C.P.

C.P.

 

Aplicaţia Docbook, care permite pacienţilor să se programenze online la medic, dezvoltată cu 500.000 de euro, este activă în prezent în 11 oraşe şi vizează să ajungă la 60 de oraşe, până la finalul lui 2018, potrivit Mediafax.
Docbook a fost lansată în luna iunie a anului 2017, permite utilizatorilor, pe lângă programarea onlne, să consulte disponibilitatea medicilor, competenţele lor profesionale şi să poată obţine confirmarea programării. Aplicaţia este conectată la sistemele de programare ale clinicilor şi cabinetelor medicale private partenere şi permite utilizatorilor să caute doctori după nume, localitate, specialitate, data şi forma de plată acceptată, arată un comunicat al dezvoltatorului.
Aplicaţia afişează medicii, ordonaţi prin geolocaţie, de la cel mai apropiat până la cel mai îndepărtat de utilizator, indicând orele şi zilele disponibile. Programarea este gratuită şi poate fi anulată.
“Clinicile în care îţi poţi face o programare online în mod direct se numără pe degetele de la o mână, în majoritatea cazurilor, fiind nevoie de completarea unui formular, urmând ca primirea confirmării să fie făcută în 24 de ore. Timpul mediul de aşteptare şi programare efectivă în call-center-uri este de 10 minute - asta în cazul în care suni la o singură clinică. Trăim într-un secol al vitezei, în care nimeni nu mai are nici timpul, nici energia necesare conversaţiilor şi aşteptărilor interminabile pentru a obţine un lucru atât de simplu şi de firesc precum o programare la medic. Un pacient nu este obligat să se limiteze la consultarea opţiunilor dintr-o singură clinică, ci dintr-o întreagă reţea de clinici pe care le avem partenere. În mai puţin de un minut, poate face o evaluare a soluţiilor pe care i le oferim, poate alege, în consecinţă, şi primi confirmarea programării”, declară Cristian Barbu, antreprenorul care a dezvoltat Docbook.
Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei se ridică la 500.000 de euro, iar, în acest moment, reţeaua de clinici partenere include 75 de nume, cu 1.800 de medici afiliaţi, din 11 oraşe.
“Ne dorim peste 300 de clinici partenere şi peste 8.000 de medici disponibili în aplicaţie. Este un obiectiv realizabil, având în vedere că suntem în discuţii avansate cu un operator medical care deţine o reţea de clinici în 40 de oraşe”, a adăugat Cristian Barbu.

Zonele rurale din România care nu sunt deservite de reţele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari cuprind 3.251 de localităţi, cu o populaţie totală de 939.438 de locuitori, arată datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituţie care a publicat, recent, spre consultare publică, lista acestor amplasamente.
Lista finală a acestor localităţi a rezultat în urma unui proces de consultare publică iniţiat la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi a corelării informaţiilor primite cu cele mai recente raportări de date statistice realizate de operatorii de comunicaţii electronice, având ca dată de referinţă 30 iunie 2017.
Potrivit sursei citate, în cadrul consultării publice din perioada 2 noiembrie - 1 decembrie 2017, un număr de 114 operatori de comunicaţii electronice au transmis informaţii către Autoritate cu privire la existenţa reţelelor de acces la puncte fixe (buclă locală) sau mobile.
"Zonele albe NGN' reprezintă localităţile care nu sunt acoperite de reţele de generaţie viitoare (Next Generation Network - NGN). Prin urmare, la 1 noiembrie 2017, conform declaraţiilor operatorilor, un număr de 3.251 de localităţi rurale (sate care aparţin de comune) din România nu erau deservite de reţele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari şi nici nu este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii trei ani (până la data de 1 noiembrie 2020).
ANCOM precizează că 3.251 de localităţi din lista 'zonelor albe NGN' conţin 350.870 de gospodării şi au o populaţie totală de 939.438 de locuitori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) de la cel mai recent recensământ al populaţiei, din 2011. Din acest total, 1.781 figurează ca fiind deservite de o reţea de comunicaţii electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor (download) în regim 'best effort' de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar un număr de 2.418 figurează ca fiind deservite de cel puţin o reţea de acces la puncte mobile de tipul 4G (LTE). Unele dintre aceste localităţi ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea MCSI, astfel încât să devină deservite de reţele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.

România a înregistrat în noiembrie 2017 cel mai mare declin al lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, minus 4,1%, comparativ cu perioada similară din 2016, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În noiembrie 2017, lucrările de construcţii au înregistrat o creştere anuală de 2,7% în UE şi în zona euro. Cel mai semnificativ avans al lucrărilor de construcţii s-a înregistrat în Ungaria (30,7%), Slovenia (21,2%) şi Polonia (16%), singurele scăderi fiind în România (minus 4,1%) şi Franţa (minus 0,2%).
Raportat la luna precedentă, lucrările de construcţii au urcat în noiembrie 2017 cu 0,5% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Cel mai semnificativ avans lunar al lucrărilor de construcţii s-a înregistrat în Polonia (3,2%), Slovenia (2,2%) şi Olanda (1,8%), singurele scăderi fiind raportate în Ungaria (minus 1,5%) şi Franţa (minus 0,6%).
România a înregistrat în noiembrie un avans trimestrial de 1,4%, comparativ cu o scădere de 1,2% în octombrie.

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) organizează, în perioada 18 - 24 ianuarie 2018, o consultare, prin intermediul unui chestionar online, privind structura anului şcolar 2018-2019.
Potrivit unui comunicat de presă al MEN, consultarea se adresează exclusiv elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar.
"Chestionarul conţine 5 întrebări care vizează colectarea unor puncte de vedere referitoare la durata minimă a anului şcolar, data de începere a acestuia, durata vacanţelor de iarnă şi de primăvară, respectiv necesitatea vacanţei intersemestriale", se arată în comunicat, potrivit Agerpres.
MEN precizează că nu se vor solicita date cu caracter personal, iar răspunsurile sunt confidenţiale şi vor fi utilizate doar în scopul consultării.

 

Statele membre ale Uniunii Europene vor obţine o mai mare libertate în a introduce o cotă de TVA redusă sau chiar să elimine complet TVA la anumite produse, potrivit unui proiect de lege consultat de Reuters având drept scop reformarea modului centralizat în care este stabilită Taxa pe Valoarea Adăugată în UE.
Conform propunerii CE, statele membre UE vor putea să perceapă TVA zero la o gamă largă de produse, eliminând actuala interdicţie care există în prezent cu privire la produsele scutite de TVA, interdicţie care a fost contestată de unele state membre. Cotele reduse sau zero de TVA se vor aplica tuturor produselor, exceptând celor care sunt în mod expres excluse, cum sunt combustibilii, alcoolul sau ţigările. În schimb, statele membre UE vor trebui să menţină în continuare o medie ponderată a TVA de cel puţin 12% şi să aplice o cotă redusă doar pentru un număr limitat de produse.
Înainte de referendumul din 2016 cu privire la Brexit, refuzul UE de a extinde lista produselor scutite de TVA a fost criticată în Marea Britanie pentru aşa-numită "taxă pe absorbante intime", pentru că produsele de igienă pentru femei nu puteau beneficia de un TVA mai mic de 5%.
Potrivit noii propuneri, absorbantele intime vor putea fi scutite de la plata TVA. Însă dacă aceste propuneri vor fi adoptate nu vor putea fi aplicate înainte de 2022, când Marea Britanie nu va mai fi parte a UE.
Cerinţa de a menţine în continuare o medie ponderată a TVA de cel puţin 12% este destinată împiedice statele membre să coboare cât mai mult cotele de TVA pentru a atrage consumatori străini sau să câştige simpatia alegătorilor prin măsuri care ar putea afecta veniturile la buget.
În plus, Comisia va sublinia în propunerea sa că o cotă redusă de TVA trebuie aplicată doar bunurilor vândute consumatorilor şi nu produselor intermediare pe care companiile le tranzacţionează între ele pentru a realiza produse finale destinate consumului.

Aproximativ jumătate (51%) dintre europenii cu vârsta între 16 şi 74 de ani au utilizat serviciile de internet banking în 2017, un procent dublu faţă de 25% în 2007, însă Bulgaria şi România sunt pe ultimele locuri în UE şi la acest capitol, în condiţiile în care doar 5%, respectiv 7% din populaţia României utiliza internet banking anul trecut, arată datele publicate recent de Eurostat.
Comparativ, în Danemarca 90% din adulţi au utilizat serviciile de internet banking în 2017. Urmează Olanda (89%) şi alte state nordice: Finlanda (87%) şi Suedia (86%).
Totuşi, între anii 2007 şi 2017 ponderea populaţiei care utilizează internet banking-ul s-a dublat în UE, de la 25% la 51%, în timp ce în România s-a triplat, de la 2% în 2007 la 7%, în 2017.

Producătorul german de articole sportive Adidas a semnat un acord cu Autoritatea de transport public din Berlin (BVG) conform căruia producătorul de articole sportive va vinde 500 de perechi de pantofi sport care vor oferi cumpărătorului dreptul de a călători gratuit în anul 2018 cu sistemul public de transport din Berlin, transmite DPA.
Chiar dacă numărul pantofilor este limitat şi au fost puşi în vânzare la doar două magazine din capitala Germania, sute de oameni au înfruntat frigul pentru a sta la coadă, unii chiar şi 24 de ore, pentru a cumpăra o pereche.
Pantofii sportivi respectivi sunt o variantă a modelului EQT Support 93/17 sneaker, care se disting de modelul obişnuit prin faptul că au pe ei logo-ul BVG şi costă 180 de euro. O parte din aceşti pantofi au fost deja scoşi la vânzare pe eBay pentru 600 de euro perechea.
Există însă şi două limite, prima este că pantofii pot fi utilizaţi ca bilet doar dacă sunt purtaţi pe piciorul pasagerului iar a doua este că gratuitatea nu se aplică pentru toate sistemele de transport public din Berlin. Dacă în mod normal un bilet BVG este acceptat atât în sistemul public de transport de suprafaţă cât şi în trenurile S-Bahn şi trenurile regionale, acest lucru nu va fi valabil şi pentru pantofii sport Adidas care vor oferi gratuitate doar pe metrou şi autobuze.

O substanţă comună din compoziţia pastei de dinţi ar putea fi utilizată pentru a combate eficient formele rezistente la medicamente ale malariei, potrivit unui studiu realizat cu ajutorul unui "savant-robot" înzestrat cu inteligenţă artificială (AI), informează Reuters.
Malaria ucide aproximativ o jumătate de milion de persoane în fiecare an, cele mai multe dintre victime fiind copii din zonele sărace ale Africii.
Boala poate fi tratată cu mai multe medicamente, însă rezistenţa ei faţă de aceste terapii este tot mai mare, crescând riscul ca anumite tulpini virale să nu mai poată fi tratate în viitor.
Din acest motiv, dezvoltarea unor medicamente noi a devenit deosebit de urgentă, a declarat Steve Oliver, profesor la catedra de biochimie din cadrul Universităţii Cambridge, coautor al studiului alături de Elizabeth Bilsland.
După ce este transferată într-un nou organism-gazdă prin intermediul înţepăturilor de ţânţari, paraziţii care declanşează malaria se îndreaptă spre ficat, unde ajung la maturitate şi se reproduc. Apoi, ei migrează în celulele roşii din sânge, se înmulţesc şi se răspândesc în tot corpul, provocând febră şi complicaţii medicale potenţial letale.
Oamenii de ştiinţă ştiau de ceva vreme că triclosanul poate să oprească dezvoltarea paraziţilor malariei în stadiul sangvin al infecţiei, prin inhibarea acţiunii unei enzime cunoscute sub numele de enoil-reductază (ENR), care este implicată în sinteza acizilor graşi.
În pasta de dinţi, această substanţă previne acumularea plăcii bacteriene.
În cadrul acestui studiu recent, cercetătorii au descoperit că triclosanul inhibă, de asemenea, o cu totul altă enzimă secretată de paraziţii care provoacă malaria, denumită DHFR.
DHFR este ţinta vizată de pirimetamina antimalarie - un medicament faţă de care paraziţii malariei dezvoltă o rezistenţă tot mai mare, în special în Africa. Cercetătorii de la Cambridge au arătat că triclosanul poate să identifice şi să acţioneze asupra acestei enzime chiar şi în cazul paraziţilor rezistenţi la pirimetamină.
Savantul-robot înzestrat cu AI - supranumit Eve - a fost creat pentru a automatiza şi pentru a grăbi procesul de descoperire a unor noi medicamente eficiente.
El face acest lucru prin dezvoltarea automatizată şi testarea ipotezelor ştiinţifice formulate pentru a explica anumite observaţii. De asemenea, acelaşi robot coordonează experimente folosind roboţi de laborator, interpretează rezultate, modifică ipoteze şi repetă întregul ciclu de etape din procesul de dezvoltare a medicamentelor noi.

Unele mame sănătoase pot purta mutaţii celulare ascunse ce ar putea declanşa maladii mitocondriale potenţial letale la copiii lor, conform unui studiu ce relevă modul în care tulburări ereditare devastatoare pot apărea brusc în familii neafectate anterior, relatează Press Association.
Mitocondriile sunt mici centrale electrice în formă de tijă aflate în celule, care generează energie. Ele conţin propriile lor ADN-uri, care sunt transmise copiilor de către mame, dar nu şi de taţi. Mutaţiile ereditare în ADN-ul mitocondrial sunt rare, afectând în jur de unul din 10.000 de nou-născuţi, dar pot provoca stări de invaliditate, potenţial letale. Un exemplu este sindromul Leigh, o tulburare severă a creierului care apare în primul an de viaţă şi care are ca rezultat, de obicei, moartea în decurs de doi până la trei ani.
Cercetătorii au efectuat teste pe ADN mitocondrial din celule embrionare de la şoareci şi umane din care urmau să se dezvolte ovule. Ei au descoperit o varietate de mutaţii în ADN-ul mitocondrial al acestor ovule în dezvoltare în toate cele 12 probe umane studiate.
Studiul, publicat în revista Nature Cell Biology, arată că niveluri scăzute de mutaţii mitocondriale sunt purtate de oameni sănătoşi. Însă de-a lungul timpului şi după generaţii succesive, mutaţiile se pot acumula până când sunt suficient de severe pentru a declanşa boala, cred oamenii de ştiinţă.
În fiecare celulă matură, câteva mitocondrii defectuoase s-ar putea ascunde neobservate printre mii de vecini sănătoşi. De obicei, celulele defecte sunt eliminate prin procese naturale care nu sunt complet înţelese.
"Din păcate, procesul de purificare nu este perfect şi, din când în când, mitocondriile defecte scapă. Acest lucru poate provoca o boală severă la un copil, în ciuda faptului că nimeni altcineva din familie nu a fost afectat", a spus dr Chinnery.
Mutaţiile mitocondriale au fost asociate cu boli cerebrale legate de îmbătrânire, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson.
Anterior s-a presupus că astfel de mutaţii apar în timpul vieţii unei persoane. Acum, oamenii de ştiinţă cred că unele dintre aceste defecte ale ADN-ului pot fi moştenite, programând astfel oamenii să fie expuşi riscului de boli care le pun viaţa în pericol încă de când se nasc.

Alăptarea bebeluşilor timp de şase luni reduce cu până la 47% riscul mamelor de a se îmbolnăvi de diabet, potrivit unui studiu publicat recent în Journal of the American Medical Association (JAMA).
Acest studiu, prezentat drept unul dintre cele mai extinse pe această temă, a fost realizat pe un grup de peste 1.200 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, dintre care 615 erau femei de culoare, între 1985 şi 2015, informează AFP.
"Am constatat o legătură foarte strânsă între durata alăptării unui copil şi reducerea riscului de a dezvolta diabet de tipul 2 şi acest lucru a fost evidenţiat după ce au fost luaţi în calcul toţi factorii care predispun la această maladie", au precizat autorii studiului.
Aceste constatări sunt valabile pentru toate femeile, indiferent de originea lor etnică, marcând astfel o descoperire deosebit de importantă pentru femeile afro-americane, care prezintă un risc mai mare de diabet şi îşi alăptează bebeluşii pentru perioade mai scurte.
Aproape 12% dintre cele 163 de milioane de femei americane suferă de diabet la viaţa adultă şi 27 de milioane sunt considerate prediabetice. Aceste cifre sunt mari şi se explică prin epidemia de obezitate din Statele Unite, au precizat oamenii de ştiinţă.
Motivul aflat în spatele consecinţelor benefice pe care alăptarea le are asupra sănătăţii femeilor nu a fost pe deplin determinat.
Cercetătorii sunt de părere că răspunsul la această chestiune ar ţine de hormoni: ei ar putea să acţioneze ca agenţi protectori sau, în cazul în care mamele nu alăptează, echilibrul hormonal ar fi afectat.
"Rezultatele acestui studiu ar putea avea un impact asupra politicilor sociale, încurajând o prelungire a concediului de maternitate pentru a permite femeilor să îşi alăpteze copiii mai mult timp şi să beneficieze pe deplin de aceste efecte pozitive asupra sănătăţii", afirmă oamenii de ştiinţă.
Studiile precedente au dezvăluit deja binefacerile pe care alăptarea le are asupra sănătăţii nou-născuţilor şi a mamelor, acestea din urmă beneficiind inclusiv de un risc mai mic de cancer ovarian şi de boli cardiovasculare.
Pentru copil, hrănitul la sân pare să favorizeze o mai bună dezvoltare cerebrală şi o rată mai scăzută de apariţie a obezităţii şi a astmului. Laptele matern conţine toate nutrimentele de care au nevoie nou-născuţii.
Potrivit unui studiu realizat de Centers for Disease Control and Prevention (CDC), încheiat în 2013, 77% din totalul noilor mame din Statele Unite au ales să îşi alăpteze bebeluşii.
CDC şi Colegiul american de obstetrică şi ginecologie (ACOG) recomandă femeilor să îşi alăpteze copiii timp de cel puţin şase luni.

Pagina 23 din 85