C.P.

C.P.

Lacurile şi sistemele cu apă dulce contribuie cu peste 20% la emisiile totale de metan din atmosferă, conform unei descoperiri realizată de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Geneva, Elveţia, citată recent de Xinhua.
Până recent se credea că metanul nu se produce decât în medii private de oxigen, precum straturile sedimentare de pe fundul lacurilor. Acest fenomen este încă foarte puţin înţeles şi a fost evidenţiat de studiul desfăşurat timp de doi ani în cadrul căruia a fost măsurată cantitatea de metan şi modul în care acesta era produs în stratul de la suprafaţa apei (primii cinci metri), în zona lacului Hallwil din cantonul Aargau situat în nordul Elveţiei.
''Ceva se întâmplă la suprafaţa apelor şi nimeni nu i-a dat atenţie până acum'', a declarat agenţiei de presă elveţiană ATS Daniel McGinnis, coautor al studiului efectuat alături de colega sa Daphne Donis.
Metanul este un gaz care produce un efect de seră de 28 de ori mai puternic în comparaţie cu dioxidul de carbon, iar măsurarea cantităţii în care acesta este prezent este importantă pentru studiul unor fenomene precum schimbările climatice.
Flatulenţa şi regurgitarea bovinelor reprezintă factori importanţi ce contribuie la sporirea cantităţii de metan din atmosferă, iar lacul Hallwil, cu o suprafaţă de circa 10 kilometri pătraţi, generează anual o cantitate din acest gaz comparabilă cu cea produsă de o turmă de 240 de astfel de animale, adică aproximativ 25 de tone, menţionează sursa citată.
Până acum, oamenii de ştiinţă nu au putut explica modul în care metanul se produce la suprafaţa apei lacurilor. De aceea, cercetătorii elveţieni susţin că este foarte posibil ca lacurile să reprezinte surse enorme de metan, mult mai mari decât se estimase anterior.
Studiul realizat la Universitatea din Geneva a fost publicat în ''Nature Communication'' şi demonstrează că lacurile joacă un rol deosebit de important în ciclul gazului metan.
Procesul de măsurare a cantităţii de metan s-a desfăşurat în verile anilor 2015 şi 2016. Concluzia a fost una neaşteptată: acumularea mecanică a metanului în stratul de la suprafaţa lacului nu poate să justifice concentraţiile pe care oamenii de ştiinţă le-au observat. Concentraţia ar trebui să fie mult mai mică, iar valorile observate nu pot fi explicate decât prin faptul că gazul este produs în stratul de la suprafaţa apei, susţin cercetătorii.

Leul de mare (Zalophus wollebaeki) este cel mai comun mamifer din Galapagos, dar cu toate acestea se află în pericol de dispariţie, conform organizaţiei World Wildlife Fund (WWF), în special pentru că este deosebit de vulnerabil la efectele schimbărilor climatice asupra curenţilor oceanici şi în acelaşi timp cade victimă capturilor accidentale în timpul pescuitului.
Aceste mamifere marine, care cântăresc în jur de 200 de kilograme şi au o lungime de aproape doi metri, trăiesc în colonii mari pe stânci şi pe ţărmurile nisipoase din Insulele Galapagos. Intră în apă pentru a se hrăni şi a se răcori atunci când au nevoie.
Leii de mare se odihnesc adesea la bordul navelor de pescuit, provocând uneori scufundarea bărcilor. Pescarii încearcă să îi împiedice să vină la bord, punând o barieră de sârmă, dar acest lucru cauzează leziuni grave acestor animale. WWF a ajutat la susţinerea unui proiect pe insula San Cristóbal, ce a presupus construirea şi instalarea a două baze plutitoare pentru leii de mare pentru a se odihni şi a unei "pepiniere de îngrijire primară" pentru leii de mare şi alte specii.
În prezent, există o mare îngrijorare cu privire la situaţia leilor de mare din Galapagos, a căror populaţie, estimată la aproximativ 16.000 de exemplare conform unui recensământ complet realizat în 2001, a scăzut drastic în ultimii 30 de ani. Această scădere a populaţiei este legată de efectele perturbărilor oceanografice, cum ar fi evenimentele El Nino care apar periodic în Galapagos, ducând la lipsa resurselor lor alimentare în mediul marin. Ameninţările suplimentare cu care se confruntă această specie sunt legate de perturbări antropogene (capturi accidentale cu unelte de pescuit), poluarea marină, bolile noi datorate contactului cu oamenii şi alte animale şi pierderea şi degradarea habitatelor.

Cele mai multe locuri de muncă disponibile prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, prin serviciul de ocupare EURES România, sunt oferite de Spania. Astfel, 800 locuri de muncă sunt vacante, prin firma Surexport care caută 400 de femei şi 200 de cupluri pentru muncă sezonieră în agricultură. Sunt solicitate persoane apte pentru munca la câmp cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 ani, pentru recoltarea căpşunilor, campania 2018, nefiind obligatorie experienţa. Durata contractului de muncă este de aproximativ 3 luni, iar data estimată de angajare este 15 februarie 2018. Timpul de lucru este de 6,5 ore pe zi/ 39 ore pe săptămână împărţite în 6 zile, ziua 7 este zi de odihnă care poate să nu coincidă cu duminica. Programul de lucru începe la primele ore ale dimineţii. Salariul oferit este de 40,43 euro brut/zi, conform Convenţiei colective aplicabile, plătibil la două săptămâni prin transfer bancar. Contribuţiile datorate sunt de 2% impozit pe venit şi 113 euro asigurare socială. Cazarea este asigurată de angajator, iar muncitorul trebuie să plătească 1,6 euro/zi pentru cheltuieli. Muncitorul plăteşte primul transport de venire, iar firma plăteşte întoarcerea, cu condiţia ca muncitorul să folosească mijlocul de transport oferit de firmă. Preţul primului drum se va recupera din primele salarii.
Danemarca este în căutare de lucrători în agricultură, mai precis culegători de mazăre, 100 locuri muncă fiind disponibile, şi se cere limba engleză la nivel minim, însă nu constituie o cerinţă obligatorie. Plata muncii este în funcţie de cantitatea culeasă în lădiţe, caserole cu gramaj specific. Salariul este 0.6 euro brut/kg + 12,5% alocaţie de concediu. Impozitul şi contribuţiile sociale se vor deduce din salariu conform legislaţiei daneze.
Portugalia angajează culegători de zmeură, 100 locuri de muncă disponibile, un avantaj îl consituie cunoaşterea limbii engleze, spaniole sau portugheze, dar nu constituie o cerinţă obligatorie. Salariul oferit este situat între 749 şi 1.199 euro/brut/lună.
Dosarul pentru înregistrarea în baza de date a EURES va conţine următoarele acte: cererea tip (se completează la sediul agenţiei), copie act identitate, adeverinţa medicală "apt pentru muncă", se arată într-un comunicat de presă al A.J.O.F.M. Galaţi.

Reprezentantul Directoratului General de Sănătate din Comisia Europeană, Angela Blanco, susţine că România trebuie să reducă numărul plăţilor informale, adică mita dată în sistemul de sănătate, pentru a evolua. Reprezentanţii pacienţilor precizează că sistemul este prea birocratizat.
"În prezent, recomandările actuale făcute României în acest an se concentrează pe plăţile informale care trebuie reduse, o chestiune legată de acces, pentru că plăţile informale neoficiale sunt o barieră în calea accesului şi sunt legate de alte aspecte privind sistemul de sănătate cum ar fi sănătate forţei de muncă, situaţia forţei de muncă care în România este o provocare şi recomandarea privind trecerea de la îngrijirea spitalicească la îngrijirea ambulatorie", a declarat Angela Blanco, în cadrul unei dezbateri privind accesul la sănătate.
O altă problemă, semnalată de către Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), este legată de birocraţia existentă în sistemul de sănătate, care îngreunează foarte mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.
"Prima măsură ar trebui să fie debirocratizarea sistemului de sănătate. La ora actuală sunt lucruri care se întâmplă în sistemul de sănătate românesc şi am văzut un exemplu clar al medicilor de familie săptămâna trecută pe care îi susţinem. Nu necesită decât o transparentizare a legislaţiei care să fie înţeleasă atât de medici cât şi de pacienţi. Un al doilea pas ar fi cât de cât o creştere a finanţării în sănătate", a explicat preşedintele COPAC.
Cosilierul de stat pe probleme de sănătate, Loreta Păun, a explicat că ţara noastră trebuie să urmeze exemplul european în ceea ce priveşte politicile de sănătate.
"Ţara noastră trebuie să urmeze trendul european în materie de politici de sănătate centrate pe pacient şi care să asigure sustenabilitatea sistemului de sănătate (...) Faptul că suntem stat membru al UE ne aduce avantajul că putem beneficia de expertiză, recomandări şi putem învăţa din exemplele de bune practici ale celorlalte state europene care au sisteme de sănătate performanţe. (..) Ne apropiem cu paşi rapizi de momentul 2019, când ţara noastră va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi va avea şansa de a aduce pe agenda de discuţii subiecte de interes, dar care să fie şi în deplină concordanţă cu proiectul european şi cu temele susţinute de celelalte state care deţin preşedinţia înaintea noastră şi după noi", a menţionat consilierul de stat, potrivit Mediafax.

Deficitele economiei şi tensiunile din plan politic împing în sus cursul valutar, iar dacă „surprizele politice” vor continua am putea vedea euro la peste 4,7 lei în luna decembrie, până spre Crăciun, a declarat recent, pentru Mediafax, analistul financiar Claudiu Cazacu.
În Parlament a fost citită, o moţiune de cenzură care va fi supusă votului săptămâna viitoare, iar pe acest fond cursul euro a urcat peste pragul istoric de 4,65 lei.
„Estimarea noastră este că euro va evolua în viitorul apropiat, de exemplu în luna decembrie, pe palierul 4,6-4,7 lei, având în vedere elementele de fundament cum sunt deficitul bugetar şi deficitul balanţei comerciale. Dar dacă se vor adăuga peste aceşti factori şi surprizele politice, atunci euro ar putea trece de 4,7 lei. Altfel, până spre Crăciun, euro va fi la 4,6-4,7 lei, cu o uşoară atenuare în zilele sărbătorilor”, a spus Claudiu Cazacu, şeful Departamentului de analiză financiară din cadrul companiei XTB Trading.
Analistul precizează că aceste estimări se referă doar la influenţele interne, întucât „jucătorii externi încă ne mai acordă încredere”, dar dacă s-ar deteriora şi această încredere „am putea vedea euro la peste 4,8 lei”.
Claudiu Cazacu respinge teza potrivit căreia ar exista un „atac asupra leului”, vehiculată recent în spaţiul politic, dar nu exclude ca unii speculatori să profite de pe urma declaraţiilor publice. „E o expresie încărcată, aceasta cu atacul, dar în domeniul valutar nu poţi să faci speculaţii prea mari dacă nu te ajută fundamentele. E adevărat că, acum, tendinţa este spre depreciere din cauza deficitelor, dar speculaţiile sunt mult atenuate de către marii jucători ai pieţei”, a precizat analistul.
Cotaţia oficială afişată recent de Banca Naţională a României arată că euro a ajuns la 4,6551 lei, nivel pe care nu l-a mai atins niciodată până în prezent.
Imediat după afişarea cotaţiei oficiale, respectiv în jurul orei 13.15, euro a mai urcat până la un alt maxim, de 4,66 lei, după care s-a întors în intervalul 4,640-4,655 lei, tendinţa fiind de calmare a speculaţiilor, arată graficele pieţei valutare interbancare.
Euro a mai avut maxime istorice în cursul lunii noiembrie, cea mai ridicată cotaţie fiind de 4,6495 lei, consemnată pe 13 noiembrie.
Anterior, doar pe 3 august 2012 a mai fost atins un nivel apropiat, de 4,6481 lei/euro, iar pe 24 iulie 2012 era cotat la 4,6397 lei/euro. Valorile înregistrate anul acesta pe 9 şi 10 noiembrie 2017 reprezintă următoarele cele mai scăzute, de 4,6279 lei/euro, respectiv de 4,6390 lei/euro.
Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, apreciază analiştii financiari.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că, spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.

România coboară cinci poziţii în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele, pe locul 61 din 63 de ţări analizate de IMD World Competitiveness Center, se arată într-un comunicat al INACO, remis recent.
Conform clasamentului realizat de IMD World Competitiveness Center în anul 2017, Europa domină şi în acest an, primele cinci poziţii în top fiind ocupate de Elveţia, Danemarca, Belgia, Austria şi Finlanda. Ultimele poziţii în clasamentul mondial al competitivităţii talentelor sunt ocupate de Ucraina (59), Croaţia (60), România (61), Mongolia (62) şi Venezuela (63).
"Spune-mi cum îţi tratezi talentele umane ca să-ţi spun ce şanse ai de dezvoltare ca naţiune. Nu există nu pot! Există nu vreau! INACO — Iniţiativa pentru Competitivitate readuce în atenţia publică alternativa românilor talentaţi la erorile actuale şi cheamă la aplicarea regulii de aur a 'omului potrivit la locul potrivit' pentru lucrul bine făcut dacă ne dorim să performăm ca economie, educaţie, sănătate sau infrastructură, dacă ne dorim să nu mai plătim atât de scump costurile sociale şi economice ale incompetenţei şi inacţiunii", a spus Andreea Paul, preşedintele INACO.
În Europa de Est, Estonia performează pe locul 29, Lituania pe locul 33, iar Polonia pe locul 34. Ungaria este pe locul 54, iar Bulgaria pe locul 58.

Numărul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute în România în primele zece luni ale anului a depăşit 2.000 de unităţi, în creştere cu 148% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată statistica Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).
Conform statisticii, în această marjă de creştere, din totalul celor 2.074 de maşini prietenoase cu mediul vândute, 296 sunt maşini electrice 100%, numărul acestora fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu primele zece luni din anul 2016, când se vânduseră 103 unităţi.
În perioada ianuarie — octombrie 2017, ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor la nivel naţional a fost de 2%, iar comercializarea de maşini hibride s-a majorat cu 143%, până la 1.779 de unităţi.
La nivelul lunii octombrie, au fost comercializate 292 de maşini electrice şi hibride, în creştere cu 10,6%, comparativ cu luna anterioară, când s-au înregistrat 264 de exemplare vândute.
În clasamentul celor mai comercializate mărci auto electrice 100%, în primele zece luni din 2017, primul loc este ocupat de BMW, cu 87 de unităţi, urmat de Mercedes-Benz (64 de exemplare), Volkswagen (40), Renault (38), Mitsubishi (24), Audi (14), Porsche (9).
Totodată, cele mai multe maşini hibride vândute în România, din ianuarie până în octombrie, au fost înregistrate de Toyota (1.595 de unităţi). Clasamentul continuă cu Lexus (128 de exemplare), Suzuki (16), Land Rover şi Mercedes-Benz (câte două).
Statistica oficială arată că, la nivelul anului trecut, numărul autovehiculelor electrice şi hibride noi vândute în România a fost de 1.195 de unităţi, în creştere cu 205% faţă de anul 2015.
În prezent, se derulează o nouă ediţie a Programului "Rabla Plus", demarat în data de 10 mai 2017, destinat achiziţionării de maşini prietenoase cu mediul.
Recent, Ministerul Mediului a anunţat modificarea Ghidului Programului "Rabla Plus", pentru a deveni mai accesibil pentru românii care îşi doresc să îşi achiziţioneze maşini electrice. Astfel, "venind în întâmpinarea solicitărilor primite, a fost introdusă o nouă categorie de autovehicule finanţate prin Program şi anume cvadriciclurile electrice, care vor putea fi achiziţionate începând cu 1 ianuarie 2018. De asemenea, pentru a se asigura o utilizare eficientă a sumelor alocate finanţării întregului Program, s-a introdus un procent maxim de finanţare de 50% din preţul de achiziţie a autovehiculelor electrice, ţinând cont de valoarea ecotichetului, de aproximativ 10.000 euro, raportată la preţurile existente pe piaţă".
O altă modificare la Programul "Rabla Plus" este eliminarea termenului de 31 decembrie până la care pot fi emise facturile de achiziţie a autovehiculelor electrice noi, ţinând cont de perioadele mari de timp necesare producătorilor pentru livrarea autovehiculelor respective. În acest context, facturile vor fi emise în termenul de 180 de zile de valabilitate a notelor de înscriere a persoanelor fizice şi juridice, fără a mai fi condiţionată livrarea autovehiculelor până la sfârşitul anului fiscal.
Prin intermediul programului "Rabla Plus", valoarea ecotichetului acordat celor care vor să-şi achiziţioneze un autovehicul nou 100% electric este, în acest an, de 10.000 de euro, iar pentru cele hibrid plug-in de 4.500 euro.

Prof. univ. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei Române de Reproducere Umană Asistată, a evidenţiat, recent, că infertilitatea este subtratată şi subdiagnosticată în România, iar consilierul de stat Diana Loreta Păun a atras atenţia asupra faptului că rata natalităţii în România este una dintre cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE.
"Infertilitatea este subtratată şi subdiagnosticată în România. Nu există un interes major, stimulat de nimeni, pentru a susţine diagnosticul rapid şi rezolvarea rapidă. În plus, din păcate, percepţia multor colegi, pe care am încercat să o schimbăm în aceşti ultimi doi ani, este că 'nu întotdeauna avem nevoie de ART (tehnică de reproducere asistată) şi că femeia mai poate aştepta, mai poate să ia câte o bulinuţă, o vitamină, o brânca ursului sau altceva'. Deci, sunt percepţii pe care trebuie să le schimbăm şi trebuie să înţelegem cu toţii că fiecare an care trece în infertilitatea femeii este dramatic şi că lucrurile nu se rezolvă. Dimpotrivă, se agravează, pe măsură ce trece vârsta. Practic, ştim cu toţii că noi suferim o iarnă demografică puternică, cu naşteri puţine, cu o populaţie care îmbătrâneşte rapid", a declarat Radu Vlădăreanu, în cadrul conferinţei "Politici publice privind infertilitatea: răspunsul României", găzduită, vineri, de Senatul României.
El a menţionat că la nivel naţional există 20 de clinici specializate, opt în Bucureşti, în marea lor majoritate private, dar că nu există date exacte despre numărul real de cicluri de fertilizare in vitro care se realizează în ţara noastră.
Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, a declarat că începând cu anul 1990 populaţia României a înregistrat o rată de creştere negativă, estimându-se că se va ajunge la 18,2 milioane de locuitori în 2025. Ea a adăugat că motivele vizează atât emigrarea masivă, cât şi scăderea natalităţii, cumulate cu o menţinere a mortalităţii generale la un nivel ridicat. Totodată, rata fertilităţii a înregistrat în România o scădere: de la 2,2 naşteri la o femeie, în 1989, la 1,2 în 2015, în contextul în care media la nivelul UE este de 1,6.
"Populaţia tânără, din păcate, a înregistrat o scădere semnificativă în toată această perioadă, iar populaţia vârstnică, de peste 65 de ani, o creştere a ponderii, până în anul 2060 estimându-se că procentul acestei categorii de vârstă se va dubla de la 15% la 30%. Rata natalităţii este una dintre cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE, în România înregistrându-se 8,8 naşteri la mia de locuitori, comparativ cu o medie a UE în jur de 10. Scăderea acestei rate are la bază schimbarea stilului de viaţă şi a comportamentului tinerilor în ceea ce priveşte întemeierea unei familii, pentru că aceştia prioritizează consolidarea carierei, cumpărarea unei locuinţe, călătoriile, vârsta la care îşi întemeiază o familie înregistrând o creştere în România, asociată apriori şi cu o creştere a diverselor afecţiuni privind infertilitatea", a menţionat Diana Loreta Păun.
Europarlamentarul Norica Nicolai a arătat că obiectivul conferinţei este stabilirea unui grup de lucru între Ministerul Sănătăţii şi societăţile medicale implicate. Ea a mai arătat că, în timp ce în ţările europene cu sisteme de sănătate performante se lucrează la strategii pe termen scurt şi mediu de sprijinire a cuplurilor infertile care îşi doresc să aibă copii, în România "accesul la informaţie şi tratament este limitat", în ciuda faptului că există un corp medical pregătit să facă faţă acestui tip de afecţiune. Europarlamentarul a mai apreciat că România nu este o ţară săracă, ci una care "trebuie să îşi gestioneze mai bine resursele", deoarece "investiţia în viitor este cea mai importantă".
"Această discuţie trebuie deschisă nu pentru că este un subiect comod, simplu, plăcut, ci pentru că este un subiect despre care vorbim mai mult pe la colţuri, cu teamă, jenă, dar care este sub ochii noştri. Este un subiect greu, complex, dar el există şi este mai frecvent decât am crede. Avem 25 de milioane de cetăţeni europeni atinşi de diverse afecţiuni ce provoacă infertilitate, iar studiile arată că la fiecare şase cupluri în această lume cel puţin unul se confruntă cu o formă de infertilitate", a precizat ea.

Joi, 23 Noiembrie 2017 00:00

Cum trebuie hrănite pisicile castrate

Castrarea motanilor aduce beneficii precum reducerea comportamentului agresiv, marcarea teritoriului cu urină, comportament neplăcut în special în cazul pisicilor care stau în casă, dispariţia simptomelor atunci când sunt în apropiere pisici în călduri, reducerea riscului de a manifesta anumite boli (adenom perianal, hernie perineală), etc. ”Mulţi proprietari se tem că după operaţie animalele se vor îngrăşa, dar având grijă la tipul de hrană oferit, la cantitatea de hrană pentru a se evita supraalimentarea şi asigurându-ne că animalele fac suficientă mişcare, putem evita apariţia acestei probleme. În urma operaţiei de sterilizare/castrare, metabolismul poate fi mai lent iar apetitul mai ridicat şi din această cauză animalul să ia în greutate. Cu o atenţie sporită din partea proprietarilor şi cu menţinerea unei evidenţe a greutăţii animalului, se pot evita situaţiile când animalul se îngraşă după castrare. Animalul atinge greutatea ideală pentru rasa lui în jurul vârstei de un an de zile şi această greutate ar trebui menţinută pe parcursul întregii vieţi”, spune dr. med. vet. Daniela Chelaru care arată că cele mai importante criterii care trebuie respectate în cazul alegerii hranei după intervenţia chirurgicală sunt:
- conţinut scăzut de calorii şi un aport mai mare de fibre. Este încurajată senzaţia de saţietate, astfel scăzând tentaţia animalului de a consuma hrană în exces. În cazul pisicilor cu tendinţa de îngraşare se recomandă utilizarea hranei ce nu are un conţinut mai mare de 10 % grăsimi.
- să aibă ca scop prevenirea formării calculilor urinari. Predispoziţia de a forma calculi urinari este mai mare la animalele obeze, sedentare.
- să aibă un nivel bun de palatabilitate. Pierderea bruscă în greutate nu este recomandată doarece poate duce la degenerare hepatică, de aceea hrana, chiar şi cu un conţinut scăzut în grăsimi, să fie palatabilă. În cazul pisicilor castrate se recomandă o hrană specială pentru starea fiziologică a animalului şi vârsta acestuia. Există pe piaţă mâncăruri speciale pentru această categorie de animale care au rolul de a preveni îngrăşarea, formarea de cristale în urină, care menţin masa musculară.
”Carnea crudă în hrana pisicilor nu este recomandată din cauza faptului că aceasta poate conţine bacterii precum E. Coli, Listeria, Salmonella, etc., sau paraziţi care pot pune sănătatea pisicii în pericol. Atunci când se oferă carne crudă pisicii, trebuie să respectaţi mai multe condiţii: să aveţi un loc sigur de unde vă procuraţi carnea, să sterilizaţi cuţitele şi alte ustensile utilizate la pregătirea cărnii pentru a fi oferită pisicii, să vă spălaţi bine pe mâini înainte să manipulaţi carnea, etc”, explică Daniela Chelaru.

Interesul arătat de colecţionari faţă de obiectele care i-au aparţinut împăratului Napoleon I nu se dezminte: după un bicorn vândut cu peste 1,8 milioane de euro, o frunză de aur din coroana lui Napoleon I a fost adjudecată duminică pentru peste 600.000 de euro, relatează AFP.
Această frunză fragilă de laur din aur, care cântăreşte numai zece grame şi are dimensiuni de 9,2 pe 2,5 centimetri, a fost realizată pentru coroana purtată de Napoleon Bonaparte cu prilejul încoronării sale, în 1804.
Obiectul a fost adjudecat pentru 625.000 de euro, de peste patru ori estimarea maximă (opera era evaluată la un preţ între 100.000 şi 150.000 de euro), cu prilejul unei vânzări de obiecte napoleoniene organizate la Fontainebleau de casa de licitaţii Osenat.
Cel care a făcut achiziţia este un colecţionar străin, a precizat Osenat pentru AFP, fără a-i dezvălui nici identitatea, nici naţionalitatea.
Casa de licitaţii a vorbit despre un mare succes al acestei vânzări, cu un mare număr de participanţi francezi şi străini prezenţi în sală sau pe internet.
Frunza, o realizare remarcabilă din care nu lipsesc nervurile, a fost "păstrată" în familia artizanului până în "zilele noastre", potrivit Osenat.
Destinul frunzei de aur este cu totul special. Coroana de aur din care provine, cea care stă pe fruntea împăratului în "Încoronarea lui Napoleon", celebrul tablou al lui David, a fost considerată prea grea de monarh cu prilejul unei încercări. Artizanul, Martin Guillaume Biennais, a îndepărtat atunci şase frunze mari, dând câte una fiecărei fiice. La licitaţia de la Fontainebleau a fost vândută la licitaţie una dintre aceste frunze.

Pagina 53 din 85