C.P.

C.P.

Comisia Europeană (CE) a anunţat că va acorda o finanţare suplimentară de 169 de milioane de euro pentru a promova produsele agricole din UE în întreaga lume, cu 27 de milioane de euro mai mult decât în 2017, se arată într-un comunicat al forului comunitar. În total, 169 de milioane de euro sunt disponibile pentru cofinanţarea programelor, faţă de 142 de milioane de euro în 2017. Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentaţia sănătoasă la sectoare de piaţă specifice.
Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a declarat: "UE este cel mai mare comerciant de produse agroalimentare la nivel mondial şi se plasează pe primul loc în lume din punct de vedere al ofertei de alimente de înaltă calitate. Am avut ocazia să constat în mod nemijlocit interesul pe care îl manifestă consumatorii şi întreprinderile la nivel mondial faţă de produsele agroalimentare din UE cu prilejul diverselor mele misiuni comerciale desfăşurate în străinătate. Salut aceste noi programe de promovare care au deschis în trecut oportunităţi pentru noi candidaţi şi au sporit vizibilitatea noastră în întreaga lume. Anul trecut, ofertele de programe de promovare a produselor agroalimentare au depăşit bugetul disponibil de aproape zece ori. Aşadar, dacă sunteţi o organizaţie eligibilă, acum este momentul să vă depuneţi candidatura".
În ceea ce priveşte programele din cadrul UE, accentul ar trebui să se pună pe informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme şi etichete de calitate ale UE, precum indicaţiile geografice sau produsele ecologice. Finanţarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creşterea durabilă, inclusiv a ovinelor şi a caprinelor. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanţări pentru campaniile menite să promoveze alimentaţia sănătoasă şi creşterea consumului de fructe şi legume.
O gamă vastă de organizaţii, precum organizaţii comerciale, organizaţii de producători şi organisme agroalimentare responsabile pentru activităţi de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanţare prin intermediul cererii de propuneri lansate vineri. Aşa-numitele programe "simple" pot fi prezentate de una sau mai multe organizaţii din aceeaşi ţară a UE; programele "multinaţionale" pot fi prezentate fie de cel puţin două organizaţii naţionale din cel puţin două state membre, fie de una sau mai multe organizaţii europene.

Consumul de legume şi fructe, deşi prezintă numeroase beneficii pentru sănătate, s-a dovedit ineficient în curele de slăbire, în cazul în care persoanele care doreau să piardă kilogramele în plus nu renunţau şi la alimentele bogate în calorii.
Potrivit unui nou studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, un consum suplimentar de legume şi fructe proaspete nu duce în mod automat la pierderea în greutate, mai ales dacă acestea nu înlocuiesc alimentele bogate în calorii din dietă.
Chiar dacă studiile respective au confirmat că cinci porţii de fructe şi legume pe zi au un efect benefic asupra sănătăţii, acestea nu au oferit dovezi concludente că influenţează în mod direct pierderea în greutate.
”Nu putem afirma cu toată certitudinea că există vreun efect al fructelor şi legumelor care să aibă un impact semnificativ asupra pierderii în greutate sau în prevenirea luării în greutate”, au afirmat cercetătorii în noul studiu.
"În general, toate studiile pe care le-am cercetat arată un efect aproape zero asupra pierderii în greutate", a precizat cercetătoarea Kathryn Kaiser într-un comunicat pentru ziarul NY Daily News.
"În contextul mai larg al unei diete sănătoase, reducerea aportului de energie este o modalitate de a contribui la pierderea în greutate, prin urmare, pentru a obţine acest lucru trebuie să reducem aportul caloric", a explicat Kathryn Kaiser.
Totodată, consumul de fructe şi legume prezintă numeroase beneficii pentru sănătate şi acestea trebuie incluse în dieta zilnică.
Astfel, potrivit studiului efectuat, nu mai mult de două porţii de fructe şi legume pe zi reduc riscul de accident vascular cerebral cu o treime.

Pericolul din alimentele sănătoase

De asemenea, fructele şi legumele pot avea un număr mare de pesticide, ceea ce reprezintă un pericol pentru sănătate.
Lista fructelor şi a legumelor cu cele mai multe pesticide, oferă o nouă perspectivă asupra unor alimente considerate printre cele mai sănătoase din consumul zilnic. Chiar şi după spălare, 67 la sută din mostrele de produse au conţinut reziduuri de pesticide, potrivit informaţiilor analizate de EWG. Pesticidele au legătură cu numeroase riscuri de sănătate, în special cu problemele de dezvoltare care apar la copii. De asemenea, pot tulbura sistemul hormonal al organismului, potrivit Agenţiei americane de protecţie a mediului. Totuşi, potrivit aceleiaşi agenţii EWG, "beneficiile de sănătate ale unei diete bogate în fructe şi legume depăşesc riscurile expunerii la pesticide. Ghidul ajută la reducerea expunerii la pesticide (...), dar consumul de produse crescute tradiţional este mult mai bun decât să nu mâncăm deloc fructe şi legume."
Lista fructelor cu cele mai multe pesticide:
- Merele;
- Căpşunile;
- Struguri;
- Ţelina;
- Piersicile;
- Spanacul;
- Ardeiul gras: Asemenea strugurilor, un singur ardei gras roşu a avut rezultate pozitive la 15 pesticide;
- Nectarinele: Toate mostrele de nectarine de import testate de EWG în privinţa pesticidelor au avut rezultate pozitive;
- Castravetele;
- Cartofii;
- Roşiile cherry;
- Ardeiul iute.

Marți, 16 Ianuarie 2018 00:00

Ce trebuie să mănânci pentru o zi optimă

Micul dejun este un ritual zilnic pentru cei mai mulţi dintre noi şi credem că ştim care sunt alimentele benefice pentru un mic dejun adecvat. Cu toate acestea, deşi anumite alimente sunt sănătoase, nu toate sunt bune pentru a fi consumate pe stomacul gol. Iată câteva produse de evitat, dar şi alternativele lor care asigură un început de zi optim, sănătos şi gustos, potrivit theheartysoul.com.

Ce trebuie să mănânci pentru o zi optimă

15 alimente benefice şi de evitat pe stomacul gol:
1. NU: Iaurtul – Deşi bogat în proteine şi calciu, acesta conţine bacterii lactice. Când excesul de acid clorhidric din stomac interacţionează cu aceste bacterii, ele sunt distruse şi astfel efectele benefice ale iaurtului sunt diminuate drastic.

2. DA: Fulgii de ovăz - Aceştia crează un strat protector în jurul mucoasei stomacului care previne ca acidul clorhidric să erodeze stomacul. Ovăzul conţine fibre solubile, care micşorează nivelul de colesterol şi îmbunătăţeşte digestia şi metabolizarea mineralelor vitale, a proteinelor şi a carbohidraţilor. De asemenea, ovăzul conferă saţietate pe o perioadă mai lungă decât iaurtul.

3. NU: Roşiile – Deşi roşiile au un gust excelent în omletă, acestea conţin un nivel ridicat de acid tanic, ducând astfel la creşterea acidităţii din stomac. Un nivel crescut de aciditate poate duce la ulcer gastric.

4. DA: Ouăle - Sunt foarte săţioase şi sănătoase la micul dejun. Fie că optaţi pentru omletă, ochiuri, ouă fierte sau ouă pe apă, consumul de ouă poate ajuta la reducerea caloriilor.

5. NU: Bananele – Cu toate că sunt considerate un mic dejun sănătos, mai ales în smoothie-uri, consumul unei banane pe stomacul gol poate duce la creşterea bruscă a nivelului de magneziu în sânge, ceea ce poate avea efecte negative asupra inimii şi a sistemului circulator.

6. DA: Afinele – Sunt unele dintre cele mai sănătoase fructe de pe planetă, au puţine calorii şi au multiple beneficii în îmbunătăţirea memoriei, a tensiunii arteriale, a circulaţiei şi a metabolismului. Beneficiile sunt şi mai mari atunci când afinele sunt consumate la micul dejun. Afinele pot fi consumate cu ovăz, într-o salată de fructe sau simple.

7. NU: Citricele – Bogate în acid citric, portocalele, lămâile, grepfruturi, lime-urile pot cauza aciditate crescută şi gastrită şi ulcer gastric când sunt consumate pe stomacul gol.

8. DA: Pepenele roşu este o alternativă excelentă pentru cei care poftesc la fructe sănătoase la micul dejun. Consumul de pepene roşu pe stomacul gol hidratează şi are efecte benefice asupra sănătăţii ochilor şi a inimii datorită nivelului crescut de licopen.

9. NU: Perele – Consumul de fibre este esenţial dimineaţa, însă perele conţin fibre brute care pot dăuna membranelor mucoase delicate de la nivelul stomacului. Este important să protejăm acest mucus, în special la micul dejun.

10. DA: Nucile – Deşi multă lume nu se gândeşte să consume nuci la micul dejun, acestea sunt bogate în grăsimi sănătoase şi proteine. Dacă sunt consumate dis de dimineaţă, acestea pot îmbunătăţi sănătatea sistemului digestiv contribuind la un nivel normal al PH-ului stomacului, diminuând riscul ulcerului şi al excesului de acid din stomac.

11. DA: Papaya – Papaya conţine o ezimă puternică numită papaină, considerată un adjuvant în digestie, cu rol în reducerea riscului de cancer de colon, ducând la eliminarea radicalilor liberi din tractul digestiv. Papaya are un conţinut ridicat de fibre, vitamina E şi C, necesare pentru o digestie optimă.

12. NU: Produsele de patiserie – Deşi sunt delicioase, croissantele sau brioşele nu sunt modul ideal de a-ţi începe ziua. Acestea conţin drojdie, un tip de bacterie care irită mucoasa stomacului şi pot cauza gaze.

13. DA: Hrişca – Optează pentru hrişcă întrucât aceasta stimulează digestia. Este o sursă bună de proteine, fier şi vitamine, fie că alegi să o adaugi la smoothie-uri, să faci clătite sau batoane de hrişcă cu fructe.

14. NU: Legumele crude - Acestea sunt alimente extreme de nutritive, dar nu sunt cele mai indicate pentru micul dejun. Bogate în aminoacizi, legumele crude pot cauza arsuri la stomac, balonări, şi dureri abdominale dacă sunt consumate pe stomacul gol.

15. DA: Cerealele integrale – Acestea conţin carbohidraţi complecşi, necesari într-o dietă sănătoasă. Momentul ideal pentru a le consuma este dis de dimineţă întrucât sunt carbohidraţi cu eliberare lentă. Pâina prăjită integrală (fără drojdie) sau clătitele din făină integrală sunt ideale în acest caz.

În concluzie, trebuie să ne asigurăm că nivelurile de aciditate ale stomacului sunt normale, să ne protejăm stomacul şi să beneficiem prin alimentele consumate de substanţele nutritive optime, lucruri ce ne pot influenţa pe parcursul zilei, dar şi pe termen lung.

Flote de mini drone dotate cu surse luminoase ar putea înlocui artificiile tradiţionale, conform declaraţiei unui reprezentant din cadrul companiei Intel, citat de Press Association.
Anil Nanduri, director general al segmentului vehiculelor aeriene fără pilot al Intel şi vicepreşedinte al Grupului pentru noi tehnologii din cadrul companiei, a declarat că mini dronele ''Shooting Star'' pre-programate, dotate cu lumini LED colorate şi care utilizează o tehnologie specială de localizare, creează o nouă formă de artă.
În cadrul Consumer Electronic Show (CES) 2018, cel mai mare salon mondial dedicat produselor electronice pentru publicul larg, care are loc în această săptămână în Las Vegas, Statele Unite, gigantul tehnologic a trimis 250 de dispozitive care au luminat cerul în zona deasupra faimoasei fântâni din apropierea hotelului Bellagio din acest oraş.
Nanduri a declarat că Intel nu doreşte numai să demonstreze potenţialul pe care îl are tehnologia sa, ci şi faptul că aceasta oferă o nouă formă de divertisment.
''De ce un show de lumini? Acesta cuprinde două aspecte: spectacolul de lumini reprezintă o formaţie frumoasă şi o artă creativă pe cer'', a declarat el.
În plus, potrivit reprezentantului Intel, programarea dronelor astfel încât acestea să zboare împreună fără să se lovească poate fi utilă în cadrul unor operaţiuni de căutare desfăşurate pe zone întinse. ''Pentru mine, este tehnologia controlului, pilotarea unui roi, a unei flote zburătoare, ceea ce nu s-a mai realizat anterior, şi faptul că mâine pot aplica aceeaşi tehnologie pentru, spre exemplu, căutare şi salvare'', a spus Nanduri.

Formă mai modernă de divertisment

Avansul tehnologic înseamnă, de asemenea, că se creează o oportunitate de înlocuire a artificiilor tradiţionale folosite în prezent cu o altă formă de divertisment, mai modernă. ''Artificiile sunt prezente de secole. Acum acestea creează multă poluare, zgomot... Cu toţii ne bucurăm de ele, însă aceasta a fost singura modalitate de a te bucura de ceva pe cer altfel decât a fi în Norvegia şi a urmări Luminile Nordului. Ceea ce vedeţi în cadrul sistemului ''Shooting Star'' este capacitatea de a crea acea poveste. Se pot realiza forme, logo-uri sau animaţii şi se pot transforma într-o poveste, iar aceasta este o nouă formă (de artă); se poate picta pe cer, însă fără poluare. Este reutilizabilă şi sigură'', a declarat Nanduri.
''Este mai mult decât artificiile. Deoarece cu acestea nu se pot obţine forme sau logo-uri'', a reprezentantul Intel.
Intel este unul dintre numeroşi giganţi tehnologici care îşi prezintă noutăţile în cadrul CES 2018 desfăşurat pe durata a patru zile şi care, potrivit estimărilor, ar putea atrage peste 170.000 de vizitatori.

Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheaţă în afara zonelor polare, aflate uneori la adâncimi de doar 1 sau 2 metri, care reprezintă preţioase resurse potenţiale de apă, uşor accesibile, pentru viitoarele misiuni cu echipaje de astronauţi, se afirmă într-un studiu publicat recent în revista Science.
Această gheaţă, care pare relativ "tânără", ar putea, de asemenea, să dezvăluie istoria climatică a planetei Marte, deocamdată neelucidată, informează AFP.
Oamenii de ştiinţă au identificat opt zone în care fenomenul de eroziune a expus, pe pante accentuate, cantităţi importante de gheaţă, aflate aproape de suprafaţa planetei. Studiul se bazează pe datele culese de Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), o sondă spaţială lansată de NASA în anul 2005.
"Acest tip de gheaţă este mai răspândit decât credeam noi în trecut", a explicat unul dintre savanţi, Colin Dundas, geolog la Institutul american de geofizică (US Geological Survey).
Existenţa gheţei în solul marţian este cunoscută de multă vreme, însă numeroase întrebări continuă să existe în ceea ce priveşte grosimea ei, suprafaţa pe care se întinde şi gradul ei de puritate, au explicat cercetătorii americani.
Polii marţieni sunt acoperiţi cu gheaţă, iar sonda MRO, aflată pe orbita planetei, a detectat prezenţa unor depozite de gheaţă cu grosimi consistente, îngropate aproape peste tot pe Marte. Acea descoperire a făcut obiectul unui studiu publicat în revista Science în anul 2010.
Oamenii de ştiinţă au lansat atunci ipoteza potrivit căreia ar fi vorba despre rămăşiţele unor gheţari care au existat în urmă cu milioane de ani, când axa de rotaţie a lui Marte şi orbita planetei erau diferite.

Gheaţă recentă

Gradul de fracturare şi unghiurile abrupte indică faptul că gheaţa este compactă şi solidă, au precizat cercetătorii americani.
În plus, variaţiile de culoare din aceste depozite lasă să se înţeleagă că gheaţa s-a format în straturi distincte, fapt care ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine schimbările climatice petrecute în istoria planetei Marte.
Aceste straturi s-au format probabil din acumulările de zăpadă de-a lungul numeroaselor anotimpuri în cadrul precedentelor cicluri climatice ale planetei, a explicat Susan Conway, profesor de geologie la Universitatea Nantes din Franţa, citată în articolul apărut joi în revista Science.
Apoi, vântul a acoperit acele plăci de gheaţă cu nisip şi praf. "Aceasta ar fi singura explicaţie plauzibilă", a adăugat Susan Conway.
Numărul scăzut de cratere de suprafaţă prezente în cele opt zone indică, potrivit autorilor studiului, că această gheaţă s-a format destul de recent.
Fotografiile realizate pe parcursul ultimilor trei ani marţieni - un an pe Marte echivalează cu 686 de zile terestre - au dezvăluit că blocuri mari de rocă s-au desprins din depozitele de gheaţă sub efectul eroziunii.
Potrivit cercetătorilor, acest fenomen indică faptul că gheaţa pierde câţiva milimetri în grosime în fiecare vară.
Gheaţa este vizibilă doar acolo unde stratul superficial de sol a dispărut, indicând probabil că straturile de gheaţă aflate la mici adâncimi în scoarţa marţiană sunt încă şi mai extinse decât indică acest studiu.
Descoperirea celor opt situri este "foarte interesantă" prin prisma stabilirii unor potenţiale baze de explorare, a declarat Angel Abbud-Madrid, directorul centrului de resurse spaţiale din cadrul Facultăţii de mine din Colorado şi autor al unui studiu pentru NASA despre siturile potenţiale unde astronauţii ar putea să coboare pe Marte.

Latitudini neospitaliere

Apa reprezintă o resursă esenţială. În combinaţie cu dioxidul de carbon (CO2) - care formează cea mai mare parte a atmosferei marţiene - se poate obţine oxigen de respirat, dar şi metan, un carburant pentru motoarele rachetelor.
Această apă ar putea deveni foarte uşor accesibilă, întrucât cantităţi importante de gheaţă se află doar la câţiva metri sub suprafeţele pantelor de pe Marte, a adăugat profesorul Abbud-Madrid.
Siturile bogate în gheaţă au fost găsite, toate, la latitudinea de aproximativ 55 de grade Nord şi Sud, care, în timpul îndelungatei ierni marţiene, devin foarte reci şi neospitaliere pentru bazele umane dependente de energia solară.
Este motivul pentru care NASA vrea să limiteze căutarea siturilor pentru amplasarea viitoarelor baze de astronauţi la o latitudine mai mică de 50 de grade faţă de ecuatorul lui Marte.
"Sper că următoarea surpriză va fi descoperirea unor mari cantităţi de gheaţă, aproape de suprafaţa scoarţei, în regiunile tropicale marţiene", a adăugat Scott Hubbard, profesor la Universitatea Stanford din Palo Alto, California, fost director al programului de explorare a planetei Marte din cadrul NASA.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) atrage atenţia că angajaţii din Educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, precizând că sunt profesori care sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, potrivit Mediafax.
"Este de-a dreptul revoltător, însă cum au reuşit aleşii să ajungă la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experienţă la catedră", se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Sindicaliştii avertizează că, de la 1 ianuarie 2018, un profesor debutant, care avea în luna decembrie 2017 un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei. "Este suma reală pe care o primeşte un cadru didactic, după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către stat", arată FSLI.
Totodată, un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2%.
"Îi reamintim, pe această cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, faptul că această lege a fost elaborată, fără să existe negocieri serioase, confederaţiile sindicale nu au primit acest proiect şi nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu. Au fost doar întâlniri separate cu liderii domeniilor ocupaţionale, cărora li s-au prezentat grilele sectoriale şi care nu au ştiut ce se întâmplă şi în celelalte sectoare de activitate, aşa cum au decurs negocierile la Legea nr.284/2010. Legea de salarizarea în sistemul bugetar ar fi trebuit să aşeze salariaţii în grile în funcţie de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte aceştia. Privind grilele de salarizare, admninistraţia şi cei care lucrează în instituţiile de forţă ale statului român sunt domeniile cele mai importante din România, în viziunea celor care au aprobat această lege", transmite Federaţia.
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de faptul că angajaţii din Educaţie vor primi acum, la început de an, sume infime, în timp ce pentru aleşi s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat încă din 1 iulie 2017. "În cazul acestora se acordă indemnizaţii calculate prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 1.900 lei", completează sursa citată.
Sindicaliştii dau şi câteva exemple de indemnizaţii ale aleşilor locali, respectiv valoarea brută, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, un viceprimar de comună sub 3.000 locuitori ia 5.700 de lei (coeficient - 3), un viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ primeşte 15.200 de lei (coeficient - 8) în timp ce primarul Capitalei are 19.000 de lei (coeficient - 10).
"Însă, pentru angajaţii din primării şi consilii locale sau judeţene nu există coeficienţi de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoinţa şefului instituţiei şi de venitul pe care îl primeşte acesta. Aşa s-a ajuns la situaţia în care sunt primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime. Dacă în alte ţări, cu economie dezvoltată şi cu democraţie avansată, salariile din administraţia publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net din adiministraţie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie acesta este de aproximativ 2.350 de lei", se mai transmite în comunicatul FSLI.

Tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România - rovinieta - va creşte pentru vehiculele pentru transportul de marfă mai grele de 3,5 tone (categoriile C şi D), urmând să se majoreze cu cel puţin 85%, reiese dintr-un proiect normativ publicat de Ministerul Transporturilor, potrivit Mediafax.
De exemplu, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone creşte de la 4 la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de la 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile şi de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.
În continuare, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 7,5 şi 12 tone creşte de la 7 la 12 euro pentru o zi, de la 28 la 33 de euro pentru 7 zile, apoi de la 56 la 66 de euro pentru 30 de zile, de la 160 la 188 de euro pentru 90 de zile şi de la 560 la 660 de euro pentru 12 luni.

Cât va costa noua rovinietă

Categoria A - autoturisme
7 zile – 3 euro;
30 de zile – 7 euro;
90 de zile – 13 euro;
12 luni – 28 de euro.

Categoria B – vehicule de transport marfă cu MTMA (masa totală maxim autorizată) între 0 si 3,5 tone
7 zile – 6 euro;
30 de zile – 16 euro;
90 de zile – 36 de euro;
12 luni – 96 de euro.

Categoria C – vehicule de transport marfa cu MTMA între 3,5 si 7,5 tone
1 zi – 12 euro;
7 zile – 30 de euro;
30 de zile – 60 de euro;
90 de zile – 171 de euro;
12 luni – 600 de euro.

Categoria D – vehicule de transport marfa cu MTMA între 7,5 si 12 tone
1 zi – 12 euro;
7 zile – 33 de euro;
30 de zile – 66 de euro;
90 de zile – 188 de euro;
12 luni – 660 de euro.

Categoria E – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egală cu 12 t, cu maxim 3 axe (inclusiv)
1 zi – 12 euro;
7 zile – 36 de euro;
30 de zile – 72 de euro;
90 de zile – 206 euro;
12 luni – 720 de euro.

Categoria F – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 t, cu minimum 4 axe (inclusiv)
1 zi – 12 euro;
7 zile – 60 de euro;
30 de zile – 121 de euro;
90 de zile – 345 de euro;
12 luni – 1.210 euro.

Categoria G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv şoferul) şi maxim 23 de locuri pe scaune
1 zi – 4 euro;
7 zile – 20 de euro;
30 de zile – 52 de euro;
90 de zile – 120 de euro;
12 luni – 320 de euro.

Categoria H – vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv şoferul).
1 zi – 7 euro;
7 zile – 35 de euro;
30 de zile – 91 de euro;
90 de zile – 210 euro;
12 luni – 560 de euro.
Potrivit proiectului normativ, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a tarifelor prevăzute în noua Ordonanţă „îşi vor menţine valabilitatea”, în sensul că după intrarea în vigoare şoferii nu trebuie să achiziţioneze noi roviniete, ci merg cu cele pe care le-au cumpărat anterior.
La ce curs valutar se calculează rovinieta, exprimată în euro? Potrivit Art. 6 din Ordonanţa 15/2002, utilizatorii infrastructurii de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în România vor achita rovinieta „în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Naţională a României (BNR) la data cumpărării”. Iar utilizatorii cu autovehicule înmatriculate în alte state vor achita rovinieta „în valută liber convertibilă la echivalentul tarifului exprimat în euro sau în lei”, la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR la data cumpărării.

Elevii şi prescolarii s-au întors la cursuri, astăzi, după vacanţa de iarnă care a început în 23 decembrie şi care a durat trei săptămâni, potrivit calendarului anului şcolar 2017-2018.
Elevii din toate ciclurile de învăţământ vor mai avea o vacanţă intersemestrială între 3 februarie 2018 şi 11 februarie 2018, urmând ca între 31 martie - 10 aprilie 2018 să intre în vacanţa de primăvară.
Vacanţa de vară este programată între 16 iunie - 9 septembrie 2018.
Pentru clasele terminale de la liceu, anul şcolar se va încheia pe data de 25 mai 2018, iar elevii care vor absolvi clasa a VIII-a vor termina cursurile în data de 8 iunie 2018.
De menţionat este şi că elevii din clasa a XII-a vor susţine competenţele lingvistice şi digitale la începutul celui de al II-lea semestru, în luna februarie. Înscrierile pentru susţinerea examenului de bacalaureat în prima sesiune se fac în săptămâna 29 ianuarie - 2 februarie 2018.

Estimările principalilor jucători din comerţul electronic românesc împreună cu GPeC, anunţate recent, arată că valoarea cumpărăturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât în 2016, când s-au înregistrat 1,8-2 miliarde de euro.
Astfel că românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an pentru cumpărături prin internet.
”Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil”, arată autorii unui studiu realizat de GPeC. GPeC, cea mai mare comunitate online din România, centralizează datele şi publică în fiecare an raportul oficial al pieţei româneşti de comerţ electronic.
„Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aproximativ 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, a declarat Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. „Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, a adăugat oficialul.
Creşterea de 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aproximativ 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016.
Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.
Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM (Autoritatea de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor) arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aproximativ 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

Cumpărătorii online preferă shoppingul prin internet pentru că economisesc timp

În aprilie 2017, GPeC şi compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1.012 repondenţi. Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.
Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an, cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (o dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.
Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.
De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shoppingul prin internet pentru că economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.
Din punctul de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la 5.000 în 2016 la peste 7.000 în 2017. Potrivit oficialilor eMAG, tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000-15.000. Cercetările mai arată că există deja aproximativ 25.000 de website-uri pe domenii „.ro” care au funcţie de „adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online, dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, „doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul”, mai arată autorii studiului.
Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).
Clasamentul este similar cu cel din anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aproximativ 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
Potrivit GpeC, o particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor. Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 de lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (de exemplu, Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.
De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate („brand”, unde valorile sunt mai mari, faţă de „non-brand” – produse cu valoare mai mică).

Pe categoria Home & Deco, valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv 480 de lei

În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 la 195-200 de lei.
Studiul mai arată că 70% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.
„Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop. În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online mobile friendly, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop”, mai arată autorii cercetării.
Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.
Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.
Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare, de aproximativ 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin SMS etc. Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa citată de GpeC este RomCard).
Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday - 17-19 noiembrie 2017 - românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 de milioane de euro la Black Friday 2014, apoi 100 de milioane de euro la Black Friday 2015, 130 de milioane de euro la Black Friday 2016 şi peste 200 de milioane de euro la Black Friday 2017.
„Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%”, mai arată autorii studiului. Ei precizează că dursele cifrelor şi estimărilor de piaţă publicate în raport sunt (în ordine alfabetică): ANCOM, ARMO, Breeze Mobile, eMAG, GPeC, Institutul Naţional de Statistică, iSense Solutions, mobilPay, PayU, RomCard, United Nations Department of Economic and Social Affairs.

 

Imobiliarele sunt supraevaluate cu 20-25%, în acest moment, iar programul "Prima casă" ar trebui oprit gradual, susţine preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.
"Acum văd imobiliarele supraevaluate undeva la 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe metrul pătrat, pe zece ani, cu un grad de ocupare de 90% al activului şi reinvestirea chiriei la un randament anualizat real de 3% pe o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligaţiuni, atunci ajungi la un preţ pe metrul pătrat de 1 000 - 1.050 de euro. Astăzi este 1.250 euro. Pentru rezidenţiale nişate într-o zonă foarte bună ajunge la 2.000 de euro pe metrul pătrat. Îmi indică mai degrabă un maxim de 1.500 pe acelaşi calcul de chirie încasată pe zece ani şi reinvestită la un randament de 3%", a spus Guda, într-o conferinţă organizată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Preşedintele AAFBR este de părere că programul "Prima Casă" ar trebui oprit gradual

'''Prima casă', din punctul meu de vedere, ar trebui gradual oprit. Anul trecut a reprezentat 80% din totalul creditelor acordate pentru achiziţionarea unei locuinţe noi. A distorsionat semnificativ piaţa, în condiţiile în care a fost contractat de o pătură a societăţii care nu are nevoie de un asemenea program mai degrabă cu caracter social, cel puţin la începutul său. S-au contractat credite cu 'Prima casă' unde avansul, deşi minimul e de 5%, a fost plătit la un nivel de 50-60%. Aceasta a făcut ca preţul pentru imobiliare rezidenţiale, apartamente noi, să fie uşor supraapreciat printr-o falsă alimentare a cererii, un program cu condiţii de acces facil speculat de pătura cu un venit peste medie. În trendul de reducere a importanţei acestui program, cred că ar trebui orientat către pătura cu venituri scăzute care are nevoie de un asemenea produs cu un avans mai mic", a arătat preşedintele AAFBR.
Reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) au afirmat, la începutul lunii decembrie 2017, că intervenţia statului prin garantare în cadrul programului "Prima Casă" se va reduce gradual, începând cu 1 ianuarie 2018.
"În concordanţă cu liniile directoare şi obiectivele stabilite prin Strategia programului 'Prima Casă' 2017-2020 a fost stabilită o modalitate de evaluare a activităţii finanţatorilor şi de ajustare a plafoanelor de garantare care se alocă finanţatorilor participanţi în cadrul programului 'Prima Casă', la începutul fiecărui an calendaristic în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent. Noua strategie de alocare a plafoanelor se înscrie pe linia reducerii graduale a intervenţiei statului prin garantare, asumând că piaţa creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creşterea accesibilităţii populaţiei la produsele standard ale băncilor", se arată în documentul care citează un Ordin al ministrului Finanţelor Publice publicat în Monitorul Oficial.
În data de 6 decembrie 2017, în Monitorul Oficial nr. 963, a fost publicat Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 3097/ 2017, prin care se aprobă Procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului "Prima Casă", care este aplicată de la 1 ianuarie 2018.
Conform FNGCIMM, această nouă procedură are ca scop utilizarea mai eficientă a plafoanelor alocate anual pentru programul "Prima Casă", prin elaborarea unor criterii care vor sta la baza evaluării activităţii finanţatorilor.

Pagina 3 din 62