C.P.

C.P.

 

Furnicile, capabile să producă în mod natural substanţe care omoară germenii, precum bacteriile sau ciupercile, reprezintă o sursă potenţială pentru realizarea de noi medicamente pentru tratarea infecţiilor umane, au subliniat oamenii de ştiinţă în cadrul unui studiu recent, relatat de AFP.
În faţa "creşterii riscului de agenţi patogeni rezistenţi la antibiotice care infectează anual circa două milioane de persoane în Statele Unite ale Americii", cercetarea asupra modului în care insectele sociale luptă împotriva agenţilor patogeni ar putea furniza indicii pentru reducerea acestei rezistenţe la tratamente, au explicat cercetătorii într-un articol publicat miercuri în revista Royal Society Open Science.
Douăsprezece dintre cele douăzeci de specii de furnici testate deţin proprietăţi antimicrobiene de grade diferite, se notează în lucrare.
În ciuda aşteptările cercetătorilor, cele mai numeroase colonii şi cele mai mari furnici, cele lucrătoare, nu au demonstrat o capacitate de producţie de substanţe antimicrobiene mai puternice sau în cantităţi mai mari. De altfel, potrivit studiului, "două dintre speciile care au prezentat cea mai puternică activitate antimicrobiană se numără printre cele mai mici furnici testate (Monomorium minimum şi Solenopsis molesta).
Pe de altă parte, opt specii de furnici nu păreau să producă antibiotice sau alte substanţe eficace împotriva bacteriei utilizată în acest studiu, în general nepatogenă, un stafilococ (Staphylococcus epidermidis), care se întâlneşte pe piele.

Rezistenţa antimicrobiană este o situaţie de urgenţă globală

"Aceste rezultate sugerează că furnicile ar putea reprezenta o sursă viitoare de noi antibiotice pentru lupta contra afecţiunilor umane", a declarat Clint Penick, profesor asistent la Universitatea de Stat din Arizona şi autor principal al cercetării.
"Una dintre speciile pe care le-am examinat, furnica Solenopsis molesta, a manifestat cel mai puternic efect antibiotic dintre cele testate" şi până în prezent nimeni nu a demonstrat că ea utilizează antimicrobieni, a declarat Adrian Smith din cadrul Universităţii Raleigh din Carolina de Nord, coautor al articolului.
Cercetătorii atrag atenţia că acesta nu este decât un "prim pas" în demersul pentru identificarea furnicilor care deţin cel mai mare potenţial fiind necesare multe alte studii pentru identificarea substanţelor cu efect antibiotic astfel încât acestea să poată fi exploatate.
De asemenea, cercetătorii consideră că trebuie explorate mai bine strategiile alternative antimicrobiene pe care le folosesc furnicile pentru a se proteja de agenţii patogeni.
În plus, este necesară aprofundarea modului în care insectele sociale pot controla agenţii patogeni pe o perioadă lungă fără a crea rezistenţă, în timp ce medicamentele antibiotice tind să îşi piardă în timp eficacitatea.
"Rezistenţa antimicrobiană este o situaţie de urgenţă globală în domeniul sănătăţii, ce pune în pericol progresul medicinei moderne", conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Recent, cercetătorii au demonstrat în jurnalul Chemical Science că o specie de furnici africane (Tetraponera penzigi) produce un fel de mucegai a cărui acţiune antibiotică eficace a fost demonstrată în laborator asupra bacteriilor rezistente la tratamentul (meticilină, vancomicină) utilizat în cazul infecţiilor umane.

Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România a votat în unanimitate în luna ianuarie a acestui an semnarea declaraţiei de aderare a UNBR la Protocolul de colaborare privind educaţia juridică, iniţiată de Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, CSM, Ministerul Public şi ÎCCJ. Prin acest demers, UNBR va susţine promovarea educaţiei juridice în unităţile de învăţământ preuniversitar, în cadrul învăţământului şcolar obligatoriu, prin oferirea de informaţii cu caracter juridic cadrelor didactice şi elevilor. Astfel, avocaţii Baroului Galaţi care doresc să participe la aceste activităţi sunt rugaţi să comunice acest aspect până la data de 15 februarie 2018, la Secretariatul Baroului Galaţi, potrivit unui comunicat semnat de avocat Ion Popa.
Printre domeniile care vor face obiectul educaţiei juridice sunt: Constituţia României, drepturi, libertăţi şi îndatoriri fundamentale, aspecte privind procesul legislativ, aspecte cu caracter general privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, elemente de bază ale dreptului civil şi penal, formele răspunderii juridice, unele aspecte privind organizaţii şi relaţii internaţionale, elemente de prevenire şi combatere a corupţiei. Pe site-ul Baroului Galaţi se află tematica şi fişele cadru privind educaţia juridică în şcoli.

Persoanele care suferă de gripă ar putea avea un risc de şase de ori mai mare de criză cardiacă în prima săptămână de manifestare a infecţiei, conform unui studiu publicat recent, care confirmă necesitatea extinderii pe scară largă a vaccinării.
Riscul de atac de cord este deosebit de ridicat în special la vârstnici, susţin autorii studiului publicat în New England Journal of Medicine (NEJM), citat de AFP. Acest lucru confirmă concluziile cercetărilor anterioare care au demonstrat o legătură între gripă, crizele cardiace şi creşterea mortalităţii.
''Aceste rezultate sunt importante deoarece confirmă existenţa unei legături între gripă şi infarctul miocardic şi subliniază importanţa vaccinării'', a declarat Jeff Kwong, cercetător în cadrul Institutului pentru ştiinţe clinice şi sănătate publică din Ontario, Canada.
Studiul a fost realizat în urma analizei a aproape 20.000 de cazuri de gripă la persoane adulte, confirmate de laboratoarele din Ontario între 2009 şi 2014. Dintre aceşti pacienţi, 332 au fost spitalizaţi în urma unui atac de cord în termen de un an de la manifestarea infecţiei cu virusul gripal.
Riscul cardiac a fost cel mai mare în primele şapte zile de gripă, în special la vârstnicii infectaţi cu un virus gripal de tip B, precum şi la persoanele care supravieţuiseră unui infarct.
Şi alţi agenţi virali responsabili de infecţiile respiratorii cresc pericolul apariţiei unei crize cardiace, însă nu într-o măsură la fel de mare ca virusul gripal, se menţionează în studiu.

Un experiment recent, care a eliminat tumorile la şoareci, aduce o rază de speranţă. Cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite au descoperit că injectarea unei combinaţii de două substanţe imuno-stimulatoare direct în tumorile solide la şoareci a eliminat orice urmă de cancer, inclusiv metastazele, informează Xinhua.
Procedura funcţionează pentru multe tipuri de cancer, inclusiv cele care apar spontan, spun cercetătorii, pe pagina Universităţii Stanford. Cercetătorii cred că aplicarea locală a unei cantităţi foarte mici de agent imuno-stimulator ar putea reprezenta un tratament relativ ieftin pentru cancer, care nu produce efectele adverse provocate de stimularea imunitară la nivelul întregului organism.
''Atunci când folosim cei doi agenţi împreună, are loc eliminarea tumorilor din tot organismul. Această terapie elimină nevoia de a identifica ţinte specifice pentru anumite tumori şi nu necesită activarea întregului sistem imunitar sau modificarea celulelor implicate în răspunsul imunitar'', spune Ronald Levy, profesor de oncologie.
Unul dintre agenţi este deja aprobat pentru utilizarea umană, celălalt a trecut prin mai multe teste clinice diferite pentru utilizare umană. Un test clinic a fost demarat în ianuarie pentru testarea efectului tratamentului la pacienţii cu limfom.

Primii anticorpi monoclonali aprobaţi pentru terapia anticancer la oameni

Publicat în revista Science Translational Medicine, studiul a fost realizat de Ronald Levy, un pionier în domeniul imunoterapiei prin care cercetătorii încearcă să determine sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului. Testele efectuate în laboratorul său au condus la dezvoltarea de rituximab, unul dintre primii anticorpi monoclonali aprobaţi pentru terapia anticancer la oameni.
Unele imunoterapii au la bază stimularea sistemului imunitar din întreg organismul. Altele ţintesc ''puncte de control'' care se formează în mod natural şi care limitează activitatea anticancer a celulelor imunitare. Altele, precum imunoterapia cu celule CAR T, recent aprobată pentru tratarea unor tipuri de leucemii sau limfoame, presupune extracţia celulelor imunitare şi modificarea genetică a acestora pentru a ataca celulele tumorale. Multe dintre aceste abordări au avut succes, dar fiecare are puncte slabe, de la dificultatea de a gestiona efectele secundare, până la costul ridicat şi timpul îndelungat de tratament.
''Toate aceste progrese în imunoterapie schimbă practica medicală. Tratamentul nostru foloseşte o singură aplicare a unei cantităţi foarte mici din doi agenţi care stimulează sistemul imunitar doar în tumora respectivă. La şoareci, am constatat efecte uimitoare în întreg organismul, inclusiv eliminarea tuturor tumorilor'', spune Levy.
Celulele canceroase intră deseori într-o relaţie nedeterminată cu sistemul imunitar. Limfocitele T recunosc proteinele neobişnuite prezente în celulele canceroase şi se infiltrează pentru a ataca tumorile. Cu toate acestea, odată cu creşterea tumorii, aceasta dezvoltă modalităţi de a reprima activitatea celulelor T.

87 din cei 90 de şoareci au fost vindecaţi de cancer

Metoda profesorului Levy a dat rezultate la şoarecii de laborator cărora le-au fost transplantate tumori de tipul limfoamelor în două regiuni din corp. Injectarea uneia dintre tumori cu cei doi agenţi a provocat regresia nu doar a tumorii tratate, dar şi a celei de-a doua, netratate. În acest fel, 87 din cei 90 de şoareci au fost vindecaţi de cancer. Deşi cancerul a revenit în trei dintre cazuri, tumorile au fost din nou eliminate cu un al doilea tratament. Cercetătorii au înregistrat rezultate similare la şoarecii cu cancer de sân, colon sau melanom.
În următoarea etapă a testelor clinice vor fi selectaţi 15 pacienţi cu limfom. Dacă rezultatele vor fi optimiste, Levy crede că acest tratament ar putea fi util în cazul multor tipuri de tumori. Cercetătorul anticipează ca în viitor medicii să poată injecta cei doi agenţi în tumori înainte de îndepărtarea lor chirurgicală ca o modalitate de prevenire a revenirii cancerului din cauza metastazelor neidentificate sau chiar pentru a anticipa dezvoltarea de viitoare tumori cauzate de mutaţii genetice precum BRCA1 şi 2.

 

Rata de supravieţuire în caz de cancer la nivel mondial este în creştere, deşi cifrele sunt influenţate în mod disproporţionat de rezultatele optimiste înregistrate în grupul restrâns al ţărilor bogate, este concluzia unui studiu amplu publicat recent în revista medicală The Lancet, informează DPA.
Rezultatele finale au fost influenţate de datele din Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, unde şansele de supravieţuire la cinci ani după diagnostic au crescut cel mai mult.
Studiul scoate în evidenţă o seamă de diferenţe geografice. Spre exemplu, femeile din Statele Unite şi Australia diagnosticate cu cancer de sân între 2010 şi 2014 aveau 90% şanse de supravieţuire după primii cinci ani, în comparaţie cu 66% în India.
Cea mai mare disparitate se înregistrează în cazul tumorilor cerebrale la copii: în Suedia, rata de supravieţuire este de 80%, în timp ce în Brazilia, este de doar 28,9%.

Rezultate pozitive, dar nu pentru toate tipurile de cancer

Nu toate tipurile de cancer au înregistrat astfel de progrese. Cancerul pancreatic are în continuare o rată de mortalitate mare indiferent de zona în care locuieşte pacientul, cu o rată de supravieţuire medie mai mică de 15% în primii cinci ani.
''Sunt necesare eforturi internaţionale mai mari pentru înţelegerea factorilor de risc în cazul acestui cancer care devine rapid letal şi pentru a îmbunătăţi prevenţia, diagnosticul timpuriu şi tratamentul'', spune coautorul studiului, Michel Coleman, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
Creşterea ratei de supravieţuire pentru alte două tipuri de cancere care pot deveni extrem de letale, plămân şi ficat, contribuie de asemenea la creşterea ratei globale.
Spre exemplu, supravieţuirea în cazul cancerului de ficat a crescut cu peste 10% în Coreea de Sud, Suedia, Portugalia şi Norvegia.
Rezultatele au fost puse laolaltă după evaluarea datelor din 2014 din 322 de registre de evidenţă a pacienţilor cu cancer din 71 de ţări şi regiuni. Cercetătorii au analizat 18 tipuri de cancer sau grupe de cancer.

Vineri, 09 Februarie 2018 00:00

Beneficiile statului în picioare

În ultimii ani s-a demonstrat că obiceiurile sedentare conduc la obezitate şi la un risc mai mare de boli cardiovasculare şi diabet, însă o echipă internaţională de cercetători a constatat că a sta în picioare timp de şase ore contribuie la scăderea în greutate, relatează EFE.
Concluziile acestui studiu au fost publicate la 31 ianuarie în revista de specialitate European Journal of Preventive Cardiology, sub îndrumarea şefului echipei, mexicanul Francisco López-Jiménez, director al Secţiei de Cardiologie Preventivă de la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota (SUA).
Studiul a examinat dacă a petrece şase ore în picioare contribuie la arderea caloriilor, spre deosebire de a sta aşezat.
Pentru aceasta, cercetătorii au analizat rezultatele a 46 de studii la care au participat 1.184 de persoane. Subiecţii examinaţi făceau parte din categorii diferite şi fără să sufere de obezitate, având o greutate medie de 65 de kilograme, vârsta de 33 de ani. 60% dintre subiecţi erau bărbaţi.

Statul în picioare arde calorii şi previne diabetul

Cercetătorii au descoperit că a sta în picioare arde 0,15 kilocalorii pe minut, comparativ cu a sta aşezat; astfel o persoană cântărind 65 de kg dacă stă în picioare va arde 54 de kilocalorii suplimentare pe zi. În cazul în care consumul de alimente nu creşte, acest lucru ar echivala cu 2,5 kilograme pe an şi cu 10 kilograme în patru ani, potrivit autorilor studiului.
"A sta în picioare nu doar arde caloriile, ci şi activează masa musculară fapt ce diminuează incidenţa atacurilor cardiace, apoplexiei şi diabetului", a explicat medicul López-Jiménez, potrivit căruia beneficiile statului în picioare sunt mai mari decât simpla scădere în greutate.
Aceste beneficii se extind, având în vedere că o persoană care se ridică de pe scaun, spre deosebire de cei care stau aşezaţi, începe să facă paşi sau să se mişte. Studiul a relevat de asemenea că numărul caloriilor arse se dublează în cazul bărbaţilor, comparativ cu cel al femeilor.
Acest lucru se datorează în primul rând masei musculare mai mari, un factor determinant în arderea caloriilor.
Studiul a constatat beneficiile statului în picioare - şase ore - comparativ cu a sta aşezat, dar sunt necesare şi alte investigaţii pentru a demonstra dacă acest lucru are consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii.
Consecinţele încă nu au fost investigate, potrivit cercetătorului mexican, care a atras atenţia asupra riscului potenţial de varice sau insuficienţă venoasă, de ameţeli sau dureri articulare.

Studii preliminare realizate de cercetători din Statele Unite au arătat că expunerea prelungită la radiaţia generată de telefoanele mobile a avut ca rezultat apariţia unor tumori în ţesuturile aflate în jurul nervilor cardiaci din organismele unor şoareci de sex masculin. Asocierea dintre radiaţia mobilă şi tumori nu a putut fi însă evidenţiată în cazul femelelor de şoareci, a anunţat vineri Xinhua.
Studiul, raportat recent de National Toxicology Program (NTP), un program demarat în cadrul Departamentului pentru Sănătate şi Servicii Sociale din Statele Unite, a arătat că incidenţa acestui tip de tumoare, denumită "neurinom malign", a crescut la masculii de şoareci pe măsură ce aceştia au fost expuşi la niveluri tot mai ridicate de radiaţie de radiofrecvenţă (RFR) care au depăşit emisiile acceptate generate de telefoanele mobile.
Expunerea la nivelurile de radiaţii folosite în aceste studii a fost egală sau mai mare faţă de nivelul maxim permis pentru expunerea ţesuturilor la emisiile generate de telefoanele mobile.

Telefoanele mobile emit niveluri mai mici de RFR decât pragul maxim admis

Cercetătorii au expus în total 3.000 de şobolani şi şoareci în cadrul a două studii la niveluri diferite de RFR timp de până la doi ani. Nivelurile de expunere au variat de la radiaţie slabă la radiaţie înaltă.
Nivelul de radiaţie slabă la care au fost expuşi şoarecii a fost egal cu nivelul cel mai înalt admis în cazul de expunere a ţesuturilor pentru emisiile generate de telefoanele mobile.
Animalele au fost expuse la această radiaţie timp de 10 minute, urmate de pauze de 10 minute, timp de nouă ore în fiecare zi.
"Nivelurile şi duratele de expunere la RFR au fost mult mai mari în comparaţie cu duratele experimentate de oameni chiar şi atunci când se confruntă cu cel mai ridicat nivel de radiaţie emisă prin folosirea telefoanelor mobile, iar expunerea din cazul şoarecilor a vizat întregul corp. Aşadar, aceste descoperiri nu ar trebui să fie direct extrapolate în cazul folosirii de către oameni a telefoanelor mobile", a declarat John Bucher, cercetător principal în cadrul NTP.
Cu toate acestea, tumorile detectate de cercetători sunt similare tumorilor raportate în anumite studii precedente, realizate pe oameni care folosesc des telefoanele mobile, a adăugat John Bucher.
Cercetătorii americani au remarcat, de asemenea, un tipar neobişnuit al cardiomiopatiei - afectarea ţesutului cardiac - în cazul masculilor şi femelelor de şoareci. Autorii studiului afirmă însă că există indicii foarte puţine care să ateste existenţa unor probleme de sănătate care să poată fi asociate în mod direct cu RFR.
Studiile au folosit frecvenţele şi modulaţiile 2G şi 3G, care sunt diferite faţă de cele utilizate de reţelele mobile 4G şi 5G.

Şase posturi sunt scoase la concurs la Spitalul de Pneumoftiziologie din Galaţi. Reprezentanţii spitalului organizează concursuri pentru următoarele posturi: 2 posturi de asistent medical generalist cu studii postliceale, 1 post muncitor calificat fochist, 1 post de muncitor calificat – bucătar, 1 post de îngrijitoare şi 1 post de economist IA. Dosarele se vor depune până la data de 20 februarie 2018, ora 12:00, urmând ca proba scrisă să aibă loc pe data de 28 februarie 2018, ora 10:00. Data şi ora interviului şi a probei practice urmând să fie comunicate ulterior.

Persoanele care au fost diagnosticate cu diabet au un risc crescut de declin cognitiv pe termen lung, conform unui nou studiu. Însă, cercetarea a relevat de asemenea că o gestionare defectuoasă a nivelurilor glicemiei poate conduce la un declin al funcţiei cerebrale mai târziu în viaţă indiferent dacă persoana în cauză este diabetică sau nu, informează Press Association.
Studiul se bazează pe concluzii ştiinţifice anterioare care au indicat o asociere între diabet şi capacitatea cognitivă prin stabilirea unei conexiuni între controlul glicemiei şi un risc de manifestare a declinului cognitiv.
Oamenii de ştiinţă au evaluat funcţia cognitivă a persoanelor participante la cercetare utilizând Studiul longitudinal privind îmbătrânirea - o bază de date reprezentativă a persoanelor de peste 50 de ani din Marea Britanie - în care sunt stocate informaţii privind starea de sănătate, bunăstarea şi circumstanţele economice împărţite pe mai multe ''valuri'' sau perioade de timp. Informaţiile din această bază de date sunt utilizate pentru a studia procesul de îmbătrânire, inclusiv speranţa de viaţă şi traiectoriile din domeniul sănătăţii.
Cercetătorii au evaluat funcţia cognitivă pe baza datelor prelevate din cadrul a două astfel de etape din baza de date (din 2004 până în 2005) şi le-au reevaluat o dată la doi ani până la al şaptelea ''val'' (din 2014 până în 2015).
Circa 5.189 de bărbaţi şi femei cu vârsta medie de 66 de ani au luat parte la acest studiu în cadrul căruia le-au fost monitorizate nivelurile de hemoglobină glicată (HbA1c), un indicator al nivelului de glicemie din sânge.
Oamenii de ştiinţă au descoperit o asociere între nivelurile ridicate de hemoglobină glicată şi o rată mai mare de declin al memoriei, a funcţiei executive şi a celei cognitive.
Concluzia s-a menţinut, după cum au subliniat cercetătorii, chiar şi după ce au fost luaţi în calcul factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, consumul de alcool şi bolile cardiace.
Oamenii de ştiinţă au descoperit de asemenea că un nivel ridicat de HbA1c a fost asociat în mod direct cu o rată mai mare de declin cognitiv, indiferent dacă subiecţii erau sau nu diabetici.
Studiul a fost publicat în jurnalul Diabetologia şi a fost efectuat de cercetători de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul Imperial College London şi de la Institutul de cercetări clinice din cadrul Universităţii din Beijing.

Neurologii americani au identificat în creierele şoarecilor de laborator ''celulele anxietăţii'', ce alcătuiesc zona cerebrală în care iau naştere stările de nelinişte, o descoperire ce ar putea contribui la realizarea în viitor a unor tratamente pentru persoanele care suferă de astfel de tulburări, informează recent
Studiul, publicat săptămâna aceasta în jurnalul Neuron, a fost realizat de un grup de oameni de ştiinţă americani de la Centrul medical Irving al Universităţii Columbia (CUIMC) şi Universitatea San Francisco din California (UCSF).
Prin această cercetare oamenii de ştiinţă au dorit să identifice ''zona din creier în care este codificată informaţia emoţională implicată în senzaţia de anxietate'', după cum a explicat într-un comunicat de presă Mazen Kheirbek, coautor al studiului şi profesor asistent la UCSF.
Celulele au fost descoperite într-o structură numită hipocamp, o componentă importantă a creierului uman şi din cel al unor vertebrate precum şoarecii, ce deţine un rol important în definirea stării de dispoziţie şi formarea memoriei.
Aceste celule sunt prezente, probabil, şi la oameni, după cum a declarat Rene Hen, cadru didactic în cadrul CUIMC. ''Le numim 'celule ale anxietăţii' deoarece se activează în momentul în care animalele se află în locuri care le declanşează teamă'', a explicat Rene Hen în cadrul unui comunicat de presă publicat pe site-ul CUIMC.
În urma activării acestor celule sunt trimise mesaje către alte zone ale creierului, ce declanşează comportamente anxioase precum evitarea zonelor periculoase sau refugierea în locuri sigure, se menţionează în studiu.
Cercetătorii au utilizat o tehnică numită optogenetică pentru a controla nivelul de activitate în cadrul celulelor, astfel încât să poată fi monitorizat comportamentul şoarecilor. Ei au descoperit că stimularea celulelor îi determina pe şoareci să devină mai anxioşi.
''Este interesant, deoarece această cale directă şi rapidă prezentă în creier determină reacţia animalelor faţă de locurile provocatoare de anxietate fără a fi nevoie (ca informaţia) să treacă prin regiunile de ordin superior ale creierului'', a precizat Mazen Kheirbek.
Descoperirea oferă o nouă perspectivă cercetărilor din domeniul tulburărilor de anxietate la oameni şi are potenţialul de a conduce către realizarea de noi tratamente pentru reducerea anxietăţii, se subliniază într-un comunicat al UCSF.

Pagina 6 din 73