterdam, una dintre principalii autori ai studiului.
''În ceea ce priveşte purtătoarele mutaţiei BRCA2, mastectomia bilaterală profilactică pare să conducă spre un prognostic similar în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire asociate cancerului de sân, în ciuda riscului redus de tumori mamare'', a adăugat ea.

 

Cercetătorii de la Institutul Imagine şi Institutul Rockefeller din New York au anunţat recent că au descoperit o genă ale cărei mutaţii pot face ca o gripă să degenereze într-o infecţie potenţial mortală, o encefalită, informează AFP.
"Este vorba, deci, de o nouă boală genetică a sistemului imunitar care a fost identificată", a indicat într-un comunicat institutul de cercetare genetica parizian Imagine.
"Aceasta se traduce printr-o vulnerabilitate extremă la infecţii virale de obicei fără gravitate, cu o lezare precis localizată la nivelul trunchiului cerebral", au adăugat cercetătorii.
Gena în cauză, numită DBR1, ne face vulnerabili într-o măsură diferită la virusurile comune din mediul nostru, cum ar fi cel gripal, norovirus (aflat la originea gastroenteritei) sau HSV1 (Herpes tip 1).
Cercetătorii de la Institutul Imagine şi Institutul Rockefeller din New York au arătat că în cazul unor copii, o serie de mutaţii ale acestei gene perturbă apărarea împotriva viruşilor, în timp ce la marea majoritate a copiilor, apărarea imună face ca aceste boli să fie benigne.
Pentru alţii însă, viruşii pot provoca o complicaţie foarte gravă, o encefalită virală severă, infecţie a trunchiului cerebral, considerat "locul mai multor funcţii vitale".
Descoperirea va îmbunătăţi diagnosticarea, consilierea genetică pentru familii şi tratarea pacienţilor care prezintă simptome ale unei astfel de infecţii, a precizat institutul Imagine.
Cercetarea trebuie să meargă însă mai departe. Shen-Ying Zhang, autorul principal al studiului care prezintă această descoperire în revista Cell, încearcă în prezent să "creeze şi să studieze modele care reproduc boala în scopul de a o preveni şi a o trata mai bine", informează laboratorul în cadrul căruia acesta îşi desfăşoară activitatea.

Lumina emisă de dispozitivele electronice, precum aparatele smartphone, ar putea produce afecţiuni oculare, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Autonomă din Sinaloa (UAS) din Mexic, potrivit Agerpres.
Într-un comunicat, instituţia precizează că studiul, condus de profesorul Emilio Terán Bobadilla, de la Facultatea de Fizică-Matematică din cadrul UAS, a dezvăluit consecinţele acestei lumini asupra ţesutului ocular şi ciclului diurn al persoanelor.
Cercetarea a fost sprijinită de experţi oftalmologi de la Licenciatura en Optometría şi de la Centro de Investigación y Docencia en Ciencias de la Salud (CIDOCS).
Potrivit profesorului Bobadilla, lumina emisă de dispozitivele electronice este una din principalele cauze ale tulburărilor de somn, alături de cefalee, migrene şi oboseala vizuală
Lumina este de asemenea asociată şi problemelor de cornee, cristalin sau retină, care în final pot afecta vederea.
Cercetătorul este de părere că aceste probleme pot afecta o persoană la nivel social. "Acest tip de lumină tulbură ciclul diurn al individului, având repercusiuni asupra atenţiei, modului de învăţare şi memoriei sale", a explicat el.
Referitor la rezultatele descoperite de această cercetare, Terán Bobadilla notează că smartphonurile reduc în proporţie de 90 % lumina albastră, care, emanată de ecrane, face culorile să fie mai puţin naturale şi să fie mai periculoase pentru vedere.

 

Omenirea îşi sabotează bunăstarea prin exploatarea exagerată a planetei provocând declinul faunei şi florei în toate regiunile lumii, care se confruntă cu o extincţie majoră a speciilor, prima după dispariţia dinozaurilor, potrivit concluziilor unei ample anchete ştiinţifice prezentate recent, relatează AFP, potrivit Agerpres.
''Suntem pe cale de a ne sabota bunăstarea viitoare!'', a declarat pentru AFP Robert Watson, preşedintele Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), realizatoarea acestei anchete.
Dacă nu se va face nimic pentru a opri această tendinţă, resursele de peşte din regiunea Asia-Pacific vor fi epuizate peste 30 de ani şi până la 90% din coralii din regiune vor fi grav deterioraţi până în 2050. În Africa, peste jumătate din speciile de păsări şi mamifere vor dispărea până în 2100, avertizează acest studiu alcătuit de IPBES şi împărţit în patru rapoarte regionale ample.
''Biodiversitatea - varietatea indispensabilă a formelor de viaţă de pe Terra - este într-un declin continuu în fiecare regiune din lume, ceea ce reduce semnificativ capacitatea naturii de a contribui la bunăstarea populaţiei. Această tendinţă alarmantă ameninţă economiile, mijloacele de trai, securitatea alimentară şi calitatea vieţii oamenilor din toate regiunile'' din lume, subliniază aceste rapoarte, care au fiecare între 600 şi 900 de pagini.
Timp de trei ani, peste 550 de cercetători au muncit voluntar la aceste evaluări regionale, care sintetizează date provenind din aproape 10.000 de publicaţii ştiinţifice despre Americi, Africa, Asia-Pacific, Europa şi Asia Centrală. Rezultatul final vizează toate zonele de pe Terra, cu excepţia apelor internaţionale din oceane şi Antarctica.

Protejarea mediului nu este un lux

Rapoartele au fost examinate de peste 750 de experţi şi factori de decizie din 115 ţări dintre cele 129 membre ale IPBES, care s-au întâlnit cu uşile închise în această săptămâna la Medellin, Columbia, şi au redactat rezumate de aproximativ treizeci de pagini fiecare, negociate cuvânt cu cuvânt, care să vină în ajutorul liderilor din domeniul protecţiei biodiversităţii.
''Prea multă lume crede că protecţia mediului este un lux. Dar nu aşa stau lucrurile!'', a spus Watson, conectând ''biodiversitatea şi schimbările climatice pe care ar trebui să le analizăm împreună''.
În Europa şi Asia Centrală, ''populaţia din regiune consumă mai multe resurse naturale regenerabile decât produce'', a precizat profesorul elveţian Markus Fischer.
Înaintea acestei celei de-a şasea sesiuni, IPBES a avertizat deja că Terra se confruntă cu o ''extincţie masivă'' a speciilor, prima de la dispariţia dinozaurilor acum aproximativ 65 de milioane de ani şi cea de-a şasea în 500 de milioane de ani.
''În urma efectelor în creştere ale schimbărilor climatice, (...) această pierdere ar putea ajunge la 40% până în 2050'' în Americi, unde a ajuns deja la 31%, subliniază raportul pentru această regiune.
În decursul secolului trecut, două specii de vertebrate au dispărut în medie în fiecare an pe Terra. O alta este pe cale să dispară după moartea recentă a lui Sudan, celebrul rinocer alb din Kenya, ultimul mascul din specia sa decimată de braconaj şi din care au mai rămas doar femele.
''Dacă continuăm tot aşa, da, cea de-a şasea extincţie, prima provocată de oameni, va avea loc!'', a avertizat Watson, adăugând că ''vestea bună este că (...) nu este prea târziu''.
Rapoartele IPBES sugerează de asemenea şi modalităţi de a minimaliza impactul activităţilor umane asupra mediului: crearea de zone protejate, restaurarea zonelor degradate şi dezvoltarea agriculturii durabile.

 

Creierul are capacitatea de a suprima durerea cronică în prezenţa senzaţiei de foame oferind astfel posibilitatea organismului să se concentreze pe găsirea unei surse de hrană, conform concluziilor unui studiu publicat recent în jurnalul ştiinţific Cell, citat de Xinhua.
O echipă de neurologi de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, a descoperit că o populaţie redusă de circa 300 de neuroni este responsabilă de capacitatea de a prioritiza senzaţia de foame punând-o înaintea durerii cronice.

Această reuşită ar putea ajuta la identificarea unor noi modalităţi de tratare a durerilor

Oamenii de ştiinţă au observat răspunsul şoarecilor de laborator care nu au mâncat timp de 24 de ore fie la durerile acute, fie la cele inflamatorii, care implică sensibilizarea circuitelor neuronale din creier. Cercetătorii au descoperit că rozătoarele flămânde au răspuns în continuare la sursele de durere acută, însă au părut mai puţin sensibile la durerile inflamatorii în comparaţie cu semenii lor care au fost bine hrăniţi. Comportamentul lor a fost similar cu cel al şoarecilor care au primit un antiinflamator, au notat specialiştii.
''În cazul unui animal, nu contează faptul că acesta este rănit, el trebuie să poată depăşi acest lucru pentru a căuta şi a găsi nutrienţii de care are nevoie pentru a supravieţui'', a explicat J. Nicholas Betley, profesor asistent de biologie la Facultatea de Arte şi Ştiinţe din Pennsylvania.
Ulterior, oamenii de ştiinţă au analizat un grup de neuroni despre care se ştie că sunt activaţi de foame, celule nervoase asociate proteinei agouti AgRP, şi au descoperit că durerea cronică s-a diminuat. În acelaşi timp însă, răspunsul la durerea acută a rămas identic.
''Într-un creier format din miliarde de neuroni, acest comportament specific este mediat de circa 300 de celule nervoase'', a spus Betley care a adăugat că prin această cercetare s-a ''dezvoltat o nouă concepţie cu privire la modul în care este prioritizat comportamentul''. Conform acesteia, ''informaţia nu este transmisă până la cei mai importanţi centri ai gândirii din creier, ci există o ierarhie, o competiţie care apare între diverse unităţi încă dinainte durerea să fie percepută'', a completat el.

 

Agenţia americană pentru produse alimentare şi medicamente a deschis recent calea către o reducere a cantităţii de nicotină din ţigări pentru ca acestea să creeze mai puţină dependenţă, relatează AFP.
The Food and Drug Administration (FDA) a anunţat că va solicita avizul publicului şi va începe "să exploreze o normă pentru reducerea cantităţii de nicotină în ţigări la niveluri minime de dependenţă sau non-dependente".
În pofida a decenii de campanii antifumat, aproape o jumătate de milion de persoane mor anual în SUA din cauza fumatului, care provoacă costuri de aproape 300 de miliarde de dolari pe an în materie de îngrijiri medicale şi scăderi de productivitate, potrivit FDA.
"Facem astăzi un pas decis care ar putea să ne apropie de viziunea noastră a unei lumi în care ţigările nu vor mai crea dependenţă, în care le va fi mai greu generaţiilor viitoare să devină dependente şi care va permite unui număr mai mare de fumători dependenţi să se lase de fumat sau să treacă la produse mai puţin nocive", a declarat delegatul FDA, Scott Gottlieb.

Numărul vieţilor salvate ar putea fi de 8,5 milioane

Un studiu realizat recent prognozează că reducând nicotina la un nivel care nu creează dependenţă numărul fumătorilor s-ar putea reduce cu cinci milioane încă din primul an de aplicare.
În următorii cinci ani opt milioane de oameni s-ar putea lăsa de fumat şi până în 2060 proporţia fumătorilor din SUA ar putea scădea la 1,4%, faţă de 15% în prezent.
Potrivit acestui studiu, numărul vieţilor salvate ar putea fi de 8,5 milioane până la sfârşitul secolului.
Şefii principalelor companii din industria tutunului din SUA, Altria şi R.J. Reynolds, şi-au exprimat interesul pentru propunerea FDA şi s-au angajat să lucreze strâns cu agenţia în cadrul unui proces care se va întinde pe mai mulţi ani.
"Astăzi avem o solicitare de informaţii şi nu o propunere de reglementare, care constituie prima etapă a unui proces multianual care va obliga agenţia să examineze şi să rezolve numeroase chestiuni complexe", a declarat Murray Garnick, vicepreşedinte executiv al Altria Group, care include şi gigantul tutunului Philip Morris.
"După cum a recunoscut FDA, orice propunere de normă privind cantitatea de nicotină face parte dintr-un întreg. Altria s-a pregătit deja pentru orice reglementare potenţial rezonabilă şi intenţionăm să participăm la fiecare etapă a acestui proces", a adăugat el.
Campania copii fără tutun a calificat planul FDA drept "curajos" şi a cerut agenţiei să acţioneze rapid şi să fixeze un termen limită.

 

Senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei resimţită de persoanele vârstnice normale din punct de vedere cognitiv favorizează acumularea plăcilor de amiloid în creier, potrivit Agerpres.
Depozitele de amiloid din creier reprezintă prima etapă preclinică cunoscută a bolii Alzheimer începe cu mult timp înainte de apariţia simptomelor vizibile de demenţă.
''Cunoaştem că somnul este necesar pentru eliminarea toxinelor şi (proteinelor) beta-amiloide din creier'', a declarat autorul studiului, Prashanthi Vemuri, om de ştiinţă în cadrul Mayo Clinic din Statele Unite.
''De asemenea, cunoaştem că beta-amiloidele cauzează perturbări ale somnului. Aşadar, problema este asemănătoare celei cu puiul de găină şi oul. În cadrul studiului nostru am dorit să aflăm dacă senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei favorizează în timp o creştere a plăcii de amiloid la persoanele care nu suferă de demenţă'', a continuat Vemuri. ''Iar răspunsul este da'', a adăugat el.
Este nevoie de studii suplimentare, însă cercetarea ''adaugă o nouă întrebare'' în chestionarul pe care medicii îl pot utiliza pentru evaluarea riscului de Alzheimer al pacienţilor, după cum a declarat dr. Richard Isaacson, director al Clinicii pentru prevenirea Alzheimer din cadrul Centrului Meical NewYork-Presbyterian Weill Cornell, care nu a fost implicat în această cercetare. ''De fapt, descoperirea va schimba modul în care îmi îngrijesc pacienţii deoarece de acum voi întreba în mod proactiv despre senzaţia excesivă de somnolenţă din timpul zilei, acesta fiind unul dintre numeroşii factori de risc ai bolii ce pot fi modificaţi'', a subliniat Isaacson.
Studiul a fost efectuat pe 283 de persoane cu vârsta medie de 77 de ani care nu fuseseră diagnosticate cu Alzheimer. Oamenii de ştiinţă au măsurat cantitatea de placă de amiloid acumulată în timp în creierele acestora şi au comparat rezultatele cu datele raportate de fiecare subiect în parte privind gradul de somnolenţă resimţit în timpul zilei.

O persoană are nevoie între şapte şi zece ore de somn în fiecare noapte

S-a descoperit că cei care se simţeau cei mai somnoroşi în timpul zilei dezvoltaseră, în timpul celor doi ani cât a durat studiul, cel mai mare volum de amiloid cauzator de Alzheimer, în special în zonele din creier responsabile de emoţii, amintire şi comportament.
În cadrul unui editorial care a însoţit studiul, experţii în studiul somnului Bryce Mander şi Joseph Winer de la Universitatea Berkeley din California au declarat că această cercetare este prima care abordează în mod direct relaţia, observată în timp, dintre somnul insuficient şi indicatorii biologici pentru apariţia bolii Alzheimer. ''Suntem încântaţi deoarece este primul (studiu) care prezintă dovada în urma studiului longitudinal la oameni'', a precizat Winer în cadrul unui interviu. ''Majoritatea dovezilor pe care le deţinem provin de la cercetări pe şoareci sau realizate pe oameni însă doar la un anumit moment, nu pe o perioadă lungă'', a adăugat el.
Cercetarea nu a putut determina, însă, ce fel de tulburare de somn - precum insomnia, apneea obstructivă sau sindromul picioarelor neliniştite - s-a aflat la originea oboselii resimţite în timpul zilei.
De-a lungul timpului, numeroase alte cercetări au demonstrat o asociere între somnul fragmentat şi declinul cognitiv.
În funcţie de vârsta sa, o persoană are nevoie între şapte şi zece ore de somn în fiecare noapte.
Conform Centrului american de control şi prevenire a bolilor, una din trei persoane din Statele Unite nu doarme suficient. În plus, între 50 şi 70 de milioane de americani se confruntă cu tulburări de somn, precizează sursa citată.

Pagina 2 din 85