C.P.

C.P.

Eurodeputaţi români au confirmat la o întâlnire cu presa din România riscul ca în cadrul instituţiilor europene să se încerce o modalitate de condiţionare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept, dar au apreciat că o astfel de măsură este dificil de pus în practică.
"Sunt discuţii de a se lega distribuirea fondurilor europene de anumite condiţii. Însă statul de drept a fost la un moment dat, cineva a spus ceva, pentru că în principal ţinta era Polonia, şi Ungaria, dar mai mult Polonia, însă cred că nu va mai intra în discuţie, dar se discută foarte mult referitor la recomandările de ţară, deci la situaţia macroeconomică, la semestrul european, acolo într-adevăr sunt discuţii dacă legăm fondurile europene de recomandări", a afirmat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, din grupul PPE.
Şi eurodeputatul Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a apreciat că o asemenea sancţiune este dificil de pus în practică. "Tratatul european, în primul rând, nu permite acest lucru. Doi: fondurile europene, fie că vorbim de fondurile de coeziune, fie că vorbim de politica agricolă comună, au alte criterii pe baza cărora se alocă şi ca atare aici avem o problemă serioasă. În contextul acesta, a pune în discuţie modificarea tratatelor este un lucru foarte complicat, dacă nu chiar imposibil şi mai degrabă s-ar deschide Cutia Pandorei (...) Şi este vorba de faptul că şi în cazul Ungariei, şi în cazul Poloniei s-a discutat problema articolului 7 (privind suspendarea dreptului de vot în UE — n.r.) şi aceasta ar putea să aducă cu sine discuţia referitoare la standardele democratice", a explicat el. 'Să lăsăm pasiunea şi sentimentele şi să privim cu luciditate ce deschidem, pentru că România cunoaşte două procese care s-au transformat în standarde duble şi în ţinte mişcătoare: MCV-ul şi Schengen-ul, ambele urmărind şi atingându-şi obiectivul de downgradare a locului şi rolului României şi Bulgariei în cadrul UE", a mai spus Boştinaru.
La rândul său, Norica Nicolai, vicepreşedinte al grupului ALDE, a descris această chestiune a legăturii dintre fondurile europene şi statul de drept ca fiind "un pericol pe care suntem clar obligaţi să-l dezamorsăm". "Pentru că nu vom avea o schimbare de tratat (...), atunci lucrurile acestea se vor încerca să fie forţate prin diverse mecanisme. La acestea trebuie să fim foarte atenţi şi să nu le lăsăm. Mie mi-e foarte clar că interesul este principal financiar, plecarea Marii Britanii lasă Uniunea fără o parte importantă din buget, banii vor trebui să vină de undeva", a explicat Norica Nicolai.
De asemenea, Renate Weber, membră tot a grupului ALDE, a remarcat faptul că nici împotriva Ungariei şi a Poloniei nu s-au putut lua măsuri concrete. "Oricât am discuta noi (în Parlamentul European) rezoluţii cu privire la Ungaria, cu privire la Polonia, nu veţi vedea consecinţe", a indicat ea.

Dezbaterile principale în instituţiile europene se articulează în prezent în principal asupra modului în care vor arăta politicile europene după anul 2020, odată cu începerea următorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, întrucât acest cadru va fi influenţat semnificativ de noile provocări majore ale blocului comunitar, printre cele mai importante fiind Brexitul, problema migraţiei sau politicile de securitate şi apărare, au subliniat marţi la o întâlnire cu un grup de jurnalişti români eurodeputaţii PPE Daniel Buda şi Marian-Jean Marinescu.
Astfel, ieşirea Marii Britanii din UE — şi implicit încetarea contribuţiilor acestei ţări la bugetul comunitar — şi revizuirea priorităţilor în politicile europene vor avea implicaţii şi asupra alocării fondurilor pentru politica de coeziune, au subliniat eurodeputaţii PPE, în cazul României existând în plus riscul ca o diminuare a acestor fonduri să fie şi rezultatul incapacităţii de a le absorbi pe cele din actualul cadru financiar multianual. "Vor fi tăieri fără niciun fel de discuţie în politica de coeziune. Problema este cât se va tăia. Şi marea problemă pentru România în momentul de faţă este generată de faptul că noi nu reuşim să avem un grad de absorbţie suficient de mare (...) Evident că vor fi ajustări financiare proporţional cu banii pe care nu-i foloseşti. Pentru că nici neamţul, nici francezul, nici italianul nu este dispus să contribuie cu resurse pe care nu le foloseşti", a explicat Daniel Buda.
În ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, el a apreciat că este foarte important "să ne gândim prima dată unde vrem noi să fim, pentru că foarte mult contează ce facem noi, unde ne pliem noi pe această orbită a Uniunii Europene, pentru că există foarte multe opţiuni, există foarte multe variante, dar este foarte important în primul rând să ne facem noi temele acasă, astfel încât să contăm la nivel european, să fim o voce care să fie auzită".
La rândul său, europarlamentarul Marian Jean-Marinescu a subliniat că atât bugetul UE pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, cât şi politicile europene asociate acestui buget trebuie aprobate înaintea alegerilor europarlamentare din anul 2019. "Alegerile europene vor fi la două luni după Brexit, şi dacă nu avem bugetul şi politicile aprobate vom discuta numai despre Brexit în alegeri, ceea ce din punct de vedere politic pentru Europa va fi, cred, foarte negativ, şi în al doilea rând vom asculta la toate promisiunile pe care populiştii şi socialiştii le vor face referitor la buget — ce vor face ei cu banii şi cum vor da ei la toată lumea tot ce trebuie", a estimat el.
Marian Jean-Marinescu a menţionat de asemenea că executivul comunitar nu va reuşi să prezinte bugetul UE pentru viitorul cadru financiar multianual până la sfârşitul anului în curs, din diverse motive, printre acestea enunţând neînchiderea negocierilor privind Brexitul şi aşteptarea unor decizii pe care Consiliul European ar trebui să le ia în decembrie despre viitorul Europei. "Pe foaia de parcurs începută la Roma (...) s-a spus că acum se va alege una dintre variantele prezentate de (preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker. Acolo este vorba în special despre politicile de apărare, securitate şi migraţie, politici care cer bani", a afirmat eurodeputatul grupului PPE, amintind în acest context promisiunea lui Juncker că propunerea privind acest buget va fi avansată în mai 2018.

Esplanada Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi va fi învăluită de lumini, la propriu, cu ocazia Zilei Naţionale a României, în seara de 1 decembrie 2017. Astfel, cu ajutorul artei digitale, multimedia şi a echipamentelor de ultimă generaţie, faţada clădirii Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi va fi îmbrăcată de un spectacol captivant de lumini laser şi efecte 3D acompaniat şi de sonorizare. Spectacolul de lumini va avea loc în faţa sediului universităţii, pe data de 1 decembrie 2017, care va începe la ora 17.00 şi se va încheia la ora 21.00.

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) solicită implicarea autorităţilor statului în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de transport intern şi sprijin pentru a putea intra pe noi pieţe de export, ţinând cont de competiţia acerbă de pe piaţa cerealelor.
"Dacă ne întrebăm ce trebuie să facă România pentru a fi competitivă în raport cu marii jucători de pe piaţa cerealelor, părerea mea este că nu trebuie să concurăm cu Rusia pe volume exportate. Noi trebuie să ne propunem, împreună cu fermierii noştri, să fim mai rentabili decât fermierii din Rusia, industria locală să fie mai rentabilă decât cea din Rusia, iar transportatorii noştri să aibă mai mult succes. Trebuie să avem eficienţă în fluxurile pe care le administrăm. Mi-e teamă că în cazul în care ne mişcăm cu 17 km/oră în traficul feroviar şi nu o să corectăm lucrul acesta destul de repede o să avem probleme din ce în ce mai mari în viitor. Acesta este punctul nostru cel mai slab şi avem nevoie de o implicare mult mai semnificativă din partea autorităţilor statului", a afirmat Vasile Varvaroi, preşedintele ARCPA, la o dezbatere de profil.
Acesta susţine că rolul asociaţiei este de a găsi destinaţii de export pentru producţiile fermierilor români, însă lanţul logistic de la fermieri până în port este destul de deficitar şi cu costuri destul de ridicate în comparaţie cu competitorii din piaţa cerealelor.
"Rolul nostru ca asociaţie este să găsim pieţe alternative de export, asta e meseria noastră, pentru asta ne plătesc fermierii. În Portul Constanţa suntem mai competitivi decât colegii din Rusia, pentru că pe fermieri îi costă mai puţin să încarce o navă în Constanţa decât în porturile ruseşti. În schimb, este complet parodoxal că o ţară mult mai mare ca a noastră pierde mult mai puţin pe calea ferată decât noi, unde distanţele sunt de 700 — 800 de kilometri. Dacă privim întreg lanţul logistic de la fermieri până în port cred că în afară de discuţiile legate de infrastructură restul este mult mai dezvoltat decât în alte ţări", a adăugat preşedintele ARCPA.
Afirmaţiile preşedintelui ARCPA au fost susţinute şi de reprezentatul unui operator de transport care a subliniat că logistica slabă din sector afectează preţul cerealelor, iar legislaţia românească din domeniu scumpeşte artificial transportul feroviar.
"Transportul feroviar ar trebui să fie cu 15-20% mai ieftin, dar legislaţia românească scumpeşte artificial acest tip de transport. Acesta ar trebui să fie foarte aproape ca preţ pe tona de marfă de transportul fluvial, dar el este mult mai aproape de transportul rutier, pentru că este scumpit artificial. La transportul feroviar plăteşti taxa de infrastructură pe fiecare kilometru, plăteşti taxa de drum în motorina pe care o consumi, transportatorul plăteşte 5,5 euro pe zi dacă stă cu vagonul pe şina infrastructurii, fiind obligat prin lege să asigure paza la vagoane. Dacă iau toate aceste costuri ajung la concluzia că sunt suprataxată, în afară de faptul că viteza de circulaţie pe care o avem de infrastructură feroviară a fost anul trecut în medie de 17 km/h", a subliniat Lucia Bărbulescu, director general Barexim.
În aceste condiţii, reprezentatul societăţii de transport afirmă că, pentru a executa comenzile comercianţilor de cereale, sunt nevoiţi să dubleze capacitatea de tracţiune, "ceea ce înseamnă costuri uriaşe", iar toate problemele care există pe logistica de transport îi afectează pe toţi, operatori de transport, comercianţi şi fermieri.
"În 1990 noi căram circa un milion de tone pe zi la nivelul României, adică în jur de 360 de milioane de tone pe an, iar acum avem 46 de milioane de tone pe an. Anul trecut a fost unul catastrofal pe tot ceea ce a însemnat transport de cereale. Mă întreb cum poate o ţară să decadă în aşa hal încât în 20 de ani să îşi înjumătăţească capacitatea de primire în Constanţa, în condiţiile în care ar trebui să fie al doilea port după Rotterdam? Tot portul este blocat cu vagoane vechi ale CFR Marfă care nici nu mai pot fi mutate de acolo. Nu este asigurată infrastructura dintre silozul din ţară şi silozul de export. Noi nu avem cu cine să discutăm, iar din aceste situaţii pierde fermierul, pierde comerciantul şi pierde operatorul şi statul nu are nicio problemă. Staul te taxează pe şina lui, dar tot el nu îţi dă voie să circuli", a explicat Lucia Bărbulescu.
Ea a mai spus că agenţii economici privaţi pot ajuta la creşterea eficienţei, cu condiţia să fie lăsaţi să lucreze şi să li se creeze condiţii adecvate, însă este foarte greu atâta timp cât "de ani de zile solicităm nişte modificări legislative şi nu primim nici un răspuns".
"Este o problemă cu cartea verde a UE, care spune că până în anii 2030 toate ţările UE trebuie să reducă cu cel puţin 30% transportul rutier ca să crească cel feroviar, dar la noi se iau măsurile total invers. Trebuie să ne informăm şi să cerem ajutor la ministerul de resort pentru a ajunge la o normalitate, pentru că nu pierdem doar noi ci şi economia naţională", a arătat directorul general al firmei de transport.
Victor Beznea, vicepreşedinte al ARCPA, consideră că mediul privat şi-a făcut treaba peste tot unde s-a implicat, în portul Constanţa sau pe Dunăre, în schimb "statul a rămas pe loc sau chiar a dat înapoi". "Am văzut o statistică unde se spune că viteza de transport pe calea ferată este mai mică decât în perioada interbelică, când era 57 km/h — 60 km/h, iar acum avem doar 17 km/h", a afirmat Beznea.
La rândul său, Constantin Vasile, membru în ARPCA, este de părere că eficientizarea devine extrem de importantă, mai ales că preţul cerealelor la fermieri este influenţat direct de toate costurile care apar pe lanţ, iar din aceste punct de vedere România trebuie integrată într-un context global.
"Preţul din Constanţa Nord este cel mai mare la fermieri, în mod natural, geografic vorbind. Şi în Constanţa sunt costuri diferite şi pe măsură ce de depărtăm de Portul Constanţa, în funcţie de mijlocul de transport şi de incidenţa mijlocului de transport, toate costurile acestea influenţează acest preţ. Trebuie să gândim România într-un context global. Dacă luăm numai cele 5 milioane de tone de grâu, trebuie să ne gândim unde mergem cu oferta pe piaţă, în ce destinaţii, în condiţiile în care concurăm cu grâul rusesc, cu grâul ucrainean, dar şi cu cel francez şi cu cel german şi cu cel american. Este important să înţelegem acest mecanism, pentru că în momentul în care vrem să intrăm în competiţie cu cele peste 30 de milioane de tone ( ale Rusiei n.r.) şi mai adăugam această structură de costuri, nu putem veni în licitaţii cu preţul cel mai mic", a explicat Constantin Vasile.
Reprezentanţii asociaţiei şi-au exprimat nemulţumirea şi în ceea ce priveşte deschiderea de noi pieţe pentru cerealele româneşti şi au cerut sprijinul Ministerului Agriculturii şi al autorităţilor competente pentru a îndeplini cerinţele de export, la nivel de certificate fitosanitare, pentru Indonezia şi Coreea de Sud.
"Vorbim de Indonezia, care este o piaţă foarte mare, este al doilea importator de grâu la nivel mondial, după Egipt. Dacă în Egipt suntem prezenţi din 2011, în Indonezia — o piaţă care anul trecut a fost de 9 milioane de tone de grâu importat — România nu a livrat deloc. De ce? Este o problemă de documente, la nivelul unor organisme specializate, un certificat fitosanitar, dar noi avem unul strict standardizat. Facem diligenţe către Ministerul Agriculturii şi Direcţia Fitosanitară pentru a găsi o formulă ca să putem să ne apropiem de îndeplinirea acestor cerinţe ale statului indonezian. Franţa a făcut-o deja, Rusia a exportat în Indonezia. Trebuie să găsim pieţe noi, pentru că acesta este viitorul pe măsură ce producţiile cresc. Nu poţi să te duci la fermier să îi spui să producă mai puţin. Este inerent, pentru că în următorii ani vom avea surplus exportabil mai mare. Avem nevoie de ajutor şi de înţelegere din partea ministerului şi a autorităţilor pentru a îndeplini cerinţele la nivel de documentaţie de export", au explicat reprezentanţii asociaţiei.
În privinţa porumbului, asociaţia lucrează deja cu reprezentanţii MADR la o variantă pentru a îndeplini cerinţele fitosanitare pentru export de porumb nemodificat genetic în Coreea de Sud, conform legislaţiei din România.
"Coreea de Sud este un importator foarte mare de porumb. Este un pic paradoxal pentru că porumbul sârbesc care tranzitează Dunărea şi Portul Constanţa merge cu precădere către Coreea de sud, fiind acceptat ca şi origine. În schimb, porumbul nostru, care este foarte bun, sănătos şi mult, nu este acceptat ca origine de Coreea de Sud, pentru că ne lipseşte acest cerificat non-GMO, nemodificat genetic. În ultimele luni am avut numeroase discuţii cu autorităţile şi avem o variantă sper agreată de organismul care se ocupă de importuri în Coreea de Sud şi sperăm ca la începutul anului viitor să avem o veste bună şi să-l avem acceptat ca ţară de origine. Consider că trebuie să ne adaptăm constant la realităţile pieţei, trebuie să fim deschişi să găsim soluţii rapide la cerinţele pieţelor la care ne referim. Pentru că nu suntem singurii şi nu suntem nici măcar cei mai mari, vrem să ne facem loc cu procentul nostru micuţ, trebuie să fim acolo, să fim rapizi, adaptabili şi eficienţi", a adăugat Constantin Vasile.
Potrivit unei analize realizate de portalul AgroFinanciar, în industria cerealelor din România se învârt în jur de 4,7 miliarde de euro, aceasta reprezentând valoarea producţiei de cereale şi seminţe oleaginoase în anii 2016/2017.
În acest sezon, valoarea exporturilor de cereale şi seminţe oleaginoase a depăşit 3,2 miliarde de euro. În ultimul deceniu, exporturile de cereale şi seminţe oleaginoase ale României s-au dublat la 12,6 milioane de tone pe fondul creşterii producţiilor şi al extinderii pieţelor de export.
De asemenea, analiza mai arată că, în 10 ani, România a crescut cu 4,3 milioane de tone de cereale pe un avans de productivitate.
Potrivit sursei citate, România are un potenţial de producţie pe termen mediu de 31,1 milioane de tone de cereale, de la 20,4 milioane în prezent, respectiv un plus de 10,7 milioane de tone faţa de volumul recoltat acum.

România rurală, cu peste 10.000 de sate şi nouă milioane de locuitori, are un potenţial de dezvoltare insuficient explorat, 68% din populaţia activă având venituri decente din salarii, care îi acoperă necesităţile lunare şi îi permit şi unele cheltuieli adiţionale, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piaţă, remis recent.
În studiul "Rural România", se observă şi o tendinţă de convergenţă între valorile, stilul de viaţă şi comportamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural şi urban, în special la tineri. Puşi în contexte similare, cumpărătorii din urban şi rural ar avea aceleaşi comportamente de consum, prin urmare o dezvoltare a retailului rural este o reală oportunitate.
Există puţine informaţii statistice despre consumatorii din mediul rural, atât pentru că distanţa creşte costurile şi durata unui astfel de studiu, cât şi din cauza accentului pe care mediul de afaceri îl pune pe mediul urban.
Rezultatele studiului Nielsen "Rural România" arată că o proporţie semnificativă — 23% — din totalul vânzărilor de retail FMCG vin din mediul rural. Aceste vânzări se realizează preponderent prin canale de comerţ tradiţional, magazinele din rural reprezentând numeric mai mult de jumătate (circa 60%) din totalul retailului din România. Sub 10% din magazinele din reţele de tip modern sunt amplasate în rural.
Consumatorii au profile în general similare cu cei din urban. Din cele cinci tipologii identificate, trei ar reprezenta un potenţial real pentru comercianţii din România, deoarece au un tipar complex de nevoi, un comportament de cumpărare şi posibilităţi financiare comparabile cu cele din urban.
Majoritatea repondenţilor are ca principală sursa de venit salariul sau pensia, doar unul din cinci câştigându-şi existenţa şi din activităţi legate de agricultură. Peste 20% dintre ei au declarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare pentru că fie nu le sunt necesare, fie nu le înţeleg utilitatea.
În ce priveşte obiceiurile de cumpărare, acestea sunt influenţate de accesul la diferitele canale de comerţ, ceea ce implicit determină şi alegerea diferitelor categorii de produse sau branduri. De exemplu, peste 70% din repondenţii care merg regulat la hipermarket au un automobil în gospodărie. Comerţul de tip tradiţional, disponibil majorităţii populaţiei, este canalul vizitat cu frecvenţa cea mai mare, considerentele de convenienţă punându-şi amprenta asupra alegerilor, aşa cum se întâmplă şi în mediul urban.
Printre categoriile cel mai frecvent cumpărate se regăsesc pâinea, ţigările şi berea, dar şi apa sau guma de mestecat. Coşul de cumpărături este compus în proporţie de 66% din produse alimentare. Preţul şi experienţa anterioară cu produsul sunt principalii factori de decizie în alegerea brandurilor cumpărate, iar tipurile preferate de promoţii sunt discount-ul şi gratuităţile. Penetrarea mărcilor private este destul de redusă (34%), în principal din cauza distanţei faţă de comerţul modern, dar ele sunt apreciate pentru raportul bun calitate preţ.
Cum 70% dintre repondenţi au declarat că le place să meargă la cumpărături, accesul la o gamă mai variată de categorii şi mărci în comerţul tradiţional, precum şi extinderea comerţului modern înspre cumpărătorii din mediul rural este un scenariu care merită explorat.
Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion de 1.000 de locuitori din mediul rural din localităţi de peste 100.000 locuitori, situate la minim 20 kilometri de un oraş.

Statele membre ale UE, reunite în cadrul unui comitet de apel, au votat recent în favoarea unei noi autorizări pentru cinci ani a controversatului erbicid glifosat, în cadrul unei decizii considerate surprinzătoare, relatează AFP, citând Comisia Europeană.
Un număr de 18 ţări au votat în favoarea propunerii executivului european, reprezentând pragul limită de 65% din populaţia UE necesară pentru cvorum. Nouă ţări s-au opus şi una s-a abţinut, fapt ce a permis atingerea majorităţii calificate necesare, spre deosebire de un prim vot, ce a avut loc la începutul lunii noiembrie.
Germania, care s-a abţinut în turul precedent, a votat pentru de această dată, după ce a cerut modificări la text în legătură cu restricţiile privind utilizarea privată a glifosatului şi respectarea biodiversităţii, potrivit unei surse apropiate de acest dosar.
Această schimbare de poziţie a Germaniei, cea mai mare ţară din UE, a contribuit la înclinarea balanţei în favoarea unei noi autorizări.
"Votul de astăzi arată că atunci când vrem putem să împărtăşim şi să ne acceptăm responsabilitatea colectivă în luarea deciziilor", a declarat comisarul european pentru sănătate Vytenis Andriukaitis, citat într-un comunicat.
Comisia Europeană va adopta o decizie înainte ca autorizaţia actuală să expire, la 15 decembrie. Dacă votul din comitetul de apel ar fi înregistrat un rezultat negativ, chestiunea ar fi trebuit să fie tranşată de executivul european.

Comisia Europeană (CE) a adoptat recent norme care vor face ca plăţile electronice în magazine şi online să fie mai sigure. Acest lucru le va permite consumatorilor să aibă acces la soluţii mai convenabile, mai eficiente din punctul de vedere al costurilor şi mai inovatoare, oferite de prestatorii de servicii de plată, se arată într-un comunicat al forului comunitar.
Normele pun în aplicare a doua directivă a UE privind serviciile de plată (DSP2) revizuită recent, care vizează modernizarea serviciilor de plată din Europa astfel încât să ţină pasul cu această piaţă care evoluează rapid şi să permită dezvoltarea pieţei europene a comerţului electronic.
Aceste norme le permit consumatorilor să utilizeze servicii inovatoare oferite de furnizori terţi, cunoscuţi şi sub numele de societăţi din domeniul tehnologiei financiare (FinTech), garantând în acelaşi timp o securitate riguroasă a datelor pentru consumatorii şi întreprinderile din UE. Acestea includ soluţii de plată şi instrumente de gestionare a finanţelor personale prin agregarea informaţiilor din diferite conturi.
''Noile norme vor orienta actorii de pe piaţă, vechi şi noi, pentru a oferi servicii mai bune consumatorilor, asigurând, în acelaşi timp, securitatea acestora'', a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Un obiectiv-cheie al DSP 2 este sporirea nivelului de securitate şi a fiabilităţii plăţilor electronice. În special, DSP2 impune prestatorilor de servicii de plată să elaboreze un sistem de autentificare strictă a clienţilor. Prin urmare, normele adoptate luni conţin prevederi stricte, integrate, menite să reducă în mod semnificativ nivelurile fraudei şi să protejeze confidenţialitatea datelor financiare ale utilizatorilor, aspecte care sunt relevante mai ales în cazul plăţilor online. Acestea necesită combinarea a cel puţin două elemente independente, care ar putea fi un element fizic — un card sau un telefon mobil, la care se adaugă, înainte de efectuarea unei plăţi, o parolă sau o caracteristică biometrică, cum ar fi amprentele.
De asemenea, DSP2 stabileşte un cadru pentru noi servicii legate de conturile de plăţi ale consumatorilor, cum ar fi aşa-numitele servicii de iniţiere a plăţilor şi servicii de informare cu privire la conturi. Aceste servicii inovatoare sunt deja oferite în multe ţări ale UE, însă datorită DSP2 vor fi disponibile pentru consumatorii de pe întreg teritoriul UE, cu condiţia îndeplinirii unor cerinţe stricte de securitate. Normele precizează cerinţele privind standardele comune şi sigure de comunicare între bănci şi societăţile din domeniul tehnologiei financiare.
După adoptarea standardelor tehnice de reglementare de către Comisie, Parlamentul European şi Consiliul au trei luni la dispoziţie pentru a le examina. După perioada de examinare, noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE. Băncile şi alţi prestatori de servicii de plată vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a institui măsurile de securitate şi instrumentele de comunicare.
Standardele tehnice de reglementare adoptate luni au fost elaborate de Autoritatea Bancară Europeană în strânsă cooperare cu Banca Centrală Europeană. Acestea stabilesc cum trebuie aplicată autentificarea strictă a clienţilor.
Simpla introducere a unei parole sau a datelor de pe cardul de credit nu vor mai fi suficiente, în majoritatea situaţiilor, pentru a efectua o plată. În anumite cazuri va fi necesar un cod care să fie valabil doar pentru o anumită tranzacţie, alături de celelalte două elemente independente. Scopul este acela de a reduce în mod semnificativ nivelurile actuale de fraudă pentru toate metodele de plată, în special pentru plăţile online, şi de a proteja confidenţialitatea datelor financiare ale utilizatorilor.
Cu toate acestea, în normele respective se recunoaşte, de asemenea, faptul că niveluri acceptabile de securitate în materie de plăţi pot fi obţinute, în unele cazuri, şi prin alte modalităţi decât prin utilizarea celor două elemente independente prevăzute pentru autentificarea strictă a clienţilor. De exemplu, prestatorii de servicii de plată pot beneficia de o derogare dacă au elaborat metode de evaluare a riscurilor legate de tranzacţii şi pot identifica tranzacţiile frauduloase. De asemenea, există derogări pentru plăţile contactless şi tranzacţiile cu sume mici şi pentru anumite tipuri de plăţi, cum ar fi biletele de transport urban sau taxele de parcare. Datorită acestor derogări, prestatorii de servicii de plată pot să ofere în continuare soluţii de plată convenabile fără a le pune în pericol securitatea.
Totodată, în normele respective se specifică obligaţiile care le revin băncilor şi prestatorilor de soluţii de plată inovatoare şi de instrumente de informare cu privire la conturi. Consumatorii care doresc să folosească astfel de noi servicii nu pot fi împiedicaţi de banca lor să o facă. Orice bancă ce oferă acces online la conturi trebuie să coopereze şi cu societăţile din domeniul tehnologiei financiare sau cu alte bănci care oferă astfel de noi servicii. În acest scop, băncile trebuie să stabilească canale sigure de comunicare pentru transmiterea datelor şi iniţierea plăţilor.
Consumatorii vor beneficia de o gamă mai largă de opţiuni şi de concurenţa sporită de pe această piaţă atunci când plătesc pentru bunuri şi servicii achiziţionate online. De asemenea, aceştia vor putea să îşi gestioneze finanţele personale într-un mod mai eficient prin aplicaţii care asigură agregarea informaţiilor din conturile lor deschise la bănci diferite.

Creşterea nivelului de poluare cu ozon în mediul urban reprezintă un risc major pentru sănătate care conduce la înmulţirea deceselor ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale şi a afecţiunilor cardiace în rândul locuitorilor vulnerabili, conform unui nou studiu realizat recent de o echipă de oameni de ştiinţă chinezi, informează recent Xinhua.
Date prelevate din 272 de oraşe din China între anii 2013 şi 2015 indică ''dovezi concludente'' care asociază situaţiile din ce în ce mai frecvente de expunere pe termen scurt la poluarea cu ozon cu o înmulţire a numărului de decese ca urmare a bolilor cardiovasculare, potrivit unei lucrări publicate în jurnalul ''Environmental Health Perspectives''.
Ozonul de la nivelul solului, cunoscut sub numele de smog fotochimic, este cauzat de interacţiunea luminii solare cu oxizii de nitrogen/azot (NOx) şi cu vaste cantităţi de compuşi organici volatili (COV) necontrolaţi rezultaţi ca urmare a arderii combustibililor fosili sau a producţiei de substanţe chimice.
China duce un război cu poluarea pentru a reduce şi inversa daunele provocate mediului după aproape patru decenii de dezvoltare economică susţinută, însă cea mai mare parte a atenţiei s-a îndreptat către reducerea concentraţiilor de particule în suspensie din atmosferă, PM2,5, mai accentuate în timpul iernii, precizează sursa citată.
Kan Haidong, director al Departamentului pentru sănătate publică în cadrul Universităţii Fudan din Shanghai, a declarat că în timp ce PM2,5 contribuie într-o măsură semnificativă la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, ozonul reprezintă la rândul său un factor la fel de important în regiuni precum delta râului Perla.
''(Concentraţia de) ozon a crescut în ultimii ani în China'', a spus Kan, care a fost implicat în acest studiu. ''Spre deosebire de aceasta, (concentraţia de) PM2,5 a scăzut cu circa 30% în ultimii cinci ani'', a precizat el.
Lauri Myllyvirta, reprezentantă din Beijing a organizaţiei de protecţia mediului Greenpeace, a declarat că o parte a creşterii considerabile a concentraţiei de ozon din atmosferă poate fi explicată tocmai prin succesul repurtat de China în ceea ce priveşte reducerea concentraţiei de particule în suspensie PM2,5, fapt ce a determinat creşterea cantităţii de lumină solară care a interacţionat cu nivelurile ridicate de NOx şi COV, pe fondul întârzierii acţiunilor pentru reducerea acestora.
Expunerea medie la ozon în China a crescut cu 17% în perioada 2014-2017, fapt ce a condus la înmulţirea cu 12.000 a numărului de decese premature pe an, a estimat Greenpeace pe baza datelor de la Ministerul Mediului din China şi din raportului Global Burden of Disease (GBD).

Aproximativ jumătate dintre europenii diagnosticaţi cu HIV au aflat că sunt bolnavi într-o etapă avansată a bolii, indică un studiu lansat recent şi citat de DPA.
Peste 29.000 de persoane au fost diagnosticate cu virusul în 2016 pe teritoriul blocului comunitar, într-o uşoară scădere faţă de anul anterior, potrivit unui raport realizat de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Potrivit directorului ECDC, Andrea Ammon, între infecţie şi diagnostic există în medie o perioadă de trei ani, ceea ce înrăutăţeşte perspectivele pentru pacient.
Cu 160.000 de noi diagnostice raportate anul trecut, teritoriul Europei extinse, care include Rusia, Kazahstanul şi Uzbekistanul, este singura regiune din lume cu o rată în creştere a infectării cu HIV, se indică în raport.
Cea mai mare rată de infectare a fost constată în Ucraina, cu 33,7 persoane infectate la 100.000, şi cea mai mică în Letonia, cu 18,5 persoanele infectate la 100.000, precizează acelaşi raport.

Facebook Inc va extinde şi în alte ţări folosirea software-ului său de recunoaştere a tiparelor comportamentale după succesul înregistrat de testele desfăşurate în Statele Unite ce au vizat detectarea utilizatorilor cu intenţii suicidare, au anunţat recent reprezentanţii celei mai mari reţele de socializare din lume, citaţi de Reuters.
Facebook a început testarea acestui software în Statele Unite în luna martie, când compania a început să scaneze conţinuturile şi comentariile de pe reţea care ar conţine fraze ce ar putea semnala o iminentă tentativă de sinucidere.
Facebook nu a dezvăluit prea multe detalii tehnice ale acestui program, însă compania spune că software-ul său caută anumite fraze ce ar putea reprezenta indicii — precum întrebări de tipul "Eşti ok?" şi "Pot să te ajut?".
Dacă software-ul detectează o posibilă sinucidere, el alertează o echipă de angajaţi ai companiei Facebook care sunt specializaţi în astfel de cazuri. Sistemul sugerează o serie de soluţii pentru utilizator sau pentru prietenii persoanei vizate, precum numărul la care poate fi contactată o linie telefonică specializată în ajutorarea persoanelor cu gânduri suicidare. În anumite cazuri, angajaţii Facebook contactează autorităţile locale pentru a le cere să intervină.
Guy Rosen, vicepreşedintele diviziei de manangement al produselor din cadrul Facebook, spune că reţeaua de socializare a început să extindă programul în afara Statelor Unite, întrucât testele iniţiale au avut succes. Pe parcursul ultimei luni, spune el, serviciile de urgenţe au contactat anumite persoane de peste 100 de ori după ce software-ul Facebook a detectat intenţii sinucigaşe.
Facebook spune că încearcă să angajeze specialişti care să fie disponibili la orice oră pentru a contacta autorităţile în limbile locale.
"Viteza contează cu adevărat. Trebuie să-i ajutăm pe oameni în timp real", a spus Guy Rosen.
Anul trecut, când Facebook a lansat un serviciu de transmisiuni video în direct, proliferarea înregistrărilor care prezentau acte violente, inclusiv sinucideri şi crime, au reprezentat o ameninţare reală pentru imaginea companiei. În mai, Facebook a anunţat că va angaja alte 3.000 de persoane pentru a monitoriza fişierele video şi alte conţinuturi.
Guy Rosen nu a numit ţările în care Facebook va folosi acest software, însă a spus că acesta va fi utilizat în cele din urmă în toată lumea cu excepţia Uniunii Europene, din cauza unor "chestiuni sensibile", refuzând însă să facă alte comentarii.
Alte companii din industria tehnologiei încearcă şi ele să prevină sinuciderile. Motorul de căutare al Google afişează numere de telefon ale unor linii de consiliere împotriva sinuciderilor în urma efectuării unor căutări online.
Facebook se află în posesia multor informaţii despre cei 2,1 miliarde de utilizatori ai săi — date pe care le foloseşte pentru a permite publicitatea personalizată — dar, în general, compania americană nu a monitorizat în mod sistematic conversaţiile utilizatorilor pentru căutarea unor comportamente dăunătoare.
O excepţie o reprezintă eforturile sale de detectare a conversaţiilor suspecte între copii şi prădătorii sexuali. Uneori, Facebook contactează autorităţile atunci când monitorizările sale surprind limbaje considerate neconforme pentru o conversaţie între un adult şi un minor.

Pagina 50 din 85