C.P.

C.P.

Impactul modificării Codului Fiscal va fi unul devastator pentru poliţişti, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională', ale căror salarii vor scădea cu procente cuprinse între 5 şi 20%, se arată într-un comunicat al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), remis recent.
Conform sursei citate, SNPPC va analiza strategia de dialog social şi acţiune sindicală pentru perioada următoare, urmând să declanşeze mai multe forme legale de protest.
"Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România — cea mai mare organizaţie sindicală, cu reprezentativitate juridică în domeniul ordinii publice gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, îşi exprimă public protestul şi nemulţumirea faţă de măsura adoptată, prin ordonanţa de urgenţă, în şedinţa de ieri (miercuri, n.r.) a Guvernului României, referitoare la transferul contribuţiilor sociale (CAS / CASS) de la angajator la angajat", conform comunicatului.
De asemenea, în document se mai menţionează că din analiza efectuată de către sindicat, impactul modificării Codului fiscal va fi unul devastator pentru familia ocupaţională de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
"Din analiza efectuată de către specialiştii noştri, rezultă că impactul acestei modificări a Codului Fiscal va fi unul devastator pentru poliţiştii, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională' (inclusiv jandarmi, pompieri, MApN, SRI, STS, SPP etc.), care vor avea scăderi ale salariului net cuprinse între 5% şi 20%, acestea urmând a fi resimţite la intrarea în plată a venitului aferent lunii ianuarie 2018, respectiv în luna februarie. Scăderea netă va afecta, cu precădere, personalul cu venituri reduse sau situate la valoarea minimului brut pe economie (1.450 lei), adică aproximativ 75% dintre angajaţii MAI", se mai spune în comunicat.
Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Totodată, Executivul a aprobat şi actul normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

România este prima ţară din Uniunea Europeană care încearcă acest experiment social, unde angajatul va avea o contribuţie de 90% la sistemul de securitate socială, ceea e ce contra curentului european, a declarat, recent, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
"Ceea ce nu vor să recunoască, cu subiect şi predicat, este că de la 1 ianuarie 2018, orice salariat român care va încheia un contract de muncă, 45% din brutul său va merge către taxe şi impozite, aproape jumate, asta în timp ce capitalul va suferi şi el, săracul, o contribuţie de 2,25%, o contribuţie modică. Vom fi prima ţară din UE care încearcă acest experiment social, unde angajatul va contribui cu mai bine de 90% la veniturile sistemului de securitate socială, ceea e ce contra curentului european, a precizat Costin.
Liderul BNS a afirmat că "trebuie să ne obişnuim cu acest stil de a conduce", deoarece guvernanţii au încercat să creeze o dependenţă a autorităţilor locale şi a cetăţeanului, consolidând totodată modelul de asistenţă socială, care "în rural, înseamnă maşină de vot".
"Trebuie să ne obişnuim cu acest stil de a conduce, pentru că vă reamintesc, au venit şi au spus: 'de ce să avem televiziune naţională şi radio naţional, să fie independente şi pe bază de taxe, bucuraţi-vă săracilor că nu mai sunt finanţate din taxe, dar o să avem grijă să dăm bani de la buget, noi reprezentăm puterea. E adevărat domnilor primari că o să pierdeţi două miliarde de euro la anul, dar veniţi la noi, că v-am promis noi că vă dăm banii'. Uşor, uşor, creează un gen de dependenţă, una pe care au exersat, o dependenţă a autorităţilor locale, o dependenţă a cetăţeanului, pentru că nu trebuie să uităm că tot ei sunt cei care au consolidat modelul de asistenţă socială, care azi, în rural, înseamnă maşină de vot. Fii sărăc, fără şcoală, fără muncă, stai acolo, îţi dăm noi asistenţă socială, te manipulăm cum vrei tu şi te facem să votezi cum vrem noi. Îţi mai luăm şi banii pe deasupra, pentru că am deschis şi un magazin în comună şi îţi dăm voie să îţi iei "pe caiet" băutură, ţigări şi de mâncare, pentru că oricum noi suntem cei care îţi plătim ajutorul social şi oprim banii odată pe lună. Aşa că, săracule, bucură-te că eşti la mâna mea şi mănânci din palma mea", a subliniat liderul BNS.
Confederaţia sindicală a anunţat recent, că nu va suspenda acţiunile de protest până când nu se va renunţa definitiv la intenţia de a transfera contribuţiile sociale integral în sarcina salariaţilor.
"Blocul Naţional Sindical va continua derularea protestelor aşa cum au fost anunţate, decizia de suspendare ar fi posibilă doar în măsura în care Guvernul decide să renunţe la intenţia de transfer integral al sarcinii contribuţiilor sociale către salariaţi. Dacă Guvernul va decide să adopte acest proiect de OUG, BNS va contesta în instanţă acest act normativ, imediat după publicarea acestuia în Monitorul Oficial", se arată într-un comunicat al BNS.
Liderii BNS afirmă în continuare că sunt împotriva transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, dar şi împotriva existenţei de la 01.01.2018 a unui sistem de securitate socială alimentat în proporţie de peste 90% doar de către salariaţi.
Pe de altă parte, BNS susţine creşterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.550 de lei, dar şi transpunerea în Codul Fiscal a prevederilor Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, precum şi orice iniţiativă a Guvernului ce vizează reducerea evaziunii şi a fraudei fiscale în România.
"BNS şi-a exprimat dintotdeauna dezacordul pentru măsura de transfer al contribuţiilor, încă de la prezentarea acesteia în 2016, drept dovadă stau prevederile strategiei BNS pentru perioada 2016 — 2020, document aprobat de Congresul BNS din noiembrie 2016 şi disponibil în format electronic pe site-ul confederaţiei. Îndemnăm organizaţiile sindicale membre BNS să se alăture acţiunilor de protest care militează pentru stoparea transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat", se mai arată în comunicatul BNS.

Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a afirmat recent, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale a României, că doreşte ca dreptul UE să fie aplicat în mod corect şi subliniază că acest lucru poate fi realizat doar în justiţii independente şi imparţiale.
"Am exprimat dorinţa ca dreptul Uniunii Europene să fie aplicat în mod corect. Acest lucru se poate realiza doar prin existenţa unor judecători şi a unei justiţii independente şi imparţiale. Judecătorii nu cooperează doar cu judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ci trebuie să coopereze la nivel naţional între ei", a declarat Koen Lenaerts, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori.
El a arătat că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat.
"Dreptul Uniunii Europene se doreşte a fi un drept comun aplicabil în toate statele Uniunii Europene. Noi toţi împărţim responsabilitatea de a face Uniunea Europeană să funcţioneze. Toţi trebuie practic să lucrăm pentru a pune în aplicare principiul unităţii în diversitate. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este un garant al faptului că dreptul Uniunii Europene se aplică la fel pentru tot, indiferent despre care stat membru este vorba, pentru că acest drept al Uniunii Europene reprezintă unica garanţie pentru ca statele membre să fie într-adevăr egale în faţa dreptului Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene include multe domenii, multe domenii care au fost încredinţate Uniunii Europene de către statele membre, pentru că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat, pentru că noi toţi facem parte dintr-un spaţiu comun în care nu există frontiere, iar chestiuni legate de drept penal, de dreptul familiei sau de dreptul succesiunilor, pentru a da câteva exemple, deşi ţin de dreptul naţional, ele acum includ şi aspecte care ţin de dreptul Uniunii Europene, care reprezintă o sursă de drept pentru dreptul naţional", a precizat Lenaerts.
Întrebat dacă media cauzelor României aflate pe rolul Curţii de Justiţie a UE este mai mare ca a celorlalte state, Lenaerts a răspuns că sunt aproximativ 150 întrebări preliminare, dar una dintre ele, respectiv cea adresată de Curtea Constituţională a României privind căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, "va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă".
"În ceea ce priveşte numărul de cauze pe an, media la Curtea de Justiţie este de 700. În 2017, încă nu suntem la sfârşitul anului, au fost deja înregistrate peste 600 de cauze, deci, probabil, totalul se va situa tot în jurul aceleiaşi cifre. România transmite un număr considerabil de întrebări preliminare care vizează diferite domenii. Din cele 148 de cauze înregistrate pe rolul nostru în care limba de procedură este limba română, mare parte dintre acestea vizează întrebări preliminare. Una dintre ele a fost adresată chiar de Curtea Constituţională a României şi va fi o hotărâre care va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă. O astfel de întrebare preliminară arată că dreptul Uniunii Europene este în mâinile statelor membre fără a avea vreo importanţă dacă vorbim de state membre noi sau state membre mai vechi. O întrebare bună poate să vină de la Bucureşti sau poate să vină de la Berlin, la fel de bine poate să vină de la oricare instanţă naţională", a spus preşedintele CJUE.
Koen Lenaerts a arătat că dintre cele 700 de cauze înregistrate pe an, peste 400 sunt întrebări preliminare.
"Trebuie spus că din această cifră de aproximativ 700 de cauze pe an, în jur de 450 — 500 reprezintă întrebări preliminare adresate de instanţele naţionale. Sunt foarte importante deciziile CJUE, pentru că hotărârile acestea au consecinţe foarte importante şi trebuie subliniat că ele sunt rezultatul întrebărilor adresate de către colegii noştri de la nivel naţional şi insist asupra acestei egalităţi între noi şi colegii de la nivel naţional", a menţionat Lenaerts.
Judecătorii CCR s-au întâlnit luni cu o delegaţie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, compusă din preşedintele Koen Lenaerts şi judecătorul Camelia Toader, la invitaţia instanţei constituţionale naţionale. În cadrul întrevederii au fost discutate teme precum evoluţii recente ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, relaţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu instanţele constituţionale naţionale şi efectul hotărârilor Curţii de Justiţie a UE în plan naţional.
Curtea Constituţională a României a discutat în mai multe rânduri excepţia de neconstituţionalitate referitoare la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că amânarea unei decizii a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată, precum şi pentru că vor adresa întrebări preliminare Curţii Europene de Justiţie.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român şi un american, la Judecătoria Sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetăţeanului american drept de reşedinţă. Judecătoria a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis-o către Curtea Constituţională.
Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 şi, ulterior, a contestat în instanţele din România faptul că o căsătorie între două persoane de acelaşi sex nu este recunoscută pe teritoriul ţării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităţilor din România de a recunoaşte relaţia de familie dintre soţi îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidenţă se acordă exclusiv membrilor familiei.
La 20 iulie 2016, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe o temă apropiată, dând aviz pozitiv iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei, aparţinând Coaliţiei pentru Familie, prin care se propune ca definiţia familiei să apară explicit în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, preciza, la acel moment, că instanţa nu s-a pronunţat pe fond, ci doar a verificat dacă iniţiativa respectă limitele revizuirii constituţionale.

Ţările din Europa Centrală susţin NATO, dar au o percepţie uşor mai nefavorabilă despre SUA, relevă un studiu realizat în Ungaria şi alte zece state din regiune, inclusiv România, de institutul de cercetări Nezopont, citat recent de MTI.
Respondenţii au afirmat că aveau aşteptări mai mari de la preşedintele SUA, Donald Trump, a cărui popularitate în regiune este scăzută, a explicat directorul institutului, Csaba Fodor, într-o conferinţă de presă la Budapesta.
În general, 56% dintre participanţii la sondaj din ţările NATO au declarat că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică a avut efecte benefice. S-au remarcat în acest sens polonezii şi românii, în rândul cărora opiniile favorabile NATO au fost de 92% şi respectiv 86%. În Ungaria, sprijinul pentru Alianţă a reieşit a fi peste medie, de 60%.
Percepţiile despre SUA au fost mai puţin favorabile: în medie 48% din cei intervievaţi au exprimat o părere pozitivă despre Statele Unite, iar 43% au avut o părere proastă, a menţionat Fodor. Atitudinile pro-SUA sunt mai răspândite în Polonia şi România.
O explicaţie pentru faptul că SUA nu se bucură de o percepţie la fel de bună cu NATO este popularitatea scăzută a lui Donald Trump, având în vedere şi mediatizarea negativă din ţările central-europene a liderului de la Casa Albă, a mai spus directorul Nezopont. Astfel, doar 24% dintre central-europenii chestionaţi au formulat o apreciere pozitivă faţă de Trump, proporţia fiind mai mare în rândul polonezilor (41%), dar şi al ungurilor (28%).

Medicii germani au anunţat recent, că au reuşit să salveze viaţa unui băiat diagnosticat cu o gravă maladie ereditară care fragilizează pielea, reconstituind 80% din epiderma acestuia cu ajutorul unor celule stem modificate genetic, informează AFP.
În iunie 2015, pacientul, pe atunci în vârstă de şapte ani, a fost internat în stare critică într-un spital din Germania. Medicii l-au considerat condamnat la moarte, din cauza distrugerilor cauzate la nivelul pielii de această boală cu care băiatul fusese diagnosticat la naştere, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Maladia, denumită epidermoliză buloasă joncţională (EBJ), cauzează formarea unor vezicule între epidermă şi dermă şi o descuamare severă la cel mai mic contact cu pielea pacientului.
Foarte rară, boala este asociată cu mutaţiile genelor LAMA3, LAMB3 şi LAMC2, iar peste 40% dintre pacienţi mor înainte de a ajunge la vârsta adolescenţei.
"Dezvoltase o infecţie, care l-a făcut foarte repede să îşi piardă epiderma pe aproape două treimi din suprafaţa corpului", a declarat într-o conferinţă de presă telefonică, Tobias Rothoeft, medic la secţia de arsuri severe dintr-un spital pentru copii, afiliat Universităţii Ruhr din Bochum, un oraş din nord-vestul Germaniei.
După ce au încercat fără succes un tratament intensiv cu antibiotice, apoi o grefă de piele, prelevată de la tatăl copilului, medicii germani l-au contactat pe Michele de Luca, un specialist al folosirii celulelor stem în reconstrucţia pielii şi director al Centrului de medicină regenerativă din Modena (Italia).
Michele de Luca şi echipa lui au prelevat celule epiteliale de pe o parte a corpului pacientului care nu era afectată de boală. Ei au inserat în acele celule o formă non-mutantă a genei LAMB3, ce permite aderenţa epidermei la dermă. În etapa următoare, medicii italieni au plasat într-o cultură in vitro aceste celule modificate genetic.
Apoi, specialiştii au grefat pielea astfel obţinută peste corpul pacientului, în cadrul a două operaţii, realizate în octombrie şi noiembrie 2015, după ce au obţinut autorizaţia de a folosi această terapie într-un "scop compasional" (administrarea unui tratament încă experimental unor pacienţi pentru care nicio altă soluţie nu este disponibilă).
Mai multe operaţii ulterioare au permis medicilor din Modena să acopere cu piele şi restul corpului pacientului. În total, aproape 80% din pielea băiatului a fost înlocuită.
După opt luni de terapie intensivă, pacientul a fost externat şi, la doi ani după primele operaţii, poate să meargă la şcoală, să joace fotbal şi nu mai are nevoie de analgezice, au explicat medicii.
Acest tratament a fost deja experimentat pe doi pacienţi în trecut, însă doar pe suprafeţe mici de piele.

Comandantul Forţelor Naţionale de Securitate din Palestina, Nidal Abu Dukhan, a declarat recent, la Ramallah, că partea palestiniană este interesată de o colaborare cu statul român, în special în domeniul instruirii pentru intervenţii de urgenţă a forţelor speciale în situaţii-limită, precum luarea de ostatici, dar şi în ceea ce priveşte organizarea unor cursuri de prim-ajutor în cazul unor evenimente cum ar fi dezastrele.
Nidal Abu Dukhan a propus ca etapa teoretică a acestor specializări să se facă în Palestina, iar pregătirea fizică în România.
Oficialul palestinian a făcut aceste propuneri în cadrul întânirii avute cu Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne din România, Raed Arafat, care este şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. La întâlnire a participat şi şeful Oficiului de Reprezentare al României în Palestina, Cătălin-Mihai Ţîrlea.
Raed Arafat a apreciat că modul în care funcţionează Forţele Naţionale de Securitate din Palestina este similar cu cel în care-şi desfăşoară activitatea Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi a declarat, în cadrul întâlnirii, că propunerile comandantului Nidal Abu Dukhan sunt realizabile în cadrul unui parteneriat, în contextul în care România are o experienţă vastă atât în intervenţii în situaţii de urgenţă, cât şi în acordarea de prim-ajutor.
Întâlnirea a avut loc în marja celui de-al doilea Congres medical internaţional palestiniano-român organizat de Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Palestinieni din România (AMFPR) în colaborare cu Ministerul Sănătăţii din Palestina, Ambasada Statului Palestina şi Departamentul de Situaţii de Urgenţă (DSU) din România, sub egida preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Românii sunt printre cei mai selectivi consumatori în ceea ce priveşte alimentaţia, în condiţiile în care peste 55% dintre aceştia sunt atenţi atunci când citesc etichetele despre conţinutul produselor pe care le consumă şi iau în calcul să nu conţină organisme modificate genetic sau grăsimi, relevă un raport GfK despre factorii care contează atunci când decidem ce mâncăm şi ce bem, realizat în 17 ţări.
Următorii factori foarte importanţi în cazul a jumătate dintre co-naţionali su nt "ingredientele organice" sau "conţinutul redus de zahăr".
Studiul GfK arată că, la nivel global, aproape jumătate dintre consumatori declară că atunci când citesc etichetele despre conţinutul produselor pe care le consumă iau în calcul în primul rând să fie fără zahăr şi fără ingrediente modificate genetic.
De asemenea, produsele cu conţinut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul trei în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%) se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conţinut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi şi produsele cu adaos de vitamine sau minerale.
"Românii au acordat o importanţă mai mare tuturor criteriilor analizate faţă de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionaţi. La nivel global, nici o caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puţin la nivel declarativ, românii sunt mai atenţi la ce consumă decât majoritatea ţărilor analizate, fiind preocupaţi de sănătatea lor şi a familiilor lor", se arată în raport.
Aşa cum era de aşteptat, persoanele din gospodăriile cu venituri mari au acordat o importanţă mai mare tuturor acestor caracteristici, comparativ cu gospodăriile cu venituri mai mici.
În rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conţinut sunt fără organisme modificate genetic (55%), cu conţinut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) şi conţinut redus de sodiu sau de sare (52%).
În cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanţi factori se referă la organismele modificate genetic şi la conţinutul de zahăr, însă sunt menţionaţi de un procent semnificativ mai mic (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice şi cele îmbogăţite cu vitamine sau minerale (41%).
Potrivit studiului GfK, chinezii sunt cei mai selectivi în ceea ce priveşte alimentaţia, dar nici românii nu sunt departe. China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizaţi. Excepţia se referă la produsele de provenienţă locală, unde Italia preia conducerea.
"România se află pe a doua poziţie pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), provenienţă locală, conţinut de pre-sau probiotice şi fără gluten. La alte trei aspecte deţinem locul al treilea în top: produse organice, îmbogăţite cu vitamine sau minerale şi fără sodiu sau sare", se mai arată în raport.
GfK a intervievat 23.000 de consumatori online în 17 ţări în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta componenţa demografică a populaţiei online în vârstă de peste 15 ani din fiecare ţară.
Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări, proporţional cu celelalte ţări analizate. Ţările incluse sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.Studiul pentru România este realizat în 2015, pe un eşantion de 1000 de utilizatori de Internet.

O rachetă Vega a plasat pe o orbită heliosincronă satelitul de observaţie a Pământului Mohammed al VI-lea al Marocului, a anunţat recent seară Arianespace, relatează AFP.
Racheta purtătoare a decolat de la centrul spaţial al Guyanei (CSG) din Kourou la ora locală 22.42 (01.42 GMT).
Separarea satelitului cu o masă de circa 1,1 tone a intervenit la 55 de minute şi 33 de secunde după decolare, a precizat într-un comunicat Arianespace, societatea care gestionează lansările.
Satelitul Mohammed al VI-lea va fi folosit pentru activităţi cartografice şi cadastrale, amenajarea teritoriului, monitorizarea activităţilor agricole, prevenirea şi gestionarea catastrofelor naturale, supravegherea evoluţiilor de mediu şi a deşertificării, precum şi monitorizarea frontierelor şi a litoralului, a mai indicat Arianespace.
Satelitul a fost construit de consorţiul Thales Alenia Space şi Airbus pentru regatul Maroc.
Este cea de a zecea lansare a anului şi a 11-a cu o rachetă Vega de la începutul exploatării sale la CSG, în 2012, a subliniat luni Arianespace.

Sidney Toledano, CEO-ul casei de modă Christian Dior de aproape 20 de ani, va renunţa la această funcţie şi va fi înlocuit de Pietro Beccari, actualul director general al grupului Fendi, a anunţat recent grupul LVMH într-un comunicat, informează AFP.
"Sidney Toledano este actorul principal al marelui succes avut de Christian Dior Couture în industria modei. El a depus o muncă formidabilă pentru a dezvolta această casă excepţională care este Christian Dior Couture şi pentru a face să strălucească eleganţa şi modernitatea ei prin intermediul unor creatori de mare talent", a declarat Bernard Arnault, CEO-ul grupului LVMH, un gigant al industriei de lux, care deţine în portofoliul său peste 70 de branduri.
Sidney Toledano, în vârstă de 66 de ani, a lucrat în trecut pentru casa Lancel, al cărei director general a fost până în 1993. În acelaşi an s-a transferat la Christian Dior Couture pentru a dezvolta activitatea unui departament de marochinărie, înainte de a deveni CEO-ul acestei case de modă, în 1998.
Sub conducerea lui, casa Dior a câştigat în notorietate, în special în moda masculină, graţie succesului pe care l-au avut colecţiile lui Hedi Slimane, directorul ei artistic între anii 2000 şi 2007. Tot Sidney Toledano este acela care l-a concediat pe creatorul-vedetă John Galliano în 2011, în urma injuriilor antisemite proferate de celebrul creator de modă britanic într-o cafenea din Paris.
Sidney Toledano — care va deveni membru în comitetul executiv al LVMH — va fi înlocuit la începutul anului 2018 de Pietro Beccari, în vârstă de 50 de ani, actualul director general de la Fendi, o altă marcă deţinută de grupul LVMH.
"După mai mulţi ani petrecuţi în funcţia de director de marketing al casei Louis Vuitton, Pietro Beccari a asigurat o dezvoltare puternică a casei Fendi, folosind la nivel maxim creativitatea lui Karl Lagerfeld şi a Silviei Venturini Fendi, respectând inspiraţia de origine romană a acestei case. El va fi un lider excelent pentru a conduce casa Dior spre noi succese", a declarat Bernard Arnault.
Anunţul prin care va fi dezvăluită identitatea noului preşedinte director al casei Fendi va fi făcut "în curând", se afirmă în comunicatul grupului LVMH.
În aprilie, LVMH a absorbit prestigioasa casă Dior contra sumei de 6,5 miliarde de euro, prin intermediul unei operaţiuni complexe, concepută pentru a asigura o simplificare a structurii financiare a grupului, întrucât Christian Dior Couture era considerată până atunci o companie "soră" a conglomeratului LVMH.
Înfiinţată în urmă cu 70 de ani, casa Christian Dior are peste 5.000 de angajaţi, iar produsele sale sunt distribuite aproape în exclusivitate într-o reţea mondială de 198 de magazine. Vânzările sale s-au dublat în ultimii cinci ani.
Funcţia de director artistic, însărcinat cu realizarea colecţiilor haute couture ale casei Christian Dior, a fost încredinţată în 2016 creatoarei italiene Maria Grazia Chiuri.

Balena nordică (Eubalaena glacialis) din Atlanticul de Nord, specie din care au mai rămas doar 300-350 de exemplare în întreaga lume, se află în pericol de dispariţie din cauza vânătorii excesive şi a traficului maritim intens, potrivit site-ului organizaţiei World Wildlife Fund.
Balena nordică are o istorie îndelungată de luptă pentru supravieţuire, iar lucrurile nu par să se îndrepte, în ciuda interdicţiilor împotriva vânătorii de balene instituite încă din 1930. Trăieşte de-a lungul coastei atlantice a Americii de Nord. Unii cercetători cred că specia a dispărut în zona estică a Atlanticului de Nord, iar acum supravieţuieşte doar de-a lungul coastei estice a Statelor Unite şi Canadei.
Balena nordică este uşor de recunoscut după semnul alb de pe cap care contrastează cu restul corpului cenuşiu închis. Are un spate lat, fără înotătoare dorsală şi o cavitate bucală lungă şi arcuită care începe de deasupra ochiului. Făcând parte din subordinul balenelor cu fanoane, balena nordică se hrăneşte navigând cu gura deschisă şi capul ieşit la suprafaţă prin plancton.
Deşi sunt mamifere de mari dimensiuni, balenele se pot prinde accidental în plasele de pescuit care le pot cauza răni severe sau chiar moartea. Echipamentul de pescuit se poate încolăci în jurul cavităţii bucale a balenei, împiedicând-o să se hrănească sau se pot îneca dacă sunt prinse în plase şi nu mai reuşesc să iasă la suprafaţa apei pentru a respira.
Fenomenul încălzirii globale, care determină creşterea temperaturii apei oceanelor, poate afecta sursele de hrană de care balenele au nevoie pentru supravieţuire. Plantele şi animalele cu care balenele se hrănesc îşi mută locul sau dispar din cauza modificării temperaturii apei şi a traseului curenţilor oceanici. Modificarea disponibilităţii hranei sub influenţa fluctuaţiilor climatice afectează şi ritmul de reproducere al balenei nordice.
Un studiu din 2012 a constatat că zgomotul din ape creat de ambarcaţiuni poate stânjeni capacitatea de comunicare a balenelor. Oamenii de ştiinţă au determinat existenţa unei cantităţi semnificative de zgomot permanent, ''poluare fonică'', în zona de hrănire a balenelor. Rezultatele au indicat că balenele nu se pot auzi una pe cealaltă, ceea ce le afectează capacitatea de hrănire şi reproducere, nu se pot feri de prădători şi nu pot avea grijă de pui.

Pagina 50 din 73