C.P.

C.P.

Alianţa dintre Polonia şi România este una dintre cele mai strânse din Europa şi relaţiile dintre cele două ţări sunt excelente, a apreciat Pawel Soloch, şeful Biroului Securităţii Naţionale (BBN) al Poloniei, care s-a întâlnit la Varşovia cu Ion Oprişor, consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui român Klaus Iohannis, relatează agenţia poloneză de presă PAP.
Nivelul ridicat al relaţiilor bilaterale "este atestat şi de faptul că forţele armate ale României sunt staţionate în Polonia sub auspiciile NATO cu o prezenţă avansată întărită, iar forţele armate poloneze participă similar la o prezenţă avansată a NATO în România", a subliniat oficialul polonez în declaraţii acordate miercuri agenţiei PAP, referindu-se la programele Alianţei Nord-Atlantice de întărire a flancului estic. El a amintit că Polonia şi România au semnat o declaraţie de parteneriat strategic în octombrie 2009, în timpul preşedinţiei lui Lech Kaczynski.
Şeful Biroului Securităţii Naţionale al Poloniei a precizat că discuţiile cu consilierul prezidenţial român, care s-a aflat în vizită oficială la Varşovia între 4 şi 6 decembrie, la invitaţia BBN, au abordat şi "subiecte deosebit de importante pentru preşedintele (polonez) Andrzej Duda, cum sunt summitul de anul viitor al NATO de la Bruxelles şi reuniunile prealabile în aşa-zisul format Bucureşti, adică ale celor nouă ţări din flancul estic al NATO".
Pawel Soloch a menţionat că acest proiect a fost iniţiat în comun de preşedinţii Poloniei şi României în 2015 şi că reuniunile "celor nouă" vor ajuta la consolidarea poziţiei statelor din regiune înaintea summitului Alianţei.
"În evaluarea noastră comună, summitul trebuie să reprezinte un pas înainte către adaptarea NATO la noua situaţie de securitate din Europa şi să ia decizii privind continuarea întăririi capacităţilor alianţei de a-şi apăra flancul estic. Astăzi, estimez că există mari şanse să fie luate astfel de decizii", a spus oficialul polonez.
Potrivit lui Soloch, "la fel de important este că România va găzdui următorul summit al Iniţiativei Celor Trei Mări în 2018, un alt proiect strategic iniţiat de preşedintele Andrzej Duda".
Este vorba de forumul de cooperare dintre 12 state membre ale Uniunii Europene situate în spaţiul dintre Marea Neagră, Adriatică şi Baltică, inclusiv Polonia şi România, menţionează PAP.

Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut (IMA) în România este încă mult mai mare decât media europeană iar, la nivelul anului 2014, rata de mortalitate pentru IMA era cea mai ridicată dintre toate ţările UE, conform raportului dedicat României realizat de OECD Health Data în cooperare cu Observatorul European al Sistemelor şi Politicilor Europene de Sănătate, publicat în noiembrie 2017.
"La nivel european, 1 din 5 pacienţi supravieţuitori ai unui infarct vor suferi un alt eveniment cardiac, poate chiar un alt infarct, în următorul an. Iar acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că pacientul a ales să ignore 'sănătatea' cardiovasculară şi să revină la stilul de viaţă anterior infarctului. Nu putem sublinia îndeajuns faptul că infarctul şi bolile cardiovasculare, în general, pot fi prevenite prin acţiuni simple, uşor de înţeles şi de aplicat, cum ar fi o dietă sănătoasă, exerciţii fizice regulate şi renunţarea la fumat. Dacă însă pacientul a ignorat toate aceste sfaturi şi a ajuns la spital cu un diagnostic de infarct de miocard, el trebuie să înţeleagă că ţine de el, în primul rând, să îl prevină pe cel de al doilea", afirmă medicul cardiolog Oana Inţă, de la Fundaţia ,,Pop de Popa' pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (FOBAC), potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit acesteia, prevenţia secundară, adică prevenţia unui nou episod cardiovascular, este cel puţin la fel de importantă ca prevenţia primară şi înseamnă, în primul rând, menţinerea unui stil de viaţă sănătos. În plus, pacientul trebuie să meargă la controale regulate, să-şi ia tratamentul şi să respecte indicaţiile medicului.
"Pacienţii subestimează riscurile şi complicaţiile infarctului miocardic. Majoritatea supravieţuitorilor unui infarct au o aderenţă la tratament de doar 2-3 luni, după care încep să se simtă bine şi uită că inima lor are nevoie de mai multă atenţie. Trebuie să se prezinte la controale regulate la medicul cardiolog şi la medicul de familie, trebuie să respecte recomandările de tratament făcute de medic, să ţină sub control factorii de risc cardiovascular şi să conştientizeze că riscul de a dezvolta un al doilea episod cardiovascular este foarte mare, iar acest al doilea episod poate fi fatal", a afirmat preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Rodica Tănăsescu, conform sursei citate.
Atragerea atenţiei asupra importanţei de a preveni complicaţiile bolilor cardiovasculare şi mai ales asupra riscului cardiovascular mărit pe care îl au pacienţii care au suferit un infarct este obiectivul campaniei "Câte vieţi are inima ta?", iniţiată în luna iulie a anului 2017 de Societatea Naţională de Medicina Familiei şi FOBAC.
Site-ul campaniei "Câte vieţi are inima ta?", www.inimisanatoase.ro, oferă informaţii cu privire la factorii de risc pentru apariţia bolilor cardiovasculare şi răspunde la întrebări esenţiale referitoare la infarctul miocardic acut.

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) reaminteşte că sunt necesare soluţii pe termen lung şi de fond pentru rezolvarea crizei medicamentelor, care să vizeze creşterea bugetului alocat acestora şi modificarea mecanismului de calcul al taxei clawback.
"Decizia de a suspenda taxa clawback pentru o anumită categorie de medicamente, astfel încât pacienţii să nu mai întâmpine dificultăţi în a le găsi în farmacii, este o măsură care adresează simptomele, nu cauza problemei. Deşi salutară pentru o categorie de pacienţi, această măsură va transfera problemele de aprovizionare cu medicamente către alte categorii de pacienţi. Devine clar că actualul mecanism de clawback şi-a depăşit limitele şi acţionează acum împotriva pacienţilor. (...) Credem că este o oportunitate majoră pentru autorităţi să aloce banii necesari şi să modifice modelul taxei de clawback, astfel încât pacienţii să nu se mai confrunte cu astfel de situaţii", a declarat directorul Relaţii Externe al ARPIM Liviu Popescu.
Potrivit acestuia, companiile membre ARPIM îşi arată disponibilitatea de a lucra alături de autorităţi pentru a găsi "de urgenţă" cele mai bune soluţii pentru pacientul român şi pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate în acest moment.
Recent, premierul Tudose l-a convocat, la Palatul Victoria, pe ministrul Bodog pentru discuţii cu privire la lipsa imunoglobulinei de pe piaţa din România. La întâlnire au fost convocaţi şi şefii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. De asemenea, la discuţii au participat reprezentanţi ai distribuitorilor de medicamente.

O echipă de oameni de ştiinţă de la Washington University School of Medicine din St. Louis, Statele Unite, a identificat o nouă modalitate pentru a preveni creşterea în volum a celulelor adipoase, un proces care duce la îngrăşare şi la apariţia obezităţii, informează Xinhua.
Prin activarea unei căi de semnalizare în celulele adipoase ale şoarecilor, cercetătorii au putut oferi animalelor o dietă bogată în grăsimi şi au evitat apariţia obezităţii, conform unui studiu publicat în eLife.
Oamenii de ştiinţă şi-au concentrat atenţia pe aşa-numita proteină hedgehog (arici), activă în multe ţesuturi din organism. În urma unor modificări genetice, ei au obţinut şoareci cu gene care activau calea de semnalizare hedgehog în celulele adipoase.
După opt săptămâni în care rozătoarele au primit o dietă bogată în grăsimi, şoarecii din grupul de control în cazul cărora nu fusese activată calea de semnalizare hedgehog deveniseră obezi. Însă, animalele care fuseseră modificate pentru a deţine gene ce activau această cale nu au luat în greutate mai mult decât rozătoarele care au avut o alimentaţie obişnuită.
În urma activării căii hedgehog s-a prevenit obezitatea prin inhibarea creşterii în volum a celulelor adipoase. "Îngrăşarea este cauzată în special de mărirea volumului adipocitelor", a declarat cercetătorul Fanxin Long, profesor de chirurgie ortopedică la Washington University din St. Louis.
"Fiecare celulă grasă se măreşte astfel încât să poată susţine picături de grăsime mai mari. Luăm în greutate în special pentru că adipocitele devin mai mari, nu pentru că avem mai multe celule adipoase", a precizat el.
Prin stimularea hedgehog şi a proteinelor similare din celulele adipoase, cercetătorii au prevenit colectarea şi stocarea picăturilor de grăsime de către adipocitele animalelor.
"Mai important, în urma studiilor metabolice efectuate am aflat că animalele în cazul cărora căile de semnalizare hedgehog erau activate nu erau doar slabe, ci aveau şi niveluri scăzute ale glucozei din sânge şi răspundeau mai bine la insulină", a spus profesorul Long, adăugând că această descoperire poate conduce către crearea unei noi terapii în tratamentul contra obezităţii.
Însă, aplicarea acestei descoperiri în cazul oamenilor ar putea fi problematică, a subliniat Fanxin Long, iar orice medicament care activează calea de semnalizare "arici" va trebui conceput cu mare atenţie pentru evitarea unor potenţiale efecte adverse, în condiţiile în care anumite tipuri de cancere
au fost asociate cu o activitate crescută în această zonă.
Peste o treime din populaţia adultă din Statele Unite suferă de obezitate, iar costurile medicale estimative generate în fiecare an de obezitate depăşesc 147 de miliarde de dolari.
Persoanele obeze prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, atac de cord, diabet şi cancer.

"Super-erupţiile" vulcanice, despre care cercetătorii afirmă că au potenţialul de a ameninţa civilizaţia umană prin expulzarea a miliarde de tone de cenuşă în aer, par să se producă mai frecvent decât estimau oamenii de ştiinţă, potrivit unui studiu publicat recent şi bazat de date statistice, informează AFP.
Cercetătorii de la Universitatea Oxford au calculat că intervalul de timp estimat între două "super-erupţii" ar fi, în medie, de 17.000 de ani. "Este un interval substanţial mai scurt decât estimările precedente", au subliniat autorii acestui studiu ce a fost publicat în revista Earth and Planetary Science Letters.
"Acest fapt ne arată că vulcanii reprezintă pentru civilizaţia umană un risc mai mare decât credeam până acum", au adăugat cercetătorii din Marea Britanie.
Precedentele estimări referitoare la frecvenţa de apariţie a acestor cataclisme naturale, calculate în 2004, considerau că "super-erupţiile" se produceau în medie la fiecare 45.000-714.000 de ani, a precizat Jonathan Rougier, profesor de ştiinţe statistice la Universitatea Oxford şi coordonatorul principal al noului studiu.
"Am reevaluat acest interval, pe care îl situăm de acum înainte la o perioadă cuprinsă între 5.000 şi 48.000 de ani, frecvenţa cea mai probabilă fiind de 17.000 de ani", a adăugat expertul britanic.
Potrivit vulcanologilor, "super-erupţiile" sunt acele gigantice erupţii explozive, capabile să ejecteze cel puţin 1.000 de gigatone (o mie de miliarde de tone) de materie vulcanică în atmosferă. Aceasta este o cantitate suficient de mare pentru a acoperi cu cenuşă un continent, pentru a întuneca cerul pentru o perioadă îndelungată şi pentru a răci clima de pe Terra timp de mai multe decenii.
Ultima "super-erupţie" care s-a produs pe planeta noastră este aceea din Taupo, în Noua Zeelandă, în urmă cu aproximativ 25.000 de ani. A existat o erupţie similară şi în Aira, Japonia, în urmă cu circa 27.000 de ani. Fiecare dintre ele a ejectat în atmosferă aproximativ 1.000 de gigatone de cenuşă şi materii vulcanice.
Muntele Agung din Bali, care a intrat recent în faza de erupţie, este un vulcan de tip "exploziv", însă el nu este considerat un "super-vulcan". Agung a generat două mari explozii în 1843 şi în 1963, când a ejectat în atmosferă aproximativ 1 gigatonă de materie vulcanică (1 miliard de tone). Erupţia sa din urmă cu 54 de ani a făcut peste 1.600 de morţi.

Budincă de Crăciun şi Steluţe de ciocolată pentru pomul de Crăciun

În cadrul acestei rubrici, vă prezentăm reţete culinare vechi, preluate din diferite "tratate" de specialitate, precizând, de fiecare dată, sursa. Aşadar, vă prezentăm reţetele "Budincă de Crăciun" şi "Steluţe de ciocolată pentru pomul de Crăciun", care au fost publicate în volumul "Dulciuri" (1936), scris de doamna Maria General Dobrescu.

Budincă de Crăciun
Proporţii: 60 gr. nuci, 60 gr. pricomigdale, 25 biscuiţi, 50 gr. caise zaharisite, rom
Crema: 100 gr. zahăr pudră, 2 ouă întregi, 3 gălbenuşe, 2 dl. şi jumătate de lapte vanilat
Sos: 125 gr. zahăr pudră, 4 gălbenuşe, un ou întreg, o pătrime dl. vin, o jumătate dl. rom. Zahărul pudră se amestecă cu gălbenuşele întregi, apoi cu vinul care se pune să fiarbă la bain-marie şi se bate până devine musos.
Se pisează fin nucile, se amestecă cu pricomigdalele pudră. Se face crema de altă parte din zahăr pudră amestecat cu ouăle întregi, gălbenuşele şi laptele vanilat fiert, se leagă pe foc fără să fiarbă. Se unge o formă de charlotă, se aşează un strat gros de 2-3 cm de biscuiţi în bucăţi, pudraţi pe deasupra cu nucă pisată fin şi pricomigdale, cu un amestec de caise zaharisite şi marinate în rom. Se umple forma cu straturi alternative de nuci pisate şi caise, după ce s'a umplut se termină cu un strat de biscuiţi. Deasupra se varsă crema umplându-se tot conţinutul şi se pune cu totul în bain-marie ca să fiarbă până se încheagă. Se deşartă pe farfurie, se stropeşte cu sosul cu rom, iar restul de sos se serveşte în sosieră.

Steluţe de ciocolată pentru pomul de Crăciun
Proporţii: 250 gr. zahăr, 2 albuşe, 250 gr. migdale, 65 gr. ciocolată, o lingură zahăr şi tot atâta făină.
Se freacă zahărul o jumătate de oră cu albuşele. Se face un aluat din migdale opărite, curăţate şi măcinate, amestecate cu ciocolată rasă, o lingură zahăr vanilat şi făină, încât să se poată obţine prin frământare un aluat. Se întinde de grosimea unei muchii bune de cuţit, se taie în formă de cununiţe. Se tapetează o tavă cu foi de Karlsbad, se aşează cununiţele pe aceste foi şi se glasează cu compoziţia de ciocolată dela început, apoi se dau să se usuce puţin la un foc aproape stins.

Până în anul 2100, Pământul s-ar putea încălzi cu 15% mai mult decât cea mai gravă predicţie a experţilor ONU, potrivit unui studiu publicat recent, care subliniază necesitatea reducerii în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră în speranţa de a rămâne sub creşterea de 2 ° C stabilită ca obiectiv.
Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC), organismul ştiinţific de referinţă privind încălzirea globală, a publicat în 2014 o serie de scenarii care prevăd încălzirea globală la sfârşitul secolului XXI în funcţie de volumul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Patrick Brown şi Ken Caldeira, climatologi la Institutul Carnegie al Universităţii Stanford din California, estimează în acest studiu publicat în revista Nature că "încălzirea climei va fi probabil mai semnificativă" decât cele mai grave modele ale IPCC, relatează AFP.
Subliniind gradul de incertitudine al scenariilor climatice, ei remarcă faptul că cele mai pesimiste modele, care presupun o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului secol, prevăd o creştere a temperaturilor între 3,2 şi 5,9 grade până în anul 2100 în comparaţie cu perioada preindustrială.
Pentru a reduce intervalul dintre aceste valori, studiul celor doi oameni de ştiinţă americani introduce în aceste modele date provenind din observarea prin satelit a energiei solare absorbite sau returnate de Pământ. Rezultatul este că se elimină ''limita inferioară a acestui interval", concluzionându-se că "încălzirea cea mai probabilă este cu aproximativ 0,5 ° C mai mare decât ceea ce sugerează modelul brut" al IPCC, rezumă comunicatul de la Carnegie.
De asemenea, studiul arată că "dacă emisiile urmează un scenariu 'business as usual' (în acelaşi ritm, menţinerea situaţiei existente) există 93% şanse că încălzirea să depăşească 4°C până la sfârşitul secolului", faţă de o probabilitate mai mică în modelele actuale, a precizat Ken Caldeira în comunicat.
În acest stadiu, temperatura a crescut cu aproape 1°C, potrivit oamenilor de ştiinţă. Mai puţin de un grad a fost suficient pentru a provoca mai multe precipitaţii, micşorarea banchizei, acidifierea oceanelor şi creşterea nivelului lor mediu.
''Rezultatele noastre indică faptul că atingerea oricărui obiectiv de stabilizare a temperaturii la nivel global va necesita o reducere mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră decât cea calculată anterior'', scriu autorii studiului.
Piers Forster, specialist în schimbările climatice la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, a cerut "prudenţă" cu privire la rezultatele acestui studiu. "Este doar un element al dovezii (...). Trebuie să examinăm toate dovezile înainte de a trage concluzii grăbite''.
Dar alţi cercetători au lăudat munca celor doi autori.
"Suntem acum mai siguri cu privire la viitorul climei, dar vestea proastă este că va fi mai cald decât ne-am gândit", a comentat William Collins, profesor de meteorologie la Universitatea din Reading (Marea Britanie).
"În fiecare an, viitorul climei din secolul 21 devine din ce în ce mai clar", a adăugat Dave Reay de la Universitatea din Edinburgh, menţionând că o parte depinde de eforturile lumii de a lupta împotriva încălzirii globale.
"Acordul de la Paris şi atenuarea agresivă a fenomenului întreprinsă de comunităţi, oraşe şi state din întreaga lume pot garanta că scenariile catastrofale privind încălzirea globală rămân teoretice pentru totdeauna", a mai spus el.
Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea creşterii temperaturilor globale la sub +2°C în raport cu nivelurile dinaintea Revoluţiei industriale, adică la 1,5°C.

Peste 60% din angajaţi nu se aşteaptă la o mărire a salariului în următoarele şase luni, aproape 65% resimt un volum mai mare de stres la locul de muncă, iar 60% îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează, potrivit unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro.
„Schimbările legislative în materie de salarizare, impozitare şi contribuţii anunţate pentru începutul anului viitor îi fac pe angajaţii români să nu mai fie la fel de optimişti în privinţa viitorului lor pe piaţa muncii. Împreună cu elemente percepute a fi negative, specifice companiilor pentru care lucrează, aceste schimbări îi determină pe angajaţi să se aştepte la un an cu mai multă muncă depusă, mai mult stres şi mai puţini bani”, se arată în sondajul efectuat de Undelucram.ro, o platformă dedicată angajaţilor din România.
Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companiile care îşi desfăşoară activitatea în România, potrivit răspunsurilor oferite în cadrul sondajului. Astfel, nu mai puţin de 60% din respondenţi au spus ca îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează. Deciziile de a părăsi actualul loc de muncă par a fi voluntare, având în vedere că 48,3% din angajaţi nu se tem că vor fi concediaţi în următoarele şase luni.
Pentru a-şi schimba locul de muncă în anul care urmează, 61,86% din participanţi au spus că sunt dispuşi să participe la cursuri de specializare, 40,9% din respondenţii sondajului şi-au declarat disponibilitatea de a fi relocaţi în alt oraş decât cel în care se află acum pentru a începe o nouă carieră.
Mai mult, 44,8% consideră că în prezent sunt mult mai puţine oportunităţi de angajare decât erau în urmă cu şase luni.
61% din angajaţi nu se aşteaptă la niciun fel de mărire a salariului în următoarele şase luni, iar aproape 70% din aceştia se aşteaptă la o evoluţie negativă a veniturilor, exprimându-şi opinia că trecerea contribuţiilor în sarcina lor le va scădea salariul.
Conform studiului, 52,8% cred că, pe lângă salariile mai mici pe care le vor avea de anul viitor, vor fi afectaţi şi de un bonus în scădere comparat cu cel de anul trecut.
Dacă la sfârşitul lui 2016 angajaţii plănuiau deja concediile pentru 2017, acum 55,3% din ei nu mai fac acest lucru, spunând chiar că se aşteaptă să îşi permită mai puţină relaxare anul viitor.
Angajaţii români susţin că şi mediul de lucru se degradează treptat, 64% reclamă faptul că pe parcursul ultimelor şase luni volumul de muncă a crescut, pe când sprijinul oferit de companie sau colegi pentru desfăşurarea activităţii a rămas la fel (51%).
Chiar şi cu un volum mai mare de muncă, mediul de lucru, procedurile sau eficienţa fie au rămas la fel ca până acum (41,6%), fie s-au înrăutăţit (41,8%). Acest lucru conduce la un volum mai mare de stres, resimţit de 64,5% din angajaţi, se arată în studiu.
În ciuda faptului că în ultimul an au evoluat din punct de vedere profesional în cadrul companiilor pentru care lucrează (56,7%), doar 18,7% consideră că mai pot avansa pe scara ierarhică la actualul loc de muncă. Astfel, 40,3% din angajaţi nu mai au încredere în viitorul companiilor pentru care lucrează.
Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2017. La întrebări au răspuns 1.318 persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns.
Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 50.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale, potrivit Mediafax.

Sectorul IT&software românesc tinde să devină ringul marilor jucători internaţionali, în condiţiile în care tot mai multe startup-uri româneşti, întreprinderi mici şi mijlocii, se confruntă cu condiţii vitrege în piaţă, provocate pe de o parte de concurenţa acerbă a multinaţionalelor şi pe de alta de deciziile fiscale controversate şi de absenţa unor măsuri de stimulare economică, se arată într-un studiu de specialitate, remis recent.
Dacă, pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potenţialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenul concentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaţionale, tinde să devină tot mai acut, arată datele studiului KeysFin, preluate din barometrul privind starea business-ului românesc.

60% din industrie e controlată de marii investitori străini

Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piaţă aparţinea IMM-urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să deţină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.
"Dacă în 2012, firmele mici şi mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporaţiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanţial. Cele mai mari 40 de firme din piaţă au ajuns să o domine (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparaţie, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici şi medii, s-a subţiat considerabil, adunând numai 1.216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro", spun experţii de la KeysFin.
Conform datelor din septembrie 2017, în România activau 19.068 firme de software, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2016 (17.421), respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, faţă de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu faţă de acum cinci ani.
Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în Bucureşti (7.771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2.809 societăţi.
Potrivit studiului, cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle (200 milioane euro în 2016), în topul investitorilor compania fiind urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 milioane euro), Bitdefender (100 milioane euro) şi Endava (69 milioane euro). Statistica arată că 60% din piaţă aparţine firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania şi SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri. Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franţa (209) şi SUA (176).
Intrarea jucătorilor străini a influenţat evoluţia pieţei muncii în acest sector. Forţa financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migraţie a angajaţilor din micile companii. Astfel, s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector să absoarbă peste 12.000 de angajaţi, reprezentând 12% din totalul angajaţilor din industrie.
Intrarea jucătorilor străini în piaţă a determinat şi o creştere spectaculoasă a costurilor cu forţa de muncă, cu 42% faţă de anul de referinţă 2012. Dacă acum cinci ani firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19.394 euro.

Productivitatea muncii a avansat ceva mai lent

Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.
"Firmele mari au atras 65% din forţa de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaţionale. În aceste condiţii s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016", afirmă experţii.
Realizatorii studiului spun că este un fenomen constatat şi în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul dedicat acestui sector, KeysFin arată că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbuşit, iar consecinţele sociale au fost pe măsură. Absenţa unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecinţe semnificative din punct de vedere economic şi social.
"Concurenţa acerba a dus inovaţia românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internaţional. Este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-işti continuă sa aibă încredere că pot reuşi pe cont propriu în acest domeniu", spun specialiştii.
Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă şi este nevoie ca statul să vină cu un sprijin tot mai activ. "În condiţiile în care piaţa a ajuns să fie dominată de multinaţionale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susţinere a sectorului IMM, prin facilităţi fiscale, prin simplificarea accesului la finanţările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiţionale. În condiţiile în care economia mondiala se bazează tot mai mult pe software, susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că ţările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurenţa la nivel global este tot mai mare", apreciază analiştii.
Potrivit datelor Comisiei Europene, piaţa de software europeană ar urma să crească semnificativ în următorii trei ani şi să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

Compania care deţine YouTube, Alphabet Inc., a anunţat recent că anul viitor intenţionează să crească numărul angajaţilor care analizează şi elimină materialele violente sau extremiste de pe platforma video, relatează Reuters.
YouTube ia măsuri ferme pentru a-şi proteja utilizatorii împotriva conţinutului necorespunzător, prin politici mai stricte şi prin echipe mai mari de aplicare a acestora, a scris, într-o postare pe blog, Susan Wojcicki, CEO al YouTube.
"Acţionăm de asemenea ferm împotriva comentariilor, lansând noi instrumente de moderare a comentariilor şi, în unele cazuri, eliminând cu totul comentariile", a spus Susan Wojcicki.
"Obiectivul este ca numărul angajaţilor Google din întreaga lume responsabili cu eliminarea materialelor care ar putea încălca politicile companiei să ajungă la 10.000 în 2018", a mai afirmat ea.
YouTube a dezvoltat deja un program automat pentru identificarea clipurilor cu conţinut extremist, iar acum vrea să facă acelaşi lucru cu clipurile care încurajează discursul bazat pe ură sau care nu sunt potrivite pentru copii.
Însă, în contextul înăspririi regulilor, compania a primit plângeri din partea celor care încarcă clipuri pe YouTube că acest program este supus erorilor.

Pagina 4 din 44