C.P.

C.P.

Grupul Electrica a înregistrat în primele 9 luni ale anului financiar 2017 un profit net de 95 milioane lei, din care 87 milioane lei au fost realizaţi în trimestrul al treilea (iulie - septembrie), conform unui comunicat al companiei remis recent..
Profitul operaţional obţinut în perioada menţionată este de 115,6 milioane lei, din care 97,8 milioane lei înregistrat în iulie-septembrie (T3).
"Anul 2017 a fost marcat de condiţii semnificativ adverse în primul trimestru şi de o îmbunătăţire foarte lentă a acestora în următoarele trei luni. După jumătatea anului, sectorul de distribuţie s-a apropiat din nou de niveluri normale ale profitabilităţii, în timp ce piaţa de furnizare a rămas în continuare dificilă până în luna septembrie, în special în zona pieţei reglementate cu clienţi neeligibili. În perioada ianuarie — martie 2017, a fost înregistrată o creştere substanţială a preţului de achiziţie a energiei, respectiv cu 78% pe Piaţa Zilei Următoare şi cu aproximativ 38% pe Piaţa de Echilibrare, faţă de perioada similară a anului precedent. În perioada aprilie — iunie 2017, preţul mediu de achiziţie a energiei s-a menţinut la un nivel cu aproximativ 30% mai mare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În trimestrul al treilea, preţul mediu de achiziţie pe Piaţa Zilei Următoare a fost cu aproximativ 67% mai mare comparativ cu T3 2016", se menţionează în comunicat.
Veniturile operaţionale totale ale Grupului Electrica, în primele 9 luni ale anului financiar 2017, în sumă de 4,17 miliarde lei, au crescut cu 1,404 miliarde lei comparativ cu primul semestru al anului 2017.
Costul cu achiziţia de energie electrică a atins pragul de 2,202 miliarde lei în primele 9 luni ale lui 2017, comparativ cu valoarea de 1,531 miliarde lei, aferentă primelor şase luni din 2017.
"Vreau să remarc îmbunătăţirea semnificativă a rezultatelor financiare înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni ale acestui an. Desigur, rezultatele cumulate în această perioadă sunt încă puternic afectate de efectele dezechilibrelor majore din piaţa de energie, în special, din trimestrul întâi şi, parţial, din trimestrul al doilea. În consecinţă, strict în trimestrul al treilea a fost realizat practic aproape tot profitul net şi profitul operaţional obţinut pe durata primelor nouă luni. În trimestrul trei, deşi au continuat să fie probleme pe piaţa de furnizare, sectorul de distribuţie a atins niveluri rezonabile de profitabilitate. În plus, măsurile de diminuare a impactului adoptate de management au avut efect. Situaţiile limită din prima parte a anului, ne-au determinat să adoptăm o strategie pe măsura noilor condiţii din piaţă şi să trecem la implementarea rapidă a unor programe de reducere a costurilor, de optimizare a proceselor şi a structurilor administrative. Asigurăm toate părţile interesate că am luat măsurile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor până la finalul anului şi, totodată, repetăm apelul nostru către autorităţi referitor la necesitatea anumitor măsuri legate de modificarea unor reglementări din piaţa de energie", a declarat Cătălin Stancu, director general Electrica.
În primele 9 luni ale anului 2017, Grupul Electrica a distribuit o cantitate de energie electrică de aproximativ 13 TWh (în creştere cu 2,8% faţă de primele 9 luni ale lui 2016) către un număr de aproximativ 3,69 milioane de utilizatori şi a furnizat o cantitate de 7,4 TWh (în scădere cu 8,7% faţă de perioada similară din 2016) către un număr de clienţi de 3,58 milioane.
Electrica Furnizare este lider pe piaţa reglementată, cu o cotă de 40,02%, în timp ce pe piaţa concurenţială deţine o cotă de 12,03% în 2017, conform raportului ANRE din iulie 2017.
Grupul Electrica este lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul serviciilor energetice. Cu aproximativ 10.000 de angajaţi, Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,6 milioane de clienţi şi are o arie de cuprindere naţională — cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru furnizarea energiei electrice şi pentru întreţinere şi servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra. Electrica este singura companie românească din domeniul distribuţiei şi furnizării energiei electrice din România.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, consideră că programa şcolară este prea aglomerată, mai ales la clasele mici, când copiii au o limită în ceea ce priveşte oboseala.
"Mă uit la programa de la clasa a V-a — sunt 30 de ore pe săptămână. Am dus curriculumul la un număr prea mare de ore. Trebuie să înţelegem că vârsta copilului are o limită în ceea ce priveşte rezistenţa lui la oboseala pe care i-o asigură orele şi atunci poate că prin programe încercăm să mai ameliorăm acest aspect şi poate, de ce nu, să ne întoarcem un pic şi să încercăm să abordăm curriculumul din perspectiva numărului de ore", a declarat Ecaterina Andronescu, marţi, la Palatul Parlamentului, cu ocazia lansării proiectului "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi" (CRED).
În opinia sa, pe lângă competenţele pe care trebuie să le dezvolte copiii, un element foarte important îl reprezintă creativitatea.
"Am văzut în acest program că se centrează conţinuturile pe formarea de competenţe-cheie. Mă uit şi citesc şi eu ce se întâmplă astăzi în sistemele de educaţie din lume şi am văzut că se adaugă, pe lângă competenţe, creativitatea. Noi nu avem cum să nu introducem în curriculum aspecte care să dezvolte creativitatea elevilor. Un om fără creativitate nu are nicio şansă să se ridice de la orizontală, din punctul meu de vedere, şi fără îndoială că lucrul acesta trebuie să îl avem în vedere şi să îl introducem cumva în disciplinele pe care le avem în curriculum. În acelaşi timp, formarea de aptitudini şi formarea de atitudini, şi ele reprezintă elemente, poate nu la fel de importante precum competenţele, dar nu avem cum să nu le luăm în considerare atunci când stabilim conţinuturile din curriculum", a explicat preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat.
Ecaterina Andronescu a vorbit şi despre polarizarea din sistemul românesc de educaţie şi a propus realizarea unei programe diferenţiate între licee, pentru a reduce această polarizare.
"Nu putem să nu constatăm că sistemul nostru este din ce în ce mai polarizat, că sunt şcoli cu performanţe excepţionale şi şcoli destul de departe de primele. De aceea, (...) întreb dacă noi mai suntem în situaţia să avem un curriculum comun pentru toate şcolile din România. Mă întreb dacă într-unul din marile şi excepţionalele licee pe care le avem putem să avem acelaşi program ca şi într-un liceu unde de cinci ani nu ia nimeni examenul de Bacalaureat? Sau să folosim acest proiect şi să ne gândim la un curriculum diferenţiat, care să impună un minimum de conţinut pentru orice şcoală, şi de acolo în sus să dăm celor care pot mai mult să asimileze mai mult, să creştem elitele şi prin sistemul de învăţământ. Pentru că eu cred că uniformizarea nu ne ajută. Ne împiedică să reducem polarizarea de care vorbeam", a declarat Andronescu.
Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, şi ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, au semnat, recent, contractul de finanţare pentru proiectul strategic "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi" (CRED), în cadrul conferinţei de lansare a proiectului care a avut loc la Palatul Parlamentului.
Pentru a asigura acoperire naţională, CRED beneficiază de un parteneriat activ la nivel local cu trei inspectorate şcolare judeţene (Bihor, Iaşi şi Bucureşti) şi opt Case ale Corpului Didactic (Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman şi Timiş).
Proiectul se va derula în perioada 2017 — 2021 şi are un buget de până la 42 milioane de euro.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, începând cu data de 1 decembrie, autorităţile canadiene intenţionează să elimine cerinţa obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care vor călători în Canada pentru şederi de maxim şase luni în scop turistic, indiferent de tipul paşaportului deţinut, dar subliniază faptul că autorizaţia electronică de călătorie este obligatorie în cazul călătoriei cu avionul.
Autorizaţia electronică de călătorie (eTA) reprezintă o cerinţă obligatorie pentru toţi cetăţenii străini exoneraţi de obligativitatea deţinerii vizei, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizaţia electronică de călătorie (eTA) are o valabilitate de cinci ani (sau, după caz, până la expirarea valabilităţii paşaportului), informează un comunicat al MAE transmis AGERPRES.
Sursa citată arată că obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie se va putea realiza doar online, accesând www.Canada.ca/eTA-Romania.
Data şi ora exactă la care autorizaţia electronică de călătorie (eTA) va fi accesibilă cetăţenilor români vor fi comunicate în timp util, ulterior transmiterii acestor informaţii de către autorităţile canadiene.
MAE menţionează că, pentru obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie şi, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetăţenii români trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil, indiferent de tipul acestuia (paşaport simplu electronic, paşaport simplu, paşaport simplu temporar, paşaport diplomatic şi paşaport de serviciu).
Persoanele care intenţionează să intre în Canada pe cale terestră (autoturism, autobuz, tren) sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră), ulterior datei de 1 decembrie, trebuie să deţină doar un paşaport valabil, fără a mai fi necesară obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie (eTA).
Cetăţenii români care intenţionează să urmeze în Canada studii cu durata de peste şase luni sau să exercite activităţi lucrative, indiferent de durată, trebuie să obţină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă.
Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Canada reprezintă concretizarea demersurilor susţinute, întreprinse în ultimii ani de autorităţile române pe lângă autorităţile canadiene, atât la nivel bilateral, cât şi în format trilateral, cu sprijinul Comisiei Europene, aminteşte MAE.
Decizia autorităţilor canadiene constituie etapa finală a procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii români, început la 1 mai, când anumite categorii de cetăţeni români au început să beneficieze de acest regim (deţinătorii unei vize de rezidenţă temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA).

Cea mai mare parte dintre mileniali fac mai multe eforturi să câştige bani şi să-şi găsească slujbe bune decât generaţia părinţilor, în ciuda pregătirii lor superioare, este concluzia unui studiu realizat de banca elveţiană Credit Suisse citat recent de Reuters.
Milenialii, tinerii născuţi între 1982 şi 2000, potrivit Institutului de Statistică american şi care au acum vârste cuprinse între 35 şi 17 ani, se confruntă cu reguli mai aspre de creditare, preţuri în creştere ale locuinţelor şi o mobilitate financiară mai mică, precizează studiul.
''În contextul în care generaţia 'baby boomers' deţine cele mai multe slujbe bine plătite şi cele mai multe locuinţe, milenialii au mai puţine realizări decât părinţii lor la aceeaşi vârstă, în special în ceea ce priveşte veniturile, locuinţele şi alţi indicatori ai bunăstării'', se precizează în studiul anual Global Wealth al băncii elveţiene, publicat recent.
Efectul acestei stări de fapt este că doar cei care au multe realizări pe plan profesional şi cei care lucrează în domenii profitabile precum tehnologia sau domeniul financiar au perspective mai bune decât părinţii lor.
Credit Suisse spune că averea globală, la mijlocul anului 2017, însumează 280 de trilioane de dolari, cu 6,4% mai mult decât cifrele de anul trecut, cea mai mare rată de creştere din 2012 datorită dezvoltării pieţelor de capital şi creşterii valorii activelor nefinanciare precum proprietăţile.
Averea globală este concentrată în mâinile unui procent mic de persoane, astfel încât 36 de milioane de milionari, mai puţin de un procent din populaţia adultă a globului, deţin peste 46% din patrimoniul financiar. Un procent de 70% din populaţia adultă — 3,5 miliarde de oameni — deţin mai puţin de 10.000 de dolari în bunuri, ceea ce înseamnă doar 2,7% din averea globală.

Majoritatea persoanelor care se tem că inima li s-ar putea opri brusc în timpul activităţii sexuale nu mai trebuie să îşi facă griji în acest sens, conform rezultatelor unui nou studiu citat de Reuters.
Oamenii de ştiinţă au examinat informaţii prelevate de la 4.557 de adulţi care au decedat ca urmare a unui stop cardiac, în esenţă un scurtcircuit produs în sistemul electric al inimii. Ei au descoperit doar 34 de cazuri asociate activităţii sexuale.
Astfel, s-a concluzionat că sub 1% dintre numărul deceselor ca urmare a unui stop cardiac aveau legătură cu activitatea sexuală.
''Pe baza acestor informaţii ştim acum că probabilitatea ca sexul să fie factorul declanşator pentru stopul cardiac este foarte mică'', a declarat pentru sursa citată doctor Sumeet Chugh de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, autor principal al studiului.
Chugh şi colegii săi au anunţat această descoperire în cadrul Sesiunii Ştiinţifice din 2017 organizată de Asociaţia Americană a Inimii (AHA) în Anaheim, California, Statele Unite, dar şi în ''Journal of the American College of Cardiology''.
Stopul cardiac presupune oprirea bruscă a activităţii cardiace şi a respiraţiei şi pierderea cunoştinţei. Spre deosebire de atacul de cord, care se produce când fluxul de sânge într-o anumită parte a inimii este blocat, stopul cardiac are loc în urma unor disfuncţionalităţi ale sistemului electric al cordului, de multe ori cauzate de ritmul cardiac neregulat. Stopul cardiac se poate produce fără niciun simptom şi este, de multe ori, fatal dacă nu este tratat în câteva minute.
Anual, în Statele Unite, peste 300.000 de persoane mor ca urmare a unui stop cardiac, potrivit cercetătorilor.
Pentru acest studiu, ei au analizat rapoarte medicale detaliate de la toate persoanele adulte care au decedat în Portland, Oregon, din 2002 până în 2015.
Pacienţii care au suferit un stop cardiac asociat activităţii fizice aveau fibrilaţie ventriculară — o tulburare foarte gravă a ritmului normal al inimii — şi tahicardie, o problemă în care rata bătăilor inimii depăşeşte cu mult frecvenţa normală. Majoritatea cazurilor erau bărbaţi care aveau o istorie în ceea ce priveşte afecţiunile cardiace.
În medie, doar circa 1 din 100 de bărbaţi şi 1 din 1.000 de femei suferă un stop cardiac în timpul activităţii sexuale, a descoperit studiul.
Aproape 20% dintre pacienţi au supravieţuit în urma unui stop cardiac asociat sexului în comparaţie cu circa 13% în urma unui astfel de eveniment asociat cu alte activităţi.
Rata de supravieţuire depinde de rapiditatea cu care pacienţii primesc resuscitare cardio-respiratorie (RCR).
Cercetarea a subliniat că o astfel de intervenţie a fost efectuată în numai o treime dintre cazuri, în ciuda faptului că era de faţă partenerul de viaţă al persoanei afectate, mai arată şi BBC. În acest sens, doctor Chugh a subliniat necesitatea învăţării administrării RCR. ''Aceste descoperiri evidenţiază importanţa eforturilor susţinute de educare a publicului în privinţa RCR pentru stop cardiac, indiferent de circumstanţe'', a spus acesta.
Un alt studiu prezentat la conferinţei a demonstrat că metodele RCR pot fi învăţate chiar şi de copiii în vârstă de şase ani.

Exerciţiile fizice efectuate în mod regulat pot contribui la reducerea deteriorării creierului odată cu înaintarea în vârstă, informează Xinhua citând rezultatele unui studiu de referinţă realizat în Australia.
Cercetarea, publicată recent de Institutul Naţional pentru Medicină Complementară din Australia (NICM) al Universităţii de Vest din Sydney, a demonstrat că exerciţiile fizice de tip aerob pot îmbunătăţi în mod semnificativ sănătatea regiunii stângi a hipocampului.
Hipocampul este zona din creier responsabilă de consolidarea informaţiei din memorie de scurtă durată în memorie de lungă durată.
În mod obişnuit, volumul creierului descreşte cu aproximativ 5% la fiecare deceniu începând de la 40 de ani.
Cu toate că oamenii de ştiinţă nu au putut dovedi faptul că exerciţiile fizice măresc volumul creierului, aceştia au descoperit că sănătatea emisferei stângi este îmbunătăţită prin astfel de activităţi efectuate în mod regulat.
''În timpul activităţii fizice este produsă o substanţă numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), ce poate contribui la prevenirea declinului asociat înaintării în vârstă prin reducerea deteriorării creierului'', a explicat prin intermediul unui comunicat de presă Joseph Firth, unul dintre autorii principali ai studiului.
''Informaţiile noastre au arătat că mai degrabă decât creşterea dimensiunii hipocampului, principalele 'beneficii pentru creier' se datorează faptului că exerciţiile aerobe încetinesc scăderea volumului creierului. Cu alte cuvinte, exerciţiile fizice pot fi considerate un program de întreţinere pentru creier'', a adăugat acesta.
În colaborare cu Universitatea din Manchester din Marea Britanie, echipa lui Firth a examinat rezultatele a 14 studii clinice care au analizat efectele programelor de exerciţii fizice asupra volumului creierului.
Creierele studiate aparţineau unor participanţi între 24 şi 76 de ani, vârsta medie fiind de 66 de ani.
Studiile clinice au inclus 737 de scanări tomografice ale creierelor unei varietăţi de persoane, sănătoase, cu boli mintale şi cu dizabilităţi cognitive precum boala Alzheimer, precizează sursa citată.

Agenţia americană a produselor alimentare şi a medicamentelor (FDA) a autorizat comercializarea primului comprimat electronic care poate indica dacă un pacient şi-a luat tratamentul şi când anume, informează recent AFP.
Senzorul aflat în pilulă emite un semnal care permite determinarea orei şi datei când a fost luat un anumit medicament, precizează FDA într-un comunicat dat publicităţii.
Acest sistem de monitorizare este autorizat pentru a fi folosit în tratamentul unor afecţiuni precum schizofrenia, episoadele maniacale şi tulburările bipolare.
Medicamentul se numeşte Aripiprazol şi este comercializat, din 2002, sub denumirea de Abilify. Versiunea electronică este comercializată sub numele Abilify MyCite.
După ce este înghiţit, senzorul din pastilă, fabricat din cupru, magneziu şi siliciu, produce un semnal electric atunci când vine în contact cu lichidele din stomac.
După câteva minute, semnalul este captat de receptorul care se găseşte într-un plasture lipit pe cutia toracică.
Plasturele, care trebuie schimbat în fiecare săptămână, transmite informaţia către o aplicaţie de pe telefonul mobil, care le permite bolnavilor să-şi monitorizeze tratamentul.
Pacienţii au, de asemenea, posibilitatea să-şi autorizeze medicul să acceseze aplicaţie prin intermediul internetului.
''Posibilitatea monitorizării administrării medicamentelor prescrise este utilă pentru persoanele care suferă de boli psihice'', explică Mitchell Mathis, directorul diviziei de tratamente psihiatrice din centrul de cercetare şi evaluare a medicamentelor din cadrul FDA.
Agenţia medicamentelor subliniază însă că acest sistem nu şi-a demonstrat încă eficacitatea în a îmbunătăţi administrarea regulată a medicamentelor.
Abilify MyCite este comercializat de către compania farmaceutică japoneză Otsuka Pharmaceutical Co., iar senzorul şi plasturele sunt fabricate de compania americană Proteus Digital Health.

Mai mult de 15.000 de oameni de ştiinţă din 184 de ţări au semnat un apel împotriva degradării catastrofale a mediului, într-o iniţiativă de o amploare fără precedent, informează Le Monde şi Europe1.
"Punere în gardă pentru omenire: al doilea avertisment''. Aceasta este semnalul de alarmă solemn pe care mai mult de 15.000 de oameni de ştiinţă din 184 de ţări l-au publicat recent în revista BioScience. Biologi, fizicieni, astronomi, chimişti sau agronomi, specialişti în climă sau oceane, zoologie sau pescuit, autorii avertizează împotriva distrugerii rapide a naturii şi asupra pericolului de a vedea omenirea împingând ''ecosistemele dincolo de capacitatea lor de a menţine firul vieţii''.
Textul lor cere factorilor de decizie şi responsabililor politici să facă tot posibilul pentru ''a opri distrugerea mediului înconjurător'' şi a evita agravarea epuizării ''serviciilor'' furnizate de natură omenirii. ''Pentru a evita un dezastru pe scară largă şi o pierdere catastrofală a biodiversităţii, omenirea trebuie să adopte o alternativă mai durabilă ecologic decât practica ei este astăzi".
Amploarea susţinerii acestui avertisment reflectă o preocupare în toate disciplinele ştiinţelor experimentale. Apelul celor 15.000 de oameni de ştiinţă este, până în prezent, textul publicat de o revistă ştiinţifică care a adunat cel mai mare număr de semnatari.
Aceasta este a doua oară când "oamenii de ştiinţă din lume" transmit un astfel de avertisment omenirii. Primul apel de acest gen, publicat în 1992, după Summitul Pământului de la Rio (Brazilia), a fost aprobat de aproximativ 1.700 de cercetători, între care o sută de laureaţi cu Nobel. Textul schiţa încă de atunci un raport neliniştitor privind situaţia existentă şi începea cu următorul avertisment: ''Fiinţele umane şi lumea naturală sunt pe o traiectorie de coliziune''. Ei susţineau că impactul activităţilor umane asupra naturii ar duce, probabil, la "mari suferinţe umane" şi la "mutilarea planetei în mod iremediabil". Acest prim apel nu a fost urmat de efecte. Un sfert de secol mai târziu, traiectoria nu s-a schimbat.
Disponibilitatea apei potabile, defrişările, numărul redus de mamifere, emisiile de gaze cu efect de seră: în legătură cu toate acestea luminile sunt aprinse pe roşu, iar răspunsurile din 1992 sunt dezamăgitoare, cu excepţia unor măsuri internaţionale luate pentru stabilizarea stratului de ozon în stratosferă, semnalează cei peste 15.000 de oameni de ştiinţă.
"În curând, va fi prea târziu pentru a inversa această tendinţă periculoasă". "Omenirea nu face ceea ce trebuie făcut urgent pentru a proteja biosfera ameninţată", spun autorii declaraţiei.
"În acest document, noi am analizat evoluţia situaţiei în ultimele două decenii şi am evaluat răspunsurile umane prin analizarea datelor oficiale existente", a explicat Thomas Newsom, profesor la Universitatea Deakin din Australia, coautor al declaraţiei. "În curând, va fi prea târziu pentru a inversa această tendinţă periculoasă", insistă el, citat de Europe1.
Semnatarii consideră că marea majoritate a ameninţărilor identificate anterior se menţin şi că "cele mai multe se înrăutăţesc", dar că este încă posibil să inversăm aceste tendinţe pentru a permite ecosistemelor să redevină durabile. De 25 de ani, cantitatea de apă potabilă disponibilă în lume pentru fiecare persoană a scăzut cu 26%, iar numărul zonelor moarte din oceane a crescut cu 75%.
De asemenea, apelul citează pierderea a aproape 120,4 milioane de hectare de terenuri forestiere transformate în cea mai mare parte în terenuri agricole, precum şi creşterea semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi a temperaturilor medii globale. Aceşti oameni de ştiinţă consemnează, de asemenea, creşterea cu 35% a populaţiei lumii şi reducerea cu 29% a numărului de mamifere, reptile, amfibieni, păsări şi peşti.
Printre măsurile recomandate, autorii apelului sugerează crearea mai multor rezerve naturale terestre şi marine, legi mai puternice împotriva braconajului şi restricţii mai severe asupra comerţului cu produse ale vieţii sălbatice. Pentru a stopa creşterea populaţiei în ţările în curs de dezvoltare, ei susţin o mai mare generalizare a planificării familiale şi a programelor de educaţie a femeilor. Semnatarii susţin, de asemenea, măsuri pentru a încuraja un regim alimentar bazat mai mult pe plante şi adoptarea pe scară largă a energiilor regenerabile şi a altor tehnologii ecologice.

Oamenii de ştiinţă au anunţat, recent, descoperirea celei mai vechi dovezi a producţiei vinului în urma detectării unor amprente chimice ale băuturii alcoolice fermentate realizată din struguri în fragmente de vase de ceramică datând din urmă cu aproape 8.000 de ani aflate în două situri, la circa 50 de kilometri sud de capitala Georgiei, Tbilisi, informează Reuters.
Descoperirile demonstrează că această realizare culturală importantă a avut loc în regiunea Caucazului de Sud, la graniţa dintre Europa de Est şi Asia de Vest, mai devreme decât se crezuse anterior.
Până recent, cea mai veche dovadă a producţiei vinului fusese identificată în obiecte de ceramică provenind din zona Munţilor Zagros, în nord-vestul Iranului, acestea datând din perioada 5400 — 5000 î.Hr.
''Alcoolul a fost un element important în societăţile din trecut, aşa cum este şi în prezent'', a declarat arheolog Stephen Batiuk de la Universitatea din Toronto, unul dintre oamenii de ştiinţă care au realizat studiul publicat în jurnalul ''Proceedings of the National Academy of Sciences'' (PNAS).
Potrivit acestuia, vinul a fost utilizat ca ''medicament, lubrifiant, substanţă care influenţa procesul gândirii, produs de mare valoare'', dar a jucat un rol important şi în cadrul ''cultelor religioase, farmacopeilor, gastronomiei, economiei şi societăţii în cadrul civilizaţiilor antice din Orientul Apropiat''.
David Lordkipanidze, director în cadrul Muzeului Naţional din Georgia, unul dintre realizatorii studiului, a declarat că vase mari numite ''qvevri'', similare celor din Antichitate sunt încă utilizate astăzi pentru producerea vinului în Georgia.
În urma analizelor biochimice, cercetătorii au descoperit compuşii reziduali de vin care fuseseră absorbiţi de vasele de ceramică.
Expertul în arheologie biomoleculară Patrick McGovern din cadrul Universităţii din Pennsylvania a descoperit dovezi de acid tartric, ceea ce indică faptul că în producţia vinului erau folosiţi struguri din Eurasia, dar şi trei acizi organici asociaţi, malic, succinic şi citric.
Vasele de ceramică au fost descoperite în două sate din Neolotic — Gadachrili Gora şi Shulaveris Gora — în care trăiau probabil circa 60 de persoane şi care constau din mici case realizate din cărămizi de pământ. Locuitorii cultivau grâu, creşteau oi, capre şi vite şi utilizau unelte simple realizate din oase şi sticlă vulcanică numită obsidian.
Vasele de nuanţă gri, unele decorate cu imagini simple reprezentând ciorchini de struguri şi un bărbat dansând aveau aproape 80 de centimetri înălţime şi 40 de centimetri lăţime.
Urmele de vin au fost identificate în opt vase, cel mai vechi provenind de jurul anului 5980 î.Hr.
''Vinul era probabil obţinut în mod similar cu metoda tradiţională qvevri (utilizată) astăzi în Georgia care constă în zdrobirea strugurilor şi în fermentarea la un loc a fructelor, tulpinilor şi seminţelor'', a explicat Batiuk.
Aceasta nu este însă cea mai veche urmă a unei băuturi alcoolice. În China au fost descoperite dovezi ale unei combinaţii de lichid alcoolic fermentat produs din orez, miere şi fructe, datând din jurul anului 7000 î. Hr.
În 2011, într-o peşteră din Armenia, au fost descoperite o presă pentru vin şi vase pentru fermentare datând de acum aproximativ 6.000 de ani, informează şi BBC.

Designul sistemelor de taxe şi reformele fiscale ar trebui să reflecte aspectele care ţin de eficienţă şi corectitudine, inclusiv efectele sale asupra diferitelor categorii de populaţie, afirmă reprezentanţii Comisiei Europene.
"Sondajul anual din 2017, care stabileşte priorităţile economice generale pentru UE şi oferă guvernelor UE direcţii de politică pentru următorul an, cere statelor membre să acorde o atenţie deosebită asupra efectelor distributive ale reformelor fiscale. Designul sistemelor de taxe şi reformele fiscale ar trebui să reflecte aspectele care ţin de eficienţă şi corectitudine, inclusiv efectele sale asupra diferitelor categorii de populaţie", precizează sursele citate.
Experţii de la Bruxelles reamintesc, totodată, faptul că, începând din luna iunie 2017, România a fost inclusă într-o procedură de abatere semnificativă iar Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depăşească 3,3% în 2017. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB.
"Această ajustare ar pune ţara pe o traiectorie adecvată de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu. Mai mult, Consiliul a recomandat adoptarea de măsuri de consolidare bugetară care să asigure o îmbunătăţire durabilă a balanţei guvernamentale generale într-o manieră care să susţină creşterea economică. România a raportat că a luat măsuri, ca răspuns la recomandarea formulată de Consiliu la data de 13 octombrie. Comisia va evalua acum raportul şi ulterior va face o recomandare către Consiliul dacă au fost luate, la timp, măsuri efective", subliniază reprezentanţii CE.
În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.
Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate la sfârşitul săptămânii trecute de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019.
CE estimează, pe de altă parte, că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, modificarea Codului fiscal, cele mai importante măsuri vizând impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.
Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie să fie considerată microîntreprindere, astfel încât toate aceste firme vor plăti un impozit de 1% pe venituri, în loc de 16% pe profit.
Totodată, autorităţile au decis trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Totodată, Executivul a aprobat şi actul normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

Pagina 2 din 28