C.P.

C.P.

Joi, 30 Noiembrie 2017 00:00

Program special la Starea Civilă

Serviciul Stare Civilă Galaţi va avea program scurt cu publicul în următoarele zile, pentru Înregistrări Decese. Astfel, în perioada 30 noiembrie - 2 decembrie 2017, instituţia va lucra după următorul program:
Joi 30.11.2017 – 9.00 – 13.00
Vineri 1.12.2017 – 9.00 – 13.00
Sâmbătă 2.12.2017 – 9.00 – 13.00

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut, în primele 10 luni din 2017, cu 6,1%, faţă de perioadă similară din 2016, până la 35.496, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate marţi.
Creşterea a fost reflectată, conform INS, în regiunile de dezvoltare Nord-Est (+817 autorizaţii), Centru (+376), Bucureşti — Ilfov (+356), Vest (+244), Sud-Est (+202), Sud-Vest Oltenia (+199) şi Sud-Muntenia (+74). Scăderi s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-234 autorizaţii).
În luna octombrie 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în regiunile de dezvoltare Vest (+209 autorizaţii), Centru (+94), Sud-Muntenia (+75), Nord-Est (+63), Sud-Vest Oltenia (+47), Nord-Vest (+36) şi Sud-Est (+6). Scăderi s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-84 autorizaţii).
În luna octombrie 2017, au fost eliberate 3.861 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,4% sunt pentru zona rurală.
Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna septembrie 2017, în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-164 autorizaţii), Nord-Vest (-116), Sud-Muntenia (-59), Sud-Vest Oltenia (-57) şi Sud-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile Vest (+131 autorizaţii), Bucureşti—Ilfov (+120) şi Centru (+8 ).

România a urcat opt poziţii, până pe locul 42 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2018, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, conform datelor remise recent.
Clasamentul Paying Taxes este parte integrantă a raportului Doing Business realizat în fiecare an de Banca Mondială şi este unul dintre indicatorii cei mai urmăriţi de investitori, atunci când decid strategia de investiţii globală. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 50.
"Aceasta este cea mai bună clasare a României de când se realizează clasamentul Paying Taxes de către PwC, ceea ce denotă progresele făcute în ultimii ani de România în privinţa uşurării procesului de plată a taxelor, prin facilitarea plăţilor online şi reducerea sarcinii fiscale totale. Practic, România a devenit acum cea mai bine clasată ţară din Europa Centrală şi de Est în clasamentul Paying Taxes, dacă exceptăm ţările Baltice, care sunt performere la nivel mondial în privinţa uşurinţei plăţii taxelor", a precizat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Clasamentul pentru ediţia 2018 a raportului Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2016.

Performanţa României este cu atât mai notabilă, cu cât o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est au înregistrat o deteriorare a poziţiei în clasament, în principal pe fondul majorării fiscalităţii. Astfel, Croaţia a coborât de pe locul 49 pe poziţia 95, Ungaria a coborât de pe 77 până pe poziţia 93, Bulgaria de pe 83 pe poziţia 90, iar Polonia de pe locul 47 pe poziţia 51.
În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de o firmă ca procent din profit, aceasta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (39,6%) şi cea globală (40,5%).
La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est cu 163 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 161 de ore şi un nivel global de 240 de ore.
În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 24 de plăţi şi una a Uniunii Europene de 12 plăţi anual.
Indicatorul ia în calcul posibilitatea plăţii online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.
Raportul Paying Taxes 2018 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.
Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale.

România a importat, în primele nouă luni ale acestui an, o cantitate de ţiţei de 5,58 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 57.700 tep (1%) mai mică faţă de cea importată în aceeaşi perioadă din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia de ţiţei a totalizat 2,57 milioane tep, fiind cu 4,5% (121.800 tep) mai mică faţă de cea din perioada ianuarie-septembrie 2016.
Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, se estimează o înjumătăţire a producţieiinterne de ţiţei, la aproximativ 2 milioane tone în 2030.
Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termenmediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, respectiv prin creşterea eficienţei în consumul de carburanţi petrolieri, se menţionează în document.
De asemenea, se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero
Rezervele doveditede ţiţei ale României se vor epuiza în 12-15 ani, la prezenta rată de exploatare.

Aproape 176 de milioane de euro din Fondul de Coeziune sunt investiţi în infrastructura de gestionare şi distribuţie a apei în multe zone urbane din judeţul Vrancea, în estul României, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Acest proiect sprijinit de Europa, care include construirea şi reabilitarea unei reţele de distribuţie şi canalizare de sute de kilometri, va permite ca aproape 66.460 de persoane din regiune să aibă acces la apă potabilă sigură şi de calitate. Proiectul ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului 2021.
"Accesul la apa de calitate nu ar trebui să fie un lux, totuşi mulţi români erau în această situaţie înainte de intrarea în vigoare a politicii de coeziune. Iată un exemplu concret de solidaritate europeană", a afirmat comisarul pentru politica regională Corina Creţu.
În plus, 76 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională sunt investiţi în lucrări de renovare ale drumului naţional E79, care traversează ţara şi o conectează la sud cu Grecia şi la nord cu Ungaria. Lucrarea, care are drept scop îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi confortul călătoriei, se referă la secţiunea dintre oraşul Deva din Transilvania şi Oradea, la graniţa cu Ungaria.
"Acest drum leagă România de vecinii săi, şi vestul ţării de centru, este la o oră de judeţul Sibiu, toate drumurile duc la Sibiu", a adăugat comisarul Creţu.

Balenele sei (Balaenoptera borealis), specie aflată în partea de sus a lanţului alimentar, au un rol important în sănătatea globală a mediului marin. Însă ele sunt extrem de vulnerabile la activităţile umane în ocean şi au devenit o ţintă majoră pentru vânătoarea de balene în scop comercial, după ce stocurile preferate de balene albastre (Balaenoptera musculus) şi balene cu înotătoare (Balaenoptera physalus) au fost epuizate. Din acest motiv, balenele sei este specie clasificată în pericol de dispariţie, conform organizaţiei World Wildlife Fund (WWF).
În prezent, deşi vânătoare de balene în scop comercial a fost oprită oficial, diverse specii de balene sunt vânate în scop ştiinţific de Japonia.
În timp ce balena sei a fost vânată de oameni începând cu anii 1860, abia în anii 1950—1960 uciderea lor s-a intensificat serios, când a scăzut numărul balenelor albastre. Din 1986, Comisia internaţională pentru vânătoarea de balene (IWC) a oprit oficial vânarea acestor cetacee în scop comercial. Cu toate acestea, 50 de balene sei sunt ucise anual de baleniere japoneze în Pacificul de Nord, în cadrul programului japonez "de vânătoare" de balene în scop ştiinţific.
Balenele sunt ameninţate şi de schimbările climatice şi pot fi, de asemenea, afectate de poluare, de grevele din transportul maritim şi se pot încurca în plasele de pescuit.
Balena sei, cu o greutate de circa 20 de tone şi o lungime de aproximativ 15 metri, este una dintre cele mai rapide balene, atingând viteze de până la aproape 50 de kilometri pe oră. Balenele sei trăiesc în toate oceanele şi mările adiacente, cu excepţia regiunilor tropicale şi polare. Ca şi alte balene mari, preferă să-şi petreacă vara hrănindu-se în ape mai reci, înainte de a migra în ape mai calde pentru a se reproduce şi a da naştere puilor.

Îmbrăcămintea reflectorizantă purtată de biciclişti ar putea creşte riscul ca aceştia să fie implicaţi într-un accident mai degrabă decât să le ofere un grad sporit de siguranţă, sugerează un studiu realizat recent, citat recent de The Telegraph.
O cercetare bazată pe analiza a 76 de accidente nu a descoperit ''nicio dovadă'' potrivit căreia bicicliştii care purtau obiecte vestimentare reflectorizante ''ar fi avut un risc redus'' de accidente.
Jesse Norman, ministrul transporturilor în Marea Britanie, a declarat în această lună că în cadrul consultărilor privind măsurile ce urmează să fie aplicate anul viitor se va lua în calcul posibilitatea impunerii purtării căştilor şi vestelor reflectorizante de către biciclişti.
Însă o echipă de cercetători de la Nottingham University Hospitals NHS Trust şi de la Universitatea Nottingham a descoperit ''un risc crescut de coliziune'' în rândul bicicliştilor care poartă obiecte de vestimentaţie reflectorizante, după cum a arătat Sunday Times.
Studiul sugerează că bicicliştii care poartă haine cu un grad mai mare de vizibilitate ''ar putea adopta poziţii mai expuse în trafic... acţionând sub convingerea că sunt relativ vizibili''.
Rezultatele cercetării ''ar trebui să fie interpretate cu prudenţă'', aceasta bazându-se doar cu analiza unui mic grup de voluntari, a atras atenţia oamenii de ştiinţă.
Alte studii au ajuns la concluzii opuse. O cercetare de mare amploare realizată în Danemarca, în care au fost implicaţi aproape 7.000 de biciclişti, a indicat faptul că aceştia aveau un risc cu 47% mai mic de a suferi accidente cauzatoare de vătămări corporale în cazul în care purtau o jachetă de culoare galben strălucitor.
De asemenea, organizaţiile reprezentând comunităţile de biciclişti au combătut introducerea obligativităţii purtării căştilor în timpul deplasării pe vehiculele cu două roţi insistând că statisticile privind accidentele nu susţin această măsură. Echipamentul de siguranţă, spun ei, poate oferi atât bicicliştilor cât şi conducătorilor auto un fals sentiment al securităţii, eventuala obligativitate constituind o abatere a atenţiei de la ameninţări mai importante precum prezenţa în trafic a şoferilor neglijenţi şi a gropilor din carosabil.
Conform statisticilor, peste 100 de biciclişti şi-au pierdut viaţa pe drumurile din Marea Britanie, iar alte 3.397 au suferit răni grave, o cifră ce indică o creştere cu 5% în ultimele 12 luni, precizează The Telegraph.

Inspiraţi de puterea formelor pliabile obţinute prin metoda origami, o echipă de cercetători din Statele Unite a anunţat recent că a reuşit să realizeze muşchi artificiali necostisitori ce pot conferi roboţilor capacitatea de a ridica până la 1.000 de ori greutatea lor, informează Xinhua şi AFP.
Acest progres constituie un salt înainte în domeniul roboticii pentru înlocuirea vechii generaţii de roboţi cu mişcări sacadate şi rigide, estimează cercetătorii.
''E ca şi cum aceşti roboţi ar fi dotaţi cu superputeri'', a declarat entuziasmată autoarea principală a lucrării, Daniela Rus, profesor în cadrul Departamentului de inginerie electrică şi informatică al Massachusetts Institute of Technology (MIT), citată de Xinhua.
Muşchii (sau elementele de acţionare) constau dintr-un ''schelet'' realizat din diverse materiale, precum bobine metalice sau foi de plastic pliate pe baza anumitor modele, înconjurate de aer sau fluid şi sigilate într-un recipient din material plastic sau textil care seveşte drept ''piele'', se explică în studiul publicat în ''National Academy of Sciences''. O presiune aplicată în interiorul recipientului forţează ''pielea'' să se lase pe schelet creând astfel tensiune, ceea ce duce la producerea mişcării.
''Am fost foarte surprinşi de cât de puternice sunt elementele de acţionare'', a adăugat Daniela Rus. ''Am bănuit că acestea vor avea o greutate funcţională mai mare în comparaţie cu cea a roboţilor obişnuiţi, însă nu ne-am aşteptat la o creştere de o mie de ori'', a precizat cercetătoarea născută în România.
Aceşti muşchi artificiali ''pot genera de circa şase ori mai multă energie pe unitate de suprafaţă în comparaţie cu muşchiul scheletic al mamiferelor şi sunt, de asemenea, incredibil de uşori'', a explicat Rob Wood, coautor al lucrării, profesor de ştiinţe aplicate la Universitatea Harvard, conform AFP.
Un muşchi de 2,6 grame poate ridica un obiect de trei kilograme, echivalentul unei raţe care ridică o maşină.
Inspiraţia din origami vine de la structura în zigzag a anumitor muşchi, ceea ce le permite acestora să se contracte şi să se extindă la comandă, folosind în exclusivitate presiunea aerului sau a apei.
"Scheletul poate fi un resort, o structură pliată în formă de origami sau orice structură solidă cu goluri articulate sau elastice", se precizează în studiu.
Utilizările potenţiale ale acestei invenţii includ habitatele spaţiale extensibile de pe Marte, dispozitivele chirurgicale miniaturale, exoscheletele portabile, vehiculele pentru explorare în ape de mare adâncime sau arhitecturile transformabile.
"Elementele de acţionare artificiale constituie una dintre cele mai mari provocări din toate domeniile ingineriei", a detaliat Rob Wood. "Acum, că am creat elemente de acţionare cu proprietăţi similare cu cele ale muşchilor naturali, ne putem imagina construirea a aproape oricărui tip de robot pentru aproape orice fel de sarcină", a adăugat acesta.
Un alt avantaj al invenţiei este că un singur astfel de muşchi poate fi construit în zece minute din materiale care costă mai puţin de un dolar.
''Posibilităţile sunt nelimitate. Însă următorul lucru pe care aş vrea să-l construiesc cu aceşti muşchi este un elefant robotic cu o trompă ce poate manipula lumea într-o manieră la fel de flexibilă şi de puternică precum putem vedea la elefanţii reali'', a declarat Rus.
Cercetarea a fost finanţată de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA) şi Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering, precizează AFP.

Beneficii pentru sănătate şi efectele terapeutice ale ceaiului de pelin sunt cunoscute încă din antichitate. El este eficient în detoxifierea organismului şi stimularea sistemului imunitar.
Pelinul (Artemisia absinthium) este o plantă erbacee, perenă, ierboasă, care face parte din familia Asteraceae şi din ordinul Asterales. Este răspândită în Europa, nordul Africii şi vestul Asiei, crescând în special pe terenuri necultivate, în zonele de câmpie şi cele de deal.
Pelinul, un arbust peren cu frunze verzi-argintii, creşte până la 30 — 100 cm, cu multe ramificaţii, potrivit www.luontoportti.com. Frunzele sunt păroase, spintecate, verzi-cenuşii pe faţă, argintii-cenuşii pe dos, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, au lungimi nu mai mari de 10 cm şi se simplifică treptat spre vârf.
Înfloreşte în perioada iulie-septembrie. Florile, grupate în capitule mici, sunt galbene pal şi foarte mirositoare. Fructul este o achenă.
În scopuri medicinale se foloseşte toată planta. În practica naturistă, încă din vechime, se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternic aromat şi gust foarte amar. Frunzele verzi-argintii au un gust amar, pelinul fiind recunoscut chiar ca fiind cea mai amară plantă de pe Pământ.
De secole, ceaiul de pelin a fost folosit ca tonic cu proprietăţi antiseptice, antispastice, carminative, antipiretice şi vermifuge.
Proprietăţile sale carminative, recomandă acest ceai pentru tratamentul unor probleme gastrice, precum balonarea, flatulenţa, indigestia, lipsa poftei de mâncare, forme uşoare de gastrită şi dureri gastrice, potrivit www.botanical.com.
Pelinul este una din plantele cele mai eficiente în tratarea şi prevenirea multor probleme de ordin hepatic, inclusiv icterul şi hepatita. Este o plantă depurativă, care stimulează ficatul şi eliminarea toxinelor din organism.
O cană cu ceai de pelin sau una-două linguri cu tinctură de pelin administrate zilnic timp de două săptămâni pot fi o soluţie pentru a scapă definitiv de paraziţi sau viermi intestinali. Băile de şezut cu infuzie de pelin, dimineaţa şi seara, au efect antimicotic şi antiinflamator, potrivit www.medicinenet.com.
Ceaiul de pelin poate ajuta la scăderea febrei, poate reduce inflamaţiile căilor respiratorii şi poate îmbunătăţi starea pacienţilor cu răceală şi gripă.
Folosit sub formă de comprese, ceaiul de pelin este eficient în tratarea rănilor, a înţepăturilor de insecte sau a altor probleme cutanate.
Folosirea timp îndelungat a ceaiului de pelin este asociată cu efecte secundare: ameţeli, insomnie, vărsături. De aceea nu este indicat consumul acestui ceai mai mult de 20-22 de zile. Ceaiul de pelin este contraindicat celor ce suferă de infecţii intestinale sau afecţiuni ale sistemului nervos. Este interzis femeilor însărcinate şi celor care alăptează.

Oamenii care trăiesc în regiuni în care temperatura medie este de 22 de grade Celsius sunt cei mai fericiţi şi cei mai sociabili din lume, conform unui studiu global publicat recent, citat de Xinhua.
Oameni de ştiinţă de la Universitatea Melbourne din Australia şi de la Universitatea Pekin (Beijing) din China au evaluat peste 1,6 milioane de persoane de pe teritoriul Statelor Unite şi din China pentru a testa relaţia dintre temperatura ambiantă şi personalitate.
''Temperatura este un factor crucial de mediu, asociat cu modelele de comportament şi, prin urmare, cu dimensiunile fundamentale ale personalităţii'', se arată în studiu.
Cercetarea a descoperit că persoanele care trăiesc în zone în care temperatura este apropiată de 22 de grade Celsius au înregistrat mai multe puncte în ceea ce priveşte factorii de personalitate asociaţi cu socializarea şi stabilitatea.
În general, locuitorii din oraşele în care temperatura oscilează în jurul valorii de 22 de grade Celsius sunt mai predispuşi să aibă un comportament de tip extravertit şi deschis experienţelor noi. De asemenea, aceştia sunt mai stabili din punct de vedere emoţional, mai conştiincioşi şi mai plăcuţi.
''Temperaturile blânde încurajează indivizii să exploreze mediul extern, ce abundă atât în interacţiuni sociale cât şi în experienţe noi'', se menţionează în studiul publicat în jurnalul ''Nature Human Behaviour''.

Pagina 49 din 85