C.P.

C.P.

Peste 60% din angajaţi nu se aşteaptă la o mărire a salariului în următoarele şase luni, aproape 65% resimt un volum mai mare de stres la locul de muncă, iar 60% îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează, potrivit unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro.
„Schimbările legislative în materie de salarizare, impozitare şi contribuţii anunţate pentru începutul anului viitor îi fac pe angajaţii români să nu mai fie la fel de optimişti în privinţa viitorului lor pe piaţa muncii. Împreună cu elemente percepute a fi negative, specifice companiilor pentru care lucrează, aceste schimbări îi determină pe angajaţi să se aştepte la un an cu mai multă muncă depusă, mai mult stres şi mai puţini bani”, se arată în sondajul efectuat de Undelucram.ro, o platformă dedicată angajaţilor din România.
Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companiile care îşi desfăşoară activitatea în România, potrivit răspunsurilor oferite în cadrul sondajului. Astfel, nu mai puţin de 60% din respondenţi au spus ca îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează. Deciziile de a părăsi actualul loc de muncă par a fi voluntare, având în vedere că 48,3% din angajaţi nu se tem că vor fi concediaţi în următoarele şase luni.
Pentru a-şi schimba locul de muncă în anul care urmează, 61,86% din participanţi au spus că sunt dispuşi să participe la cursuri de specializare, 40,9% din respondenţii sondajului şi-au declarat disponibilitatea de a fi relocaţi în alt oraş decât cel în care se află acum pentru a începe o nouă carieră.
Mai mult, 44,8% consideră că în prezent sunt mult mai puţine oportunităţi de angajare decât erau în urmă cu şase luni.
61% din angajaţi nu se aşteaptă la niciun fel de mărire a salariului în următoarele şase luni, iar aproape 70% din aceştia se aşteaptă la o evoluţie negativă a veniturilor, exprimându-şi opinia că trecerea contribuţiilor în sarcina lor le va scădea salariul.
Conform studiului, 52,8% cred că, pe lângă salariile mai mici pe care le vor avea de anul viitor, vor fi afectaţi şi de un bonus în scădere comparat cu cel de anul trecut.
Dacă la sfârşitul lui 2016 angajaţii plănuiau deja concediile pentru 2017, acum 55,3% din ei nu mai fac acest lucru, spunând chiar că se aşteaptă să îşi permită mai puţină relaxare anul viitor.
Angajaţii români susţin că şi mediul de lucru se degradează treptat, 64% reclamă faptul că pe parcursul ultimelor şase luni volumul de muncă a crescut, pe când sprijinul oferit de companie sau colegi pentru desfăşurarea activităţii a rămas la fel (51%).
Chiar şi cu un volum mai mare de muncă, mediul de lucru, procedurile sau eficienţa fie au rămas la fel ca până acum (41,6%), fie s-au înrăutăţit (41,8%). Acest lucru conduce la un volum mai mare de stres, resimţit de 64,5% din angajaţi, se arată în studiu.
În ciuda faptului că în ultimul an au evoluat din punct de vedere profesional în cadrul companiilor pentru care lucrează (56,7%), doar 18,7% consideră că mai pot avansa pe scara ierarhică la actualul loc de muncă. Astfel, 40,3% din angajaţi nu mai au încredere în viitorul companiilor pentru care lucrează.
Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2017. La întrebări au răspuns 1.318 persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns.
Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 50.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale, potrivit Mediafax.

Sectorul IT&software românesc tinde să devină ringul marilor jucători internaţionali, în condiţiile în care tot mai multe startup-uri româneşti, întreprinderi mici şi mijlocii, se confruntă cu condiţii vitrege în piaţă, provocate pe de o parte de concurenţa acerbă a multinaţionalelor şi pe de alta de deciziile fiscale controversate şi de absenţa unor măsuri de stimulare economică, se arată într-un studiu de specialitate, remis recent.
Dacă, pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potenţialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenul concentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaţionale, tinde să devină tot mai acut, arată datele studiului KeysFin, preluate din barometrul privind starea business-ului românesc.

60% din industrie e controlată de marii investitori străini

Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piaţă aparţinea IMM-urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să deţină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.
"Dacă în 2012, firmele mici şi mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporaţiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanţial. Cele mai mari 40 de firme din piaţă au ajuns să o domine (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparaţie, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici şi medii, s-a subţiat considerabil, adunând numai 1.216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro", spun experţii de la KeysFin.
Conform datelor din septembrie 2017, în România activau 19.068 firme de software, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2016 (17.421), respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, faţă de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu faţă de acum cinci ani.
Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în Bucureşti (7.771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2.809 societăţi.
Potrivit studiului, cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle (200 milioane euro în 2016), în topul investitorilor compania fiind urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 milioane euro), Bitdefender (100 milioane euro) şi Endava (69 milioane euro). Statistica arată că 60% din piaţă aparţine firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania şi SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri. Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franţa (209) şi SUA (176).
Intrarea jucătorilor străini a influenţat evoluţia pieţei muncii în acest sector. Forţa financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migraţie a angajaţilor din micile companii. Astfel, s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector să absoarbă peste 12.000 de angajaţi, reprezentând 12% din totalul angajaţilor din industrie.
Intrarea jucătorilor străini în piaţă a determinat şi o creştere spectaculoasă a costurilor cu forţa de muncă, cu 42% faţă de anul de referinţă 2012. Dacă acum cinci ani firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19.394 euro.

Productivitatea muncii a avansat ceva mai lent

Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.
"Firmele mari au atras 65% din forţa de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaţionale. În aceste condiţii s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016", afirmă experţii.
Realizatorii studiului spun că este un fenomen constatat şi în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul dedicat acestui sector, KeysFin arată că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbuşit, iar consecinţele sociale au fost pe măsură. Absenţa unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecinţe semnificative din punct de vedere economic şi social.
"Concurenţa acerba a dus inovaţia românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internaţional. Este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-işti continuă sa aibă încredere că pot reuşi pe cont propriu în acest domeniu", spun specialiştii.
Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă şi este nevoie ca statul să vină cu un sprijin tot mai activ. "În condiţiile în care piaţa a ajuns să fie dominată de multinaţionale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susţinere a sectorului IMM, prin facilităţi fiscale, prin simplificarea accesului la finanţările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiţionale. În condiţiile în care economia mondiala se bazează tot mai mult pe software, susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că ţările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurenţa la nivel global este tot mai mare", apreciază analiştii.
Potrivit datelor Comisiei Europene, piaţa de software europeană ar urma să crească semnificativ în următorii trei ani şi să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

Compania care deţine YouTube, Alphabet Inc., a anunţat recent că anul viitor intenţionează să crească numărul angajaţilor care analizează şi elimină materialele violente sau extremiste de pe platforma video, relatează Reuters.
YouTube ia măsuri ferme pentru a-şi proteja utilizatorii împotriva conţinutului necorespunzător, prin politici mai stricte şi prin echipe mai mari de aplicare a acestora, a scris, într-o postare pe blog, Susan Wojcicki, CEO al YouTube.
"Acţionăm de asemenea ferm împotriva comentariilor, lansând noi instrumente de moderare a comentariilor şi, în unele cazuri, eliminând cu totul comentariile", a spus Susan Wojcicki.
"Obiectivul este ca numărul angajaţilor Google din întreaga lume responsabili cu eliminarea materialelor care ar putea încălca politicile companiei să ajungă la 10.000 în 2018", a mai afirmat ea.
YouTube a dezvoltat deja un program automat pentru identificarea clipurilor cu conţinut extremist, iar acum vrea să facă acelaşi lucru cu clipurile care încurajează discursul bazat pe ură sau care nu sunt potrivite pentru copii.
Însă, în contextul înăspririi regulilor, compania a primit plângeri din partea celor care încarcă clipuri pe YouTube că acest program este supus erorilor.

Misiunea NASA către planeta Marte din anul 2020 urmează să fie realizată cu un vehicul rover îmbunătăţit, fără personal uman, ce va avea ca scop căutarea de urme ale unor forme de viaţă microbiene străvechi pe suprafaţa Planetei Roşii nelocuită, informează recent Reuters.
Succesorul roverului Curiosity din 2012, care ar putea fi lansat în iulie sau august 2020, va avea în dotare şapte noi instrumente şi va beneficia de roţi reproiectate, a anunţat Jet Propulsion Laboratory (JPL), centru de cercetare al NASA.
Noul vehicul va analiza terenul marţian, atât la suprafaţă cât şi în profunzime, şi va colecta mostre de sol şi de rocă.
''Ceea ce aflăm prin intermediul mostrelor colectate în timpul acestei misiuni are potenţialul de a răspunde la întrebarea dacă suntem singuri în Univers'', a declarat Ken Farley, om de ştiinţă în cadrul JPL, care lucrează în cadrul proiectului Marte 2020.
JPL dezvoltă de asemenea o nouă tehnologie pentru aterizare care îi va permite roverului să ajungă în zone care au fost considerate prea riscante pentru Curiosity.
Până în prezent, Agenţia spaţială americană a efectuat cu succes şapte aterizări pe Planeta Roşie şi pregăteşte misiuni umane către Lună şi Marte cu ajutorul Staţiei Spaţiale Internaţionale, precizează sursa citată.

Marți, 12 Decembrie 2017 00:10

Cinci animale veninoase nebănuite

Veninul este asociat, de obicei, cu înţepăturile insectelor sau cu muşcăturile reptilelor. Însă, această substanţă versatilă, injectabilă, este utilizată pentru atac ori în scop de apărare şi de alte vieţuitoare. Muzeul de Istorie Naturală din Londra, enumeră cinci mamifere, insecte şi moluşte mai puţin cunoscute pentru această capacitate.

Lorisul lent

Lorisul lent este singura primată veninoasă. Unele dintre exemplarele acestei specii au devenit vedete pe internet datorită înregistrărilor video în care sunt înfăţişate cu labele din faţă ridicate pentru a fi ''gâdilate'' la subraţ. Însă acest animal procedează astfel pentru a se apăra.
Când îşi ridică labele din faţă, această primată facilitează accesul la glandele brahiale ce produc toxina. Apoi, animalul îşi linge glandele şi astfel, în urma combinării toxinei cu saliva, muşcătura sa devine veninoasă.
Din nefericire, lorisul lent este frecvent comercializat ilegal, vândut în diverse zone ale lumii ca animal exotic. Pentru a evita muşcătura sa, care poate conduce la anafilaxie şi deces la oameni, traficanţii obişnuiesc să taie dinţii acestui animal. Ca urmare, multe exemplare mor din cauza hemoragiilor sau a infecţiilor cauzate de această procedură.
Un alt lucru remarcabil despre această primată este culoarea sa. Se crede că modelul de pe blană a evoluat pentru a imita culoarea cobrelor, o metodă pentru a preveni atacurile prădătorilor.

Ornitorincul

Ornitorincul este una dintre cele numai cinci specii de mamifere ovipare, cunoscute sub numele de monotreme. Toate monotremele sunt native din Australia şi Noua Guineea.
Ornitorincul deţine o serie de trăsături care îl deosebesc de oricare alt animal. Cu un cioc lat, o coadă precum o vâslă, picioare dotate cu membrane înotătoare între degete şi corpul acoperit cu blană, acest animal cu aspect caraghios produce un tip de venin ce a evoluat pentru a produce durere, în special altor exemplare din aceeaşi specie.
Masculii de ornitorinc deţin la picioarele posterioare un set de pinteni ascuţiţi şi îşi folosesc veninul împotriva altor masculi pentru a-şi apăra teritoriul. Veninul este produs sezonier, cantitatea sa fiind mai mare în perioada de împerechere.
Oamenii care au fost afectaţi de veninul de ornitorinc s-au confruntat cu dureri atroce care, deşi nu sunt fatale, nu pot fi atenuate cu analgezice tradiţionale precum morfina.

Ţânţarul

Femela de ţânţar se hrăneşte cu sânge prin intermediul unei proboscide subţire, asemănătoare unui pai, ce pătrunde în piele şi prin care insecta injectează salivă în rană. Bogată în substanţe cu rol anticoagulant, saliva previne închiderea rănii permiţând astfel ţânţarului să ''bea'' sânge până când se satură. Această substanţă ''injectată'' în piele poate fi considerată un venin.
Umflătura ce apare ulterior înţepăturii nu este cauzată de acest venin, ci de răspunsul corpului uman la substanţa toxică. Pentru a lupta împotriva salivei insectei, organismul uman produce histamine cauzând astfel umflarea venelor din regiunea afectată.
Veninul de ţânţar nu este periculos, însă bolile pe care aceste insecte le pot transmite pot fi fatale. Malaria ucide circa 600.000 de persoane anual, iar aproximativ alte 12.000 de decese sunt cauzate de febra galbenă. De asemenea, ţânţarii pot cauza indirect febra denga şi encefalită japoneză.

Chiţcanul

Chiţcanii sunt mamifere mici, cu aspect asemănător cu cel al cârtiţelor, deseori confundaţi cu şoarecii. Însă, spre deosebire de majoritatea mamiferelor, unele specii de chiţcani sunt veninoase.
Una dintre acestea este chiţcanul american cu coadă scurtă (Blarina brevicauda). Veninul său poate fi transferat în alt corp în felurite moduri, inclusiv prin intermediul dinţilor sau al ghearelor.
Spre deosebire de dinţii multora dintre animalele veninoase, care sunt goi, cei ai chiţcanilor au pe margini o canelură ce funcţionează ca un jgheab pentru a livra substanţa veninoasă.
Chiţcanii se folosesc de venin pentru a imobiliza insecte mici şi râme, acestea constituind principala lor sursă de hrană.
Veninul chiţcanului acţionează ca un fel de conservant — prada este paralizată şi depozitată în vizuină, această modalitate fiind eficientă pentru păstrarea prăzii în stare proaspătă mai mult timp.
Chiţcanii mănâncă în fiecare zi o cantitate de hrană cel puţin egală cu greutatea corpului lor. Fără capacitatea de a depozita hrana ar fi dificil pentru acest mamifer să supravieţuiască, în special în timpul iernii când resursele le sunt limitate.

Melcii Conus

Melcii Conus sunt un grup de vieţuitoare prădătoare. Dotate cu cochilii conice colorate, aceste moluşte marine au o varietate de dimensiuni şi se hrănesc cu preponderenţă cu viermi, deşi unii au evoluat şi mănâncă peşti.
Aspectul lor elegant ascunde o tehnică de vânătoare remarcabilă: melcii marini conici sunt dotaţi cu un dinte asemănător unui ac hipodermic prin care injectează venin paralizant în corpul prăzii. Dintele este lansat precum un harpon care se prinde de corpul victimei. În plus, unele specii sunt echipate şi cu spin orientat posterior.
Veninul acestei moluşte este un cocteil de toxine ce paralizează prada.
Melcul Conus geographus din acest grup de vieţuitoare marine îşi dispersează mai întâi veninul în apă. Acesta este absorbit în branhiile prăzii care devine dezorientată şi intră într-o stare de şoc hipoglicemic. Ulterior, melcul îşi lansează ''harponul'' către peşte care se zbate doar una-două secunde şi paralizează.
Veninul melcului Conus geographus care vânează peşti este suficient de puternic pentru a omorî un om, capacitate care face ca această moluscă aparent inofensivă să fie una dintre cele mai veninoase animale de pe Terra.

Vineri, 08 Decembrie 2017 14:06

Modificare la CFR Călători

CFR Călători informează că începând din noaptea de 9 spre 10 decembrie a.c., va intra în vigoare noul Mers al Trenurilor 2017 - 2018, care va fi valabil până la data de 8 decembrie 2018. Astfel, zilnic se vor afla în circulaţie între 1200 şi 1300 de trenuri, în funcţie de perioada din an:
Trenurile Zăpezii circulă din 11 decembrie către destinaţii montane: Valea Prahovei, Vatra Dornei, Piatra Neamţ şi Petroşani (staţiunile Straja şi Parâng). În zilele de weekend biletele pentru călătoriile de pe Valea Prahovei (pe rute între Sinaia – Braşov şi retur) au reduceri între 31% şi 56%. În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2018, de luni până joi, biletele valabile la Trenurile Zăpezii vor fi reduse cu 25%. Reducerea de 25% se aplică la tariful de transport pentru adult şi copil, tichetul de rezervare a locului plătindu-se integral.
Trenurile Soarelui vor asigura în perioada sezonului estival 2018 legături din toată ţara către staţiunile de la Marea Neagră şi Delta Dunării. Precizăm că trenurile de pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa îşi vor menţine duratele reduse de parcurs, de aproximativ 2 ore.
În Traficul intern, durate reduse de călătorie la trenurile IR 1633 şi IR 1632 Bucureşti Nord – Braşov şi retur, care vor circula permanent, timpii de mers sunt mai mici cu aproximativ 20 minute faţă pe mersul de tren actual, durata de parcurs fiind de 2 ore şi 25 de minute.
Sunt introduse în circulaţie trenurile IR 1784 şi IR 1785 Bucureşti Nord– Piteşti şi retur cu legătură în Curtea de Argeş pentru fluidizarea traficului de călători, cu respectarea mersului cadenţat la interval de o oră pe această rută.
În sezonul estival 2018, va circula o nouă pereche de trenuri pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur pentru preluarea călătorilor din capitală pentru litoral şi retur.

Legătura cu Delta Dunării asigurată în weekend cu tren direct
Trenurile directe IR 1688 şi IR 1689 Tulcea Oraş – Bucureşti Nord şi retur care circulă zilnic în sezonul estival vor circula şi în perioada de extrasezon, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

Trenuri pentru navetişti
Pentru persoanele care fac naveta pe Valea Prahovei şi pe ruta Bucureşti Nord – Piteşti şi retur mersul cadenţat se menţine astfel încât să poată fi preluat traficul existent.

Trenuri către aeroport
Zilnic, la cadenţă de aproximativ 2 ore, va exista legătură feroviară Bucureşti – Aeroport şi retur.
Pe lângă legitimaţiile de călătorie emise în baza facilităţilor acordate prin acte normative diferitelor categorii de călători (ex. gratuitate pentru studenţi şi reduceri pentru elevi, pensionari etc.), CFR Călători oferă o gamă diversă de oferte comerciale (ex. abonamente, card Tren Plus, minigrup, etc) . Distribuţia de bilete se asigură prin următoarele canale : online, staţii şi agenţii CFR, automate de vânzare şi distribuitori autorizaţi cu care există parteneriate de vânzare bilete.

În Traficul internaţional
Trenurile internaţionale IR 72 şi IR 73 vor circula spre/dinspre Budapesta din Timişoara Nord, iar legătura cu acestea dinspre/spre Bucureşti Nord va fi asigurată de trenurile IR 1797 şi IR 1798 Bucureşti Nord – Timişoara Nord şi retur.
La trenurile IR 366 şi IR 367 Braşov – Cluj Napoca – Budapesta se va asigura legătura dinspre/spre Târgu Mureş cu trenuri Săgeata Albastră IR 1749 şi IR 1748 Târgu Mureş –Cluj Napoca şi retur. Pentru tren IR 366 Braşov – Budapesta se asigură legătură în staţia Siculeni de la tren R 5201 care circulă pe ruta Mărăşeşti – Miercurea Ciuc.
Trenurile Ister IR 472 şi IR 473 vor circula pe ruta Bucureşti Nord– Braşov – Sibiu– Budapesta şi retur.
Trenurile IR 1094 şi IR 1095 Bucureşti Nord– Ruse şi retur vor circula numai în extrasezon, iar în perioada sezon vor circula trenurile IR 461 şi IR 460 Bucureşti – Sofia şi retur.
Şi în anul 2018, pasagerii vor putea călători în afara ţării zilnic, cu trenuri directe din Bucureşti Nord către Viena (de la 39 Euro pe sens) şi Budapesta (de la 29 Euro pe sens), Chişinău (19 euro pe sens), iar în sezonul estival către Sofia şi Salonic. Din Viena există posibilităţi de călătorie către orice destinaţie europeană.
De asemenea, oferta de transport internaţional include trenuri zilnice directe către Budapesta şi din Timişoara (de la 15 Euro pe sens), Cluj Napoca (de la 15 Euro pe sens) şi Braşov (de la 19 Euro pe sens).
Foarte avantajoase sunt şi ofertele pentru călătoriile către Austria, Germania, Polonia, Slovacia şi Cehia, cât şi oferta Interrail Pass, care reprezintă practic un abonament valabil în toată Europa sau pe o anumită ţară din Europa.
Broşura „Mersul Trenurilor de Călători 2017-2018” va putea fi achiziţionată din principalele gări şi agenţii CFR din Bucureşti şi din ţară la preţul de 15 lei. Deoarece conţinutul poate fi actualizat, rugăm călătorii să solicite informaţii cu privire la mersul trenurilor de la staţiile şi agenţiile CFR sau să acceseze site-ul www.cfrcalatori.ro.

Principesa Margareta rămâne Custode al Coroanei României, după decesul Regelui Mihai I, potrivit articolului 2 alineat 4 din Statutul Casei Regale a României, promulgat prin semnătura fostului suveran în decembrie 2007.
"Moştenitor la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României (jure sanguinis), care va fi de acum înainte şi va rămâne după decesul meu Custode al Coroanei României (ad personam)", prevede documentul, publicat pe site-ul romaniaregala.ro şi semnat de Regele Mihai.
Statutul precizează la art. 1 alin. 2 că "Şeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor şi convenţiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment".
"Imediat după decesul Şefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regină, indiferent de poziţia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare şi indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ", se arată în Statutul Casei Regale a României, promulgat prin semnătura Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României, pentru a succede tuturor celorlalte Statute şi Legi ale Casei, începând cu 30 decembrie 2007.
În cazul unei viitoare femei Şef al Casei Regale a României, consortul său va primi titlul de "Alteţa Sa Regală Principele Consort al României" (ad personam), potrivit articolului 1 (7), titlu, rang şi apelativ care va precede orice alt titlu, român sau străin, pe care îl poate avea, pe durata mariajului şi numai pe durata vieţii soţiei sale şi numai atâta timp cât aceasta rămâne Şef al Casei Regale Române.
Actualul consort al Moştenitoarei la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).
Linia de succesiune la tron şi la Şefia Casei Regale a României este cea astfel stabilită, potrivit Statutului Casei Regale: 1 — ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României; 2 — ASR Principesa Elena a României; 3 — Elisabeta Karina de Roumanie; 4 — ASR Principesa Sofia a României; 5 — Elisabeta Maria Biarneix; 6 — ASR Principesa Maria a României.

România a importat jucării în valoare de 50,6 milioane de euro şi a exportat de 6,7 milioane de euro, în 2016, China fiind principala sursă de unde s-au importat jucării în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al Eurostat.
Uniunea Europeană a importat jucării în valoare de 7,2 miliarde de euro, în 2016, China fiind principala sursă de unde s-au importat jucării (85%), exporturile valorând doar 1,5 miliarde de euro.
Exporturile Uniunii Europene (UE) către ţările care nu fac parte din blocul comunitar sunt de cinci ori mai mici decât importurile din ţările care nu fac parte din UE. În 2016, jucăriile importate de UE valorau aproape 7,2 miliarde de euro, iar exporturile doar 1,5 miliarde de euro către ţările non-UE. Valoarea jucăriilor importate în UE a crescut cu aproape 70% în ultimii zece ani.
China este principalul furnizor de jucării pentru Uniunea Europeană, reprezentând 85% din importul jucăriilor în 2016, înaintea Hong Kong-ului (4%) şi Vietnamului (2%). Mai mult de jumătate din importurile de jucării au ajuns în Marea Britanie (27%), Germania (16%) şi Olanda (10%).
Principalele destinaţii noneuropene sunt Elveţia, Rusia (ambele reprezentând 15% din exporturile de jucării) şi Statele Unite (13%). Împreună, aceste ţări ajung la jumătate din valoarea exporturilor. Peste jumătate din jucăriile exportate din Uniunea Europeană au venit din Cehia (32%) şi Germania (20%), potrivit Mediafax.

Preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%, de la 120 lei/mc, în 2011, la 300 lei/mc, în 2017, dar există maxime de până la 600 de lei/mc, în sudul ţării, potrivit datelor incluse în ediţia actualizată a Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului, prezentat recent de Fordaq România.
Documentul elaborat şi asumat de Fordaq România relevă, totodată, că, în acelaşi interval de comparaţie, variaţiile preţurilor cherestelei pe pieţele internaţionale au fost de plus/minus 10%.
În România, pentru masa lemnoasă, preţul mediu a pornit, în 2011, de la valoarea de 71 lei/mc, şi a continuat în 2012 cu 85 lei/mc, apoi cu 115 lei/mc în 2014, un an mai târziu cu 155 lei/mc, în 2016 la 173,78 lei/mc, iar în 2017 la 181,29 lei/mc.
În viziunea realizatorilor raportului menţionat, industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preţ pe resursa de lemn din Europa, respectiv la fag, buştean de gater, preţuri de 85-90 euro/mc.
Comparativ, pe acelaşi segment de lemn, dar şi pe răşinoase, în alte ţări europene tarifele practicate sunt următoarele: în Serbia — preţ de 45 euro/mc, în Slovacia şi Polonia (60-65 euro/mc), în Franţa (65 euro/mc) şi în Germania (80 euro/mc).
Conform Inventarului Forestier Naţional (IFN), la ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi.
Datele Romsilva arată că, în România, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc, în prezent, cu lemn de foc. Romsilva administrează, la ora actuală, 3,14 milioane de hectare păduri de stat, echivalentul a aproximativ 47% din totalul fondului forestier naţional.
Proprietari şi administratori de păduri din toată ţara, producători de mobilă, organizaţii de mediu şi asociaţii ale forestierilor şi-au dat întâlnire, miercuri, la Bucureşti, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi.
Potrivit organizatorilor, Fordaq România — Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, scopul evenimentului este de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales de a găsi soluţii care să salveze o întreagă industrie, aflată în pragul falimentului.

O structură de urgenţă care are rolul de a direcţiona stocurile identificate de imunoglobulină în unităţile sanitare din ţară către cazurile urgente de imunodeficienţă primară a fost înfiinţată la nivelul Ministerului Sănătăţii.
"Ministrul Sănătăţii s-a întâlnit cu reprezentanţii pacienţilor care necesită tratament cu imunoglobulină. În cadrul întâlnirii, ministrul Sănătăţii le-a informat pe reprezentantele asociaţiei de pacienţi prezente despre stadiul aprovizionării cu imunoglobulină şi măsurile pe care le va întreprinde Ministerul Sănătăţii în perioada imediat următoare pentru a asigura necesarul de imunoglobulină. La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a înfiinţat o structură de urgenţă care are rolul de a direcţiona stocurile identificate de imunoglobulină în unităţile sanitare din ţară către cazurile urgente de imunodeficienţă primară care necesită tratament imediat", informează MS într-un comunicat remis presei.
Potrivit sursei citate, va fi înfiinţată o linie telefonică specială la care medicii din toată ţara pot anunţa apariţia cazurilor grave care necesită tratament cu imunoglobulină, pentru ca medicamentele necesare să fie direcţionate către unitatea sanitară care are în îngrijire pacientul.
"Această structură va gestiona şi cantităţile de imunoglobulină necesară tratamentului imunodeficienţei primare, care vor fi puse pe piaţă de furnizor până la sfârşitul anului", susţine sursa citată.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii intenţionează să realizeze un stoc de imunoglobulină care să acopere necesarul la nivel naţional pentru o perioadă de 6 luni.
"În prezent, se lucrează la modificarea cadrului legislativ care să permită introducerea unui nou tip de imunoglobulină pe piaţă, cu administrare intradermică", afirmă aceeaşi sursă.

Pagina 23 din 62