C.P.

C.P.

Companiile cu venituri sub un milion de euro vor anula majoritatea contractelor de muncă încheiate cu personalul, în condiţiile în care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% şi salariul minim brut pe economie creşte la 1.900 lei, susţine Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român (IBR).
Potrivit unui studiu de impact privind efectul pe care noile reglementări fiscale îl vor avea asupra mediului de afaceri, impozitul de 1% aplicat cifrei de afaceri pentru toate companiile cu venituri sub 1 milion euro, precum şi majorarea salariului minim la 1.900 lei vor avea un impact direct asupra a 90% dintre companiile active în România.
"Firmele cu venituri între 0-500.000 euro, care înregistrează zero angajaţi, vor fi influenţate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. 104.097 de firme se regăsesc în această situaţie. Considerând noile reglementări fiscale propuse, aceste companii vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane lei (aferent impozitului actual) la 114 milioane lei (estimările privind impozitul nou)", arată Guda.
El susţine că firmele cu cel puţin un angajat nu vor fi afectate de noua măsură, deoarece acestea plătesc şi în momentul de faţă un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situaţie se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcină fiscală similară celei din anul 2016, singura diferenţă fiind în funcţie de nivelul veniturilor înregistrat în viitor.
Potrivit acestuia, firmele cu venituri între 500.000 şi 1.000.000 de euro plătesc în condiţiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut.
"Astfel, trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri va avea un impact diferenţiat în funcţie de profitabilitatea acestora. Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece în momentul de faţă acestea nu plătesc impozit pe profit. Un număr de 2.177 de companii se regăsesc în această situaţie şi vor plăti un impozit suplimentar de 68 milioane lei începând cu anul 2018. Firmele care înregistrează o margine a profitului brut între 0% — 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr de 8.239 de companii se regăsesc în această situaţie, acestea înregistrând costuri fiscale în creştere de la 110 milioane lei (aferente activităţii desfăşurate în anul 2016) la 260 milioane lei (aferente estimărilor pe acelaşi venit şi profit brut, dar considerând noul nivel de impozit)", a spus preşedintele AAFBR
În plus, acesta precizează că firmele care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr total de 9.247 companii se regăsesc în această situaţie (4.853 înregistrând un profit brut între 6,25% — 15% şi 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 milioane lei, comparativ cu 915 milioane lei în momentul de faţă.
"Astfel, din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub 1 milion de euro, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior şi doar 3% vor plăti un impozit mai mare. Mai exact, impozitul total plătit de toate companiile care înregistrează o cifră de afaceri sub 1 milion euro urmează să scadă de la 2,476 miliarde lei (aferent activităţii desfăşurate în anul 2016) la 1,845 miliarde lei (conform estimărilor realizate în baza noului impozit), impactul bugetar negativ asupra încasărilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane lei", conform oficialului AAFBR.
În schimb, spune el, cota unică de impozitare a cifrei de afaceri cu 1% pentru toate companiile care înregistrează venituri sub pragul de 1 milion euro poate reprezenta o pierdere a motivării fiscale privind politica de angajare pentru companiile care înregistrau un singur angajat.
"Astfel, în baza Codului fiscal valabil în momentul de faţă, companiile cu venituri sub 500.000 de euro plătesc impozit pe cifra de afaceri în valoare de 1% dacă au cel puţin un angajat. Există 112.153 de companii în această situaţie, care prefera sa înregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind acţionarul companiei plătit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare cu cei 112.153 angajaţi (211 milioane lei estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1% comparativ cu 3% dacă nu ar avea nici un angajat (optimizarea fiscală fiind de la 481 milioane lei la 160 milioane lei, deci 321 milioane lei taxe mai mici). În noul context, în care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub 1 milioane euro (indiferent de numărul de angajaţi) şi salariul minim brut pe economie creşte la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de muncă cu personalul respectiv", se atrage atenţia în studiul realizat de Iancu Guda.

Aproximativ 30% din forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Liviu Voinea, la conferinţa "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă".
"România a realizat multe în aceşti 10 ani: convergenţă nominală, parte din convergenţa reală, stabilitate financiară, a câştigat încrederea pieţelor, a făcut reforme structurale. Pentru a continua, însă, procesul de convergenţă reală, România trebuie să îşi exploateze potenţialul de creştere şi să ajungă cât mai aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă. Deşi avem un şomaj de 5% astăzi, suntem departe de ocuparea deplină a forţei de muncă şi aceasta pentru că avem o problemă demografică foarte importantă despre care am vorbit foarte puţin până acum şi anume: aproximativ 30% din forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate. Acestea sunt cifrele oficiale. Acesta este PIB-ul pierdut al României, am putea spune", a afirmat Liviu Voinea.
Acesta a atras atenţia asupra faptului că şi acum, când se înregistrează rate de creştere economică peste potenţial, România continuă să raporteze rate negative ale natalităţii. Problema îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, iar îmbătrânirea este dublată de o rată ridicată a persoanelor aflate în risc de sărăcie.
"De altfel, o estimare făcută de colegii noştri la bancă arată că o creştere cu 1% a ponderii populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani determină scăderea PIB-ului potenţial cu 1,3%. Estimarea este făcută pe ultimii 12 ani şi pe şase ţări din regiune", a arătat Voinea.
În acest context, oficialul BNR a subliniat că nivelul de trai şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care adânceşte inegalităţile în societate.

În primele nouă luni ale anului s-a înregistrat o creştere cu 25% a numărului de incendii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat, recent, prim-adjunctul inspectorului general al IGSU, locotenent colonel Cristian Radu.
"În ceea ce priveşte incendiile, se înregistrează o creştere cu 24,89% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o îngrijorare instituţională cu care ne confruntăm şi care, bineînţeles, va fi urmată de dispunerea unor măsuri care să conducă la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor privind acest risc, dar şi la măsuri de amplasare teritorială, în plus, faţă de ce avem acum, pentru a asigura un timp de răspuns mai scăzut", a spus el, în cadrul unei conferinţe de bilanţ organizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Numărul locuinţelor individuale sau colective afectate de incendii a crescut cu 12%, al operatorilor economici din industrie — cu 24%, al obiectivelor de comerţ şi alimentaţie publică — cu 26%, iar al mijloacelor de transport — cu 43%. În ceea ce priveşte incendiile de vegetaţie uscată, numărul acestora a crescut cu 36% în primele nouă luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2016.
Pe de altă parte, comparativ cu anul anterior, numărul persoanelor afectate de incendii a scăzut cu aproape 50%. Astfel, în primele nouă luni ale anului, 279 de adulţi şi 22 de copii au fost răniţi în urma incendiilor. De asemenea, 124 de adulţi şi 10 copii şi-au pierdut viaţa în astfel de evenimente.
Cristian Radu a atras atenţia că în prima săptămână a lunii octombrie patru copii cu vârste între 1 — 8 ani au murit în incendii şi, în acest context, a subliniat importanţa supravegherii minorilor.
Colonel Daniel-Marian Dragne, inspector general la IGSU, a apreciat că, în ce priveşte creşterea numărului de incendii, unul dintre factorii importanţi îl reprezintă starea socială, având în vedere că multe evenimente se produc din cauza instalaţiilor electrice sau coşurilor de fum defecte.
La rândul său, Cristian Radu a mai precizat că în primele nouă luni ale anului IGSU a avut 322.775 de intervenţii, media zilnică fiind de 1.183. Dintre acestea: 262.700 misiuni de asistenţă medicală de urgenţă sau de acordare a primului ajutor calificat, utilizând resurse SMURD; 27.253 de intervenţii în cazul incendiilor (cu o medie zilnică de peste 100 de astfel de evenimente); 10.339 de intervenţii în alte situaţii de urgenţă; 8.220 de acţiuni de asistenţă a persoanelor şi 14.263 acţiuni de protecţie a comunităţilor.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat creşteri ale acţiunilor de asistenţă persoane (creştere de 27%) şi ale acţiunilor de protecţie a comunităţilor (21%), ca urmare a intensificării frecvenţei de manifestare a fenomenelor meteo periculoase.
Prim-adjunctul inspectorului general al IGSU a menţionat că în timpul intervenţiilor au fost salvate 6.628 de persoane, dintre care 5.230 adulţi şi 1.398 copii. Totodată, 269.072 persoane au fost asistate medical. Valoarea bunurilor protejate sau salvate a fost de 22,81 miliarde lei.
Prezentând un sumar al activităţilor preventive, col. Cristian Radu a declarat că au avut loc 30.610 acţiuni de control, dintre care 29.772 de controale de prevenire, 241 de inspecţii şi 597 de audituri efectuate la persoanele fizice şi juridice autorizate pentru a presta activităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile.
Dintre aceste activităţi preventive, 3.825 au vizat obiectivele de investiţii, 13.842 — operatorii economici, 9.324 — instituţiile publice, 103 — construcţiile hidrotehnice care comportă un risc crescut din punct al vedere al avariilor; 9 — punctele de comandă de protecţie civilă; 1.444 — localităţi controlate din punct de vedere al îndeplinirii obligaţiilor care revin personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei civile sau apărării împotriva incendiilor; 980 — controale şi acţiuni de îndrumare a serviciilor voluntare şi a celor private pentru situaţii de urgenţă.
Au fost constatate 123.354 deficienţe, dintre care 80.886 au fost sancţionate pe timpul acţiunilor cu caracter preventiv. Au fost aplicate 10.571 sancţiuni contravenţionale, iar cuantumul amenzilor a fost de 13,6 milioane lei. Au existat de asemenea trei cazuri în care a fost dispusă întreruperea funcţionării unor unităţi de comerţ şi alimentaţie publică, din cauza încălcării grave a normelor de apărare împotriva incendiilor.
El a menţionat că au existat 20.284 solicitări pentru asistenţă tehnică de specialitate, dintre care 13.276 legat de domeniul de avizare-autorizare, 6.526 de domeniul apărare împotriva incendiilor şi 351 au fost solicitări legate de domeniul apărării împotriva dezastrelor.
În primele nouă luni ale anului au avut loc 22.947 de exerciţii, dintre care 15.810 cu specific de alarmare-evacuare şi intervenţie de incendiu, numărul participanţilor depăşind 400.000.

Implementarea Acordului de asociere UE-Republica Moldova în cei trei ani de la intrarea în vigoare a documentului a avut un caracter satisfăcător, iar o bună parte din angajamentele Chişinăului au fost realizate, a declarat recent Iurie Leancă, copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, în cadrul celei de-a cincea reuniuni a acestei structuri de cooperare parlamentară.
În discursul său, vicepreşedintele parlamentului moldovean a subliniat că nu doreşte să ascundă problemele din Republica Moldova, dar nici să neglijeze rezultatele obţinute mai ales în ultimul an.
''Dacă Republica Moldova doreşte să devină o ţară funcţională şi prosperă, nu avem altă opţiune decât să ne apropiem de Uniunea Europeană şi să adoptăm bunele practici şi legislaţia din UE'', a accentuat Iurie Leancă.
În opinia sa, Republica Moldova nu va reuşi să depăşească problemele interne, să îşi consolideze instituţiile, să reformeze sistemul de justiţie şi să combată corupţia 'fără sprijin, dar şi fără presiune din partea UE şi de aceea cuvântul condiţionalitate nu este peiorativ, ci pozitiv'.
Fostul premier şi ministru de externe moldovean şi-a exprimat speranţa că ţara sa va putea beneficia de prima tranşă a sprijinului financiar european, întrucât această asistenţă vine în ajutorul cetăţenilor moldoveni şi al modernizării instituţiilor democratice şi nu este destinată politicienilor.
La rândul său, eurodeputatul român Andi Cristea (S&D), copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, a estimat că în ultimii ani relaţiile dintre UE şi Chişinău s-au intensificat şi a precizat că în furnizarea sprijinul Bruxellesului există anumite condiţionalităţi care trebuie să fie respectate.
El a amintit, printre altele, de participarea Republicii Moldova la Parteneriatul Estic, începând din 2009, şi de semnarea, în iunie 2014, a Acordului de asociere între UE şi RMoldova.
În intervenţia sa, eurodeputata Norica Nicolai (ALDE), membră a Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, s-a referit la combaterea corupţiei, una dintre priorităţile stabilite de autorităţile de la Chişinău.
''Dacă legea nu este o expresie a voinţei populaţiei, atunci fenomenul corupţiei riscă să se agraveze'', a spus eurodeputata. Ea a adăugat că nu trebuie întărit un sistem represiv, ci trebuie să fie construit un sistem preventiv, insistând în acelaşi timp pe importanţa respectării drepturilor omului.
Autorităţile de la Chişinău s-au aflat sub tirul criticilor în Parlamentul European, unde mai mulţi europarlamentari au cerut suspendarea asistenţei macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro, aprobată în luna iulie, din cauza stagnării reformelor, persistenţei corupţiei şi derapajelor democratice în Republica Moldova.
Unul din principalele argumente invocate de eurodeputaţi a fost modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a Bruxellesului.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a aprobat acordarea asistenţei de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Din acest ajutor, 40 de milioane au fost convenite sub formă de grant şi 60 de milioane sub formă de împrumut. În a doua jumătate a aceleiaşi luni, în pofida recomandărilor experţilor europeni, parlamentul de la Chişinău a aprobat un proiect de modificare a sistemului electoral criticat de opoziţie şi o parte a societăţii civile pentru că ar avantaja Partidul Democrat — aflat la guvernare — şi Partidul Socialiştilor, al preşedintelui Igor Dodon.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat că probema depozitării gunoiului din judeţ va fi rezolvată printr-o investiţie în valoare de aproximativ 13 milioane de euro. Un depozit şi o linie de sortare a deşeurilor, care fac parte dintr-un proiect privind viitorul sistem integrat de management al deşeurilor în judeţ, vor deveni funcţionale, începând cu anul 2019. Trebuie menţionat faptul că rezolvarea acestei probleme era una cât se poate de urgentă deoareceîn prezent majoritatea localităţilor din judeţ transportă deşeurile la groapa de gunoi din judeţul Brăila. În judeţul Galaţi mai funcţionează doar un singur depozit de gunoi conform – cel din municipiul Galaţi, care colectează deşeurile din oraş şi din cinci comune limitrofe – Şendreni, Smârdan, Vânători, Braniştea şi Tuluceşti.
Costel Fotea a declarat că s-a reuşit finalizarea proiectului care vizează realizarea unui depozit de deşeuri menajere şi a unei linii de sortare în zona comunei Valea Mărului pentru deservirea întregului judeţ.
"Este un proiect început în 2007, are 10 ani de când se lucrează la el. Eu l-am preluat în august 2016 şi am reuşit într-un an de zile să fim în faza în care suntem acum. S-a finalizat proiectul pentru depozitul de deşeuri menajere de la Valea Mărului şi, bineînţeles, pentru staţia de sortare de la Valea Mărului. Am primit avizul favorabil de la Jaspers, comisia care avizează şi finanţează proiectele pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). Am obţinut avizul de la autoritatea de management din subordinea Ministerului Mediului şi, în şedinţa de marţi a CJ, vom aproba indicatorii tehnici astfel încât în perioada noiembrie 2017- februarie 2018 să putem să facem procedura de achiziţie pentru depozitul de deşeuri menajere de la Valea Mărului", a spus Costel Fotea.
Depozitul de la Valea Mărului va avea o suprafaţă de amplasament de 15 hectare, o suprafaţă construită de 1.921 de metri pătraţi şi va avea o capacitate de stocare de 1.000.000 mc. "Vor fi drumuri interioare, platforme betonate, spaţiu de recepţie deşeuri, clădire administrativă, garaj şi service auto, hală de sortare cu linie tehnologică pentru sortarea manuală organizată pe 12 posturi dispuse de o parte şi de alta a benzii rulante. Staţie de spălare, sistem de colectare şi ardere biogaz, sistem de colectare şi epurare levigat. Un proiect foarte complex", a mai spus preşedintele CJ Galaţi care mai ţinut să adauge: ”Sunt foarte bucuros pentru proiectul acesta pentru că, în sfârşit, am reuşit să îl aducem pe făgaş normal. Pe 25 octombrie am demarat procedura de achiziţie. Sistemul de management integrat al deşeurilor este un proiect de anvergură, de aproximativ 60 de milioane de euro, care include o staţie de tratare mecano-biologică la Galaţi şi o linie de sortare, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare şi o staţie de transfer la Târgu Bujor. În proiect sunt prevăzute şi pubele pentru cetăţeni, mai puţin pentru cei care stau la bloc, maşinile din comune plus containere mari de transfer de la o localitate la alta. Adică, va fi un sistem de management integrat al deşeurilor complet".
Costel Fotea a dat asigurări că primăriile din judeţul Galaţi nu vor rămâne cu deşeurile menajere în curte. ”Nu se va bloca judeţul, aşa cum cred unii, nici cum şi-ar dori alţii. Veste bună este că primarii şi primăriile vor putea, în continuare, să depoziteze gunoiul în acelaşi loc, unde l-au dus şi până acum. Şi eu dacă aş fi în locul celor de la Brăila, probabil aş face la fel, dar scopul a fost de a determina cetăţenii să colecteze cât mai selectiv pentru că e una să duci 2.500-2.600 de tone pe lună cât duce Galaţiul la depozitul de la Brăila şi alta este să duci 3.500 sau 4.000 de tone. Asta este. Am micşorat noi cantitatea, prin colectarea mai selectivă", a precizat Costel Fotea.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că nici o firmă nu s-a interesat de contractul pentru deszăpezirea drumurilor judeţene, iar din acest motiv, s-au început negocieri directe cu societăţile care s-au ocupat în anii precedenţi de dezsăpezire.
El a spus că nu este uşor să faci deszăpezire, dar au fost începute negocieri directe cu firmele care s-au ocupat anii precedenţi de acest lucru.
"Au început negocierile pe caietul de sarcini, numărul de utilaje, şi aşa cum stau lucrurile, eu sunt sigur, dar să-mi iau şi o marjă de siguranţă, că până la 10 - 14 noiembrie vom avea firmă de deszăpezire, pe o negociere directă. În paralel, va fi şi achiziţia pentru desemnarea unui operator pe o perioadă mai lungă. Dar ca să nu lăsăm judeţul nedeszăpezit, o să recurgem la această metotă de negociere directă. Până va fi închisă procedura de achiziţie sper să vină un operator, pentru că la prima licitaţie nici măcar nu ne-a întrebat cineva cum ne cheamă”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Contractul multianual pentru deszăpezire aferent iernilor 2017-2018, 2018-2019 şi 2019-2020 ce a fost scos la licitaţie de Consiliul Judeţului Galaţi are o valoare de circa 9,5 milioane de lei.

O reţea de trafic de migranţi spre Marea Britanie a fost destructurată, conducând la arestarea a 26 de persoane în urma unor raiduri în mai multe ţări ale Europei, a anunţat recent Oficiul European de Poliţie (Europol), informează AFP.
Reţeaua "este suspectată de a fi transportat migranţi în vehicule adaptate special, traversând mai multe ţări membre ale UE, având Marea Britanie ca destinaţie finală", a precizat Europol într-un comunicat.
Şeful reţelei, care se află sub supraveghere din ianuarie, este un bărbat cu handicap ce se deplasează în fotoliu rulant, "venit din Afganistan şi care s-a stabilit în Marea Britanie", potrivit aceleiaşi surse.
Inspectarea unui microbuz a dezvăluit că partea din spate a vehiculului era dotată cu mici bănci din lemn pentru transportul de pasageri. În alte vehicule au fost amenajate portiere duble pentru a disimula pasagerii clandestini.
Belgia, Bulgaria, Franţa, Olanda şi Marea Britanie au participat la operaţiunile cu scopul de a destructura această reţea, forţele de poliţie operând 42 de percheziţii.
În Marea Britanie au avut loc 11 arestări, în mod concret la Londra şi Birmingham, motivate de "suspiciunea de sprijinire a imigraţiei ilegale", potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne al Marii Britanii.
"Persoane adesea vulnerabile sunt tratate ca simple obiecte. Mulţi cad în mâinile altor grupuri criminale ce încearcă să-i exploateze în scopul sclaviei moderne, cum sunt exploatarea salarială sau traficul sexual", a explicat un responsabil însărcinat cu anchetele din cadrul ministerului britanic, Steve Dann.
În Belgia, opt persoane au fost arestate în cadrul aceleiaşi afaceri. Procurorii belgieni au evocat un grup criminal "foarte bine organizat, care încerca să introducă în Marea Britanie persoane venite din Siria şi Afganistan, în principal prin Europa de Est".
Şapte arestări au avut loc în Bulgaria.
"Acest caz arată cum un element criminal poate uşor să conducă o reţea considerabilă la scara Europei, dintr-o ţară membră a UE", a subliniat un responsabil al Europol însărcinat cu traficul ilegal de migranţi, Robert Crepinko.

Mai mult de o treime din statele lumii nu au legi împotriva hărţuirii sexuale la locul de muncă, o situaţie care lasă peste 200 milioane de femei fără protecţie legală, relevă un studiu recent realizat de WORLD Policy Analysis Center de la Universitatea California din Los Angeles, transmite Reuters.
Potrivit studiului, aproape 82 milioane de femei muncesc în ţări fără legislaţii împotriva discriminării de gen în ce priveşte salariile şi promovările la locul de muncă.
Condiţiile de muncă pentru femei au ajuns recent în atenţia publică în urma acuzaţiilor, larg mediatizate, de hărţuire şi agresiune sexuale aduse de actriţe celebre producătorului american de film Harvey Weinstein.
Dezvăluirile au declanşat un val de acuzaţii şi împotriva altor figuri din industria de divertisment, iar milioane de femei şi-au relatat, în cadrul campaniei #MeToo, experienţele similare de hărţuire sau agresiune din partea unor colegi, şefi sau a altor persoane.
La nivel global, 68 de state, în care muncesc aproape 235 de femei, nu interzic hărţuirea sexuală la locul de muncă, potrivit studiului, care a analizat legislaţiile în vigoare în cele 193 de state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Absenţa protecţiei legale la locul de muncă le afectează însă şi pe femeile care nu lucrează, ca şi pe acelea care au renunţat la locurile de muncă sau le evită din cauza hărţuirii, a declarat Jody Heymann, director fondator al WORLD Center şi principalul autor al studiului.
'În aceste 68 de state sunt 424 milioane de femei de vârstă activă, aşa încât există un număr imens de femei şi o treime din ţările lumii fără protecţie împotriva hărţuirii sexuale', a subliniat ea pentru Reuters Thomson Foundation.
Studiul a mai relevat că, deşi trei sferturi dintre state interzic discriminarea de gen în ce priveşte promovările la locul de muncă, se menţin totuşi 'mari decalaje' în domeniu.
În majoritatea ţărilor sunt în vigoare legi menite să protejeze dreptul femeilor la salariu egal, dar mai puţin de jumătate le garantează salariu egal pentru muncă egală cu a bărbaţilor, reiese din acelaşi studiu.

China, cel mai mare producător mondial de grâu, a decis să reducă preţul minim de achiziţie al grâului în 2018 pentru a ajuta la reducerea stocurilor mari, prima scădere de la introducerea preţului minim de achiziţie în urmă cu un deceniu, informează Reuters.
Potrivit unui comunicat publicat recent pe pagina de Internet a Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, Guvernul a decis să reducă preţul minim de achiziţie al grâului în 2018 cu 2,5% comparativ cu acest an, până la 2,300 de yuani (346 de dolari) pe tonă.
Noul preţ ţine cont de "costurile de producţie la cereale, oferta şi cererea de pe piaţă, preţurile de pe piaţa internă şi externă precum şi evoluţiile din industrie", a precizat NDRC.
Guvernul chinez cumpără grâu de la fermieri la preţul minim de achiziţie în momentul în care preţul de pe piaţă scade sub nivelul minim. Însă această politică a dus la acumularea unor stocuri semnificative ale statului, chiar dacă China continuă să importe anumite soiuri de grâu. În ultimii ani Beijingul a abandonat o serie de programe similare pentru bumbac şi porumb, în ideea de a alinia mai bine producţia cu preţurile globale şi cererea. Stocurile de grâu ale statului chinez sunt echivalente cu aproape jumătate din stocurile mondiale.
Analiştii de la Shanghai JC Intelligence Co Ltd estimează că în prezent există 74 milioane de tone de grâu în rezervele statului chinez, în condiţiile în care consumul anual de grâu al Chinei este de aproximativ 100 milioane de tone.
SUA au contestat la Organizaţia Mondială a Comerţului politicile de sprijin ale Chinei pentru grâu, porumb şi orez. În replică, China susţine că politicile sale de sprijin în domeniul agriculturii respectă normele OMC şi practicile internaţionale.
Cotaţiile futures la grâu au scăzut, pentru a treia şedinţă consecutivă, la bursa de la Chicago ca urmare a presiunilor venite din partea unor oferte abundente. Consiliul Internaţional al Cerealelor şi-a îmbunătăţit recent estimările privind producţia mondială de cereale în 2017/18 până la 2,075 miliarde tone, cu şase milioane de tone mai mult decât estima anterior.

Riscul de a dezvolta complicaţii grave în urma unei operaţii cardiace este de două ori mai mic în cazul în care intervenţia chirurgicală are loc după-amiaza şi nu dimineaţa datorită ceasului biologic, potrivit unui studiu publicat recent în ''The Lancet'', citat de AFP.
''Chirurgia cardiacă este sigură şi în general implică foarte puţine complicaţii, însă, privind în detaliu, se pare că intervenţia chirurgicală (efectuată) după-amiaza oferă protecţie inimii", a comentat pentru AFP David Montaigne, cardiolog în Lille şi coautor al studiului publicat în jurnalul medical britanic.
"Înţelegerea acestui mecanism permite luarea în calcul a unor noi căi terapeutice", a adaugat el.
Aproximativ 20.000 de persoane sunt operate în fiecare an în Franţa, cel mai adesea ca urmare a vârstei înaintate, a obezităţii sau diabetului.
''Momentul din zi, deci ceasul biologic, ritmul circadian, influenţează răspunsul pacientului la acest tip de intervenţii', a declarat profesor Bart Staels de la Universitatea din Lille şi la Centre Hospitalier Regional Universitaire (CHRU) din Lille, coautor al cercetării. "Diferenţa nu este neglijabilă", a subliniat acesta.
Echipa din Lille a monitorizat evoluţia a aproape 600 de pacienţi care au suferit intervenţii chirurgicale la Spitalul Universitar Lille, jumătate dintre ei fiind operaţi dimineaţa, iar cealaltă jumătate după-amiază, pentru înlocuirea unei valve cardiace sau pentru bypass coronarian. Evoluţia lor a fost urmărită timp de 500 de zile după operaţie, în perioada ianuarie 2009 — decembrie 2015.
Conform concluziilor, pacienţii operaţi după-amiaza au fost de două ori mai puţin susceptibili să dezvoltate complicaţii grave imediat după operaţie (9,4% faţă de 18,1%), potrivit datelor studiului.
"Există diferenţe şi pe termen mediu şi lung", a adăugat profesorul Staels.
Potrivit cercetării, această diferenţă are legătură cu toleranţa la ischemie, privarea de oxigen a celulelor cardiace cauzată de oprirea temporare a inimii, procedură necesară în cadrul operaţiei.
O proteină (Reverb alfa), asociată genelor ceasului biologic, este prezentă în număr mai mare dimineaţa, conform rezultatelor observate la şoareci, notează sursa citată.
Autorii studiului recomandă efectuarea intervenţiilor după-amiaza, atunci când acest lucru este posibil.
În plus, notează ei, ar putea fi dezvoltate medicamente ce blochează proteina identificată. "Deschidem o pistă interesantă", a mai spus cercetătorul Bart Staels.
Pe baza constatărilor lor, autorii cercetării menţionează că sunt necesare teste suplimentare. Ei remarcă, de asemenea, că trebuie efectuate studii pentru o mai bună identificare a pacienţilor cu risc crescut de complicaţii operatorii.

Pagina 57 din 71