C.P.

C.P.

Cel mai mare diamant prezentat vreodată la o licitaţie a fost vândut recent la Geneva cu aproape 34 de milioane de dolari, stabilind astfel un nou record mondial, au anunţat reprezentanţii casei Christie's, citaţi de AFP.
Acest diamant de 163,41 carate, inclus în categoria "flawless" (fără defecte, n.r.) şi montat într-un colier de smaralde şi diamante denumit "The Art of Grisogono", a fost vândut cu suma de 33,8 milioane de dolari (taxe şi comisioane incluse), au precizat organizatorii licitaţiei.
Suma reprezintă "un nou record de preţ pentru un diamant de culoarea D vândut la o licitaţie", a afirmat Rahul Kadakia, un expert al casei Christie's specializat în bijuterii.
Cumpărătorul nestematei, care a participat la licitaţie prin telefon, a dorit să îşi păstreze anonimatul.
"Până în această zi, este cel mai mare diamant D din categoria flawless care a fost scos la licitaţie", a transmis casa organizatoare atunci când a anunţat că bijuteria va face parte din licitaţia sa anuală de bijuterii pe care o organizează în mod tradiţional la Geneva în luna noiembrie, intitulată "Magnificent Jewels".
Experţii casei Christie's au spus că se aşteptau ca "această capodoperă de o frumuseţe incomparabilă şi cu o tăietură rafinată" să fie vândută cu aproximativ 25 de milioane de dolari.
Acest diamant perfect de culoare D şi de tipul 11A (pur, transparent, extrem de rar) provine dintr-o nestemată brută de 404 carate, ce a fost descoperită în februarie 2016 în mina Lulo din Angola, ocupând locul al 27-lea în topul mondial al celor mai mari diamante albe brute ce au fost găsite vreodată.
Piatra preţioasă a fost analizată la Anvers, în Belgia, şi tăiată apoi la New York, unde 10 bijutieri s-au implicat în diverse etape de transformare a nestematei uriaşe într-un diamant şlefuit impecabil.
Echipa de bijutieri de la compania elveţiană de lux De Grisogono a creat apoi 50 de modele diferite pentru acest diamant de 163,41 de carate, înainte de a alege un colier asimetric, în care rolul de piesă centrală a revenit noului diamant.
O parte a colierului este alcătuită din 18 diamante, iar cealaltă parte completează bucla cu două rânduri de smaralde în formă de pară.
O altă bijuterie de mare valoare vândută recent la Geneva a fost "Le Grand Mazarin", un diamant roz deschis de 19,07 carate, care a făcut parte în trecut din coroanele mai multor regi şi împăraţi francezi, inclusiv din colecţia lui Napoleon. Nestemata a fost vândută cu preţul de 14,5 milioane de dolari. Potrivit experţilor de la casa Christie's, preţul estimativ era cuprins între şase milioane şi nouă milioane de dolari.
Diamantul poartă numele lui Mazarin, cardinal şi diplomat italian, dar şi un renumit colecţionar de artă, care a fost prim-ministru în timpul domniilor regilor Louis al XIII-lea şi Louis al XIV-lea. În testamentul lui, Mazarin a lăsat moştenire acest diamant, alături de alte diamante, "Regelui Soare".

Modificările climatice, manifestate prin fenomene precum albirea coralilor, topirea gheţarilor şi incendii extreme, ameninţă de aproape două ori mai multe situri naturale din patrimoniul mondial în raport cu situaţia existentă în 2014, au anunţat recent reprezentanţii Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), care au îndemnat comunitatea internaţională să adopte "acţiuni urgente" pentru conservarea acestor "comori", informează AFP.
Dintre cele 241 de situri naturale incluse în patrimoniul mondial UNESCO, 62 sunt de acum înainte "ameninţate de modificările climatice", faţă de cele 35 de situri ce erau ameninţate în 2014, data la care a fost publicat precedentul buletin intitulat "Orizontul patrimoniului mondial", întocmit de IUCN.
"Acest raport transmite un mesaj clar delegaţilor reuniţi la Bonn (care participă la cea de-a 23-a conferinţă pentru climă organizată de ONU, n.r.): modificările climatice acţionează cu rapiditate şi nu ocolesc cele mai preţioase comori ale planetei noastre", a comentat Inger Andersen, directorul general al IUCN, într-un comunicat de presă.
"Amploarea şi ritmul cu care se degradează patrimoniul nostru natural subliniază nevoia unor acţiuni şi angajamente naţionale urgente şi ambiţioase pentru a implementa Acordul de la Paris", a adăugat ea.
Recifele din Marea Barieră de Corali din Australia, regiunea costieră din Belize şi atolul Aldabra din Seychelles, afectate de creşterea temperaturii mării, care îi face să sufere fenomenul de albire, se numără printre cele mai periclitate ecosisteme de pe planetă.
Într-o situaţie similară se află şi gheţarii, a căror topire se dovedeşte îngrijorătoare în special în parcul naţional Kilimanjaro din Tanzania şi în regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elveţieni.
Modificările climatice au, de asemenea, un impact negativ asupra zonelor umede, terenurilor joase din delte şi a anumitor ecosisteme vulnerabile la incendii, potrivit aceluiaşi raport, care estimează că încălzirea climei generează un "risc potenţial" pentru alte 55 de situri naturale din patrimoniul UNESCO.

17 situri au fost clasate pe lista obiectivelor "critice"

Întrucât aceste situri joacă un rol "crucial pentru economiile din zonă şi pentru mijloacele de subzistenţă locale", distrugerea lor "poate avea consecinţe devastatoare, care pot să depăşească frumuseţea lor excepţională şi valoarea lor naturală", a subliniat Tim Badman, directorul programului "Patrimoniul mondial" din cadrul IUCN.
"În parcul naţional Huascaran din Peru, de exemplu, topirea gheţarilor are un impact major asupra aprovizionării cu apă şi contaminează apa şi solul cu metale grele, ce erau în trecut captive în gheaţă", a adăugat acelaşi expert.
Însă, deşi modificările climatice reprezintă "ameninţarea cu cel mai rapid ritm de creştere", ele se clasează doar pe locul al doilea în topul pericolelor, fiind depăşite de cele generate de speciile invazive. Turismul, dezvoltarea infrastructurilor (drumuri, baraje, mine), vânătoare, poluarea şi eficienţa gestionării siturilor au, de asemenea, un anumit impact asupra programelor de conservare a naturii.
Ţinând cont de toţi aceşti factori, IUCN a clasificat 17 situri (7%) pe lista obiectivelor naturale "critice", printre care se află parcul naţional american Everglades şi rezervaţia naturală a fluturilor monarh din Mexic. Alte 12 se află în Africa, precum lacul Turkana din Kenya şi parcul Virunga din Republica Democratică Congo.
Marea Barieră de Corali face parte dintre cele 70 de situri (29%) care generează "îngrijorări crescute", la fel ca Machu Picchu din Peru, lacul Baikal din Rusia şi insulele Galapagos. Perspectivele pentru 64% din siturile naturale sunt "bune" sau "bune cu anumite îngrijorări". Procentele pentru aceste ultime două categorii sunt similare celor din 2014.
Deşi 12 situri — majoritatea din Europa, precum pădurea poloneză Bialowieza — au suferit o degradare a nivelului lor de clasificare, IUCN a evocat, totuşi, şi anumite "succese".
Astfel, nivelul de clasificare pentru 14 situri s-a ameliorat, în special cel al parcului Comoe din Coasta de Fildeş, unde restabilirea populaţiilor de elefanţi şi de cimpanzei a permis ieşirea acestui sit din categoria obiectivelor naturale aflate în pericol "critic".

Comerţul online în România va ajunge anul aceasta la aproximativ 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 35% faţă de 2016, peste estimarea iniţială de 2,5 miliarde de euro, informează Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) printr-un comunicat remis, recent.
"Evoluţia comerţului electronic din primele 9 luni ale anului, precum şi ţintele anunţate de magazinele online pentru cel mai important eveniment de shopping al anului, Black Friday, ne-au determinat să reevaluăm în creştere estimarea privind valoarea pieţei comerţului online în 2017, la 2,8 miliarde de euro", a declarat Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Magazinelor Online.
Anul trecut, comerţul online din România a crescut cu 38%, la o valoare de 2,05 miliarde de euro, conform raportului european privind comerţul electronic realizat de Global Ecommerce Association, plasând România pe primul loc în Europa, după rata de creştere, şi pe locul doi la nivel global după Australia, care a înregistrat un avans de 40%.
"Comerţul online are potenţial foarte bun de creştere. Dacă la avansul organic al acestei verticale putem miza şi pe o strategie naţională de digitalizare care să permită dezvoltarea serviciilor digitale pe suport pentru promovarea micilor afaceri online şi a comerţului electronic transfrontalier, dar şi pe iniţiative de dezvoltare a competenţelor digitale pentru cetăţeni, perspectivele vor fi chiar mai bune. Ne aşteptăm, de altfel, ca valoarea comerţului online să ajungă la 5 miliarde de euro până în 2020", a mai spus Florinel Chiş.
Conform indicelui DESI (Digital Economic and Society Index), calculat de Comisia Europeană, rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice şi nivelul competenţelor digitale este cea mai redusă în România prin comparaţie cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, dar cu potenţial uriaş de creştere. În februarie 2015, însă, România a adoptat Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020, în scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a serviciilor digitale în România, se menţionează în comunicat.
Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România şi susţine interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online şi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

România trebuie să înţeleagă spre ce se duce o societate modernă când vorbim despre economia digitală şi să terminăm cu crearea de locuri de muncă la lopată, a declarat, recent, în cadrul unei dezbateri de specialitate, Varujan Pambuccian, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor.
"Consider două lucruri importante pentru România, pe care trebuie să le urmărim: în ce domenii avem tradiţie şi ce domenii sunt acum la zero. Suntem, ca specie, într-un moment de cotitură, foarte important. Din economia digitală s-au desprins patru direcţii mari, care marchează din ce în ce mai mult societatea umană şi care ne vor marca extrem de mult în următorii ani. Aproape toate lucrurile care există astăzi sunt la începutul demonstrării potenţialului lor. Aceste patru domenii sunt: Robotica industrială — în care nu avem niciun cuvânt de spus pentru că nu avem tradiţie, Fabricaţia aditivă — unde avem oarecare tradiţie, Inteligenţa artificială — în care putem avea un cuvânt greu de spus, pentru că avem tradiţie, şi Biologia sintetică — probabil cel mai important val care s-a ridicat în ultimii ani, în care avem un cuvânt de spus, pentru că avem tradiţie. Lucrurile arată destul de optimist dacă avem în cap ideea de "Acum şi Repede". Ce înseamnă acum şi repede? În primul rând să nu mai trăim în paradigmele de acum 5-10 ani. Trebuie să înţelegem că tot ce ştiam despre cum se creează locuri de muncă nu mai are nicio relevanţă în momentul de faţă. E suficient să ne uităm la ce se întâmplă astăzi în zona marilor producători cum este China, unde începând cu 2012, 2013, 2014 a început robotizarea într-un ritm accentuat şi unde se pierd locuri de muncă din cauza robotizării, prin crearea de fabrici robotice. Trebuie să înţelegem că inteligenţa artificială este cea care scoate din joc o grămadă de locuri de muncă. Trebuie să terminăm cu crearea de locuri de muncă la lopată. Trebuie să vedem spre ce se duce o societate modernă la momentul de faţă şi ce rol putem avea noi, ca ţară, în lumea asta", a spus Pambuccian.

Grupul Electrica a înregistrat în primele 9 luni ale anului financiar 2017 un profit net de 95 milioane lei, din care 87 milioane lei au fost realizaţi în trimestrul al treilea (iulie - septembrie), conform unui comunicat al companiei remis recent..
Profitul operaţional obţinut în perioada menţionată este de 115,6 milioane lei, din care 97,8 milioane lei înregistrat în iulie-septembrie (T3).
"Anul 2017 a fost marcat de condiţii semnificativ adverse în primul trimestru şi de o îmbunătăţire foarte lentă a acestora în următoarele trei luni. După jumătatea anului, sectorul de distribuţie s-a apropiat din nou de niveluri normale ale profitabilităţii, în timp ce piaţa de furnizare a rămas în continuare dificilă până în luna septembrie, în special în zona pieţei reglementate cu clienţi neeligibili. În perioada ianuarie — martie 2017, a fost înregistrată o creştere substanţială a preţului de achiziţie a energiei, respectiv cu 78% pe Piaţa Zilei Următoare şi cu aproximativ 38% pe Piaţa de Echilibrare, faţă de perioada similară a anului precedent. În perioada aprilie — iunie 2017, preţul mediu de achiziţie a energiei s-a menţinut la un nivel cu aproximativ 30% mai mare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În trimestrul al treilea, preţul mediu de achiziţie pe Piaţa Zilei Următoare a fost cu aproximativ 67% mai mare comparativ cu T3 2016", se menţionează în comunicat.
Veniturile operaţionale totale ale Grupului Electrica, în primele 9 luni ale anului financiar 2017, în sumă de 4,17 miliarde lei, au crescut cu 1,404 miliarde lei comparativ cu primul semestru al anului 2017.
Costul cu achiziţia de energie electrică a atins pragul de 2,202 miliarde lei în primele 9 luni ale lui 2017, comparativ cu valoarea de 1,531 miliarde lei, aferentă primelor şase luni din 2017.
"Vreau să remarc îmbunătăţirea semnificativă a rezultatelor financiare înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni ale acestui an. Desigur, rezultatele cumulate în această perioadă sunt încă puternic afectate de efectele dezechilibrelor majore din piaţa de energie, în special, din trimestrul întâi şi, parţial, din trimestrul al doilea. În consecinţă, strict în trimestrul al treilea a fost realizat practic aproape tot profitul net şi profitul operaţional obţinut pe durata primelor nouă luni. În trimestrul trei, deşi au continuat să fie probleme pe piaţa de furnizare, sectorul de distribuţie a atins niveluri rezonabile de profitabilitate. În plus, măsurile de diminuare a impactului adoptate de management au avut efect. Situaţiile limită din prima parte a anului, ne-au determinat să adoptăm o strategie pe măsura noilor condiţii din piaţă şi să trecem la implementarea rapidă a unor programe de reducere a costurilor, de optimizare a proceselor şi a structurilor administrative. Asigurăm toate părţile interesate că am luat măsurile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor până la finalul anului şi, totodată, repetăm apelul nostru către autorităţi referitor la necesitatea anumitor măsuri legate de modificarea unor reglementări din piaţa de energie", a declarat Cătălin Stancu, director general Electrica.
În primele 9 luni ale anului 2017, Grupul Electrica a distribuit o cantitate de energie electrică de aproximativ 13 TWh (în creştere cu 2,8% faţă de primele 9 luni ale lui 2016) către un număr de aproximativ 3,69 milioane de utilizatori şi a furnizat o cantitate de 7,4 TWh (în scădere cu 8,7% faţă de perioada similară din 2016) către un număr de clienţi de 3,58 milioane.
Electrica Furnizare este lider pe piaţa reglementată, cu o cotă de 40,02%, în timp ce pe piaţa concurenţială deţine o cotă de 12,03% în 2017, conform raportului ANRE din iulie 2017.
Grupul Electrica este lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul serviciilor energetice. Cu aproximativ 10.000 de angajaţi, Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,6 milioane de clienţi şi are o arie de cuprindere naţională — cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru furnizarea energiei electrice şi pentru întreţinere şi servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra. Electrica este singura companie românească din domeniul distribuţiei şi furnizării energiei electrice din România.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, consideră că programa şcolară este prea aglomerată, mai ales la clasele mici, când copiii au o limită în ceea ce priveşte oboseala.
"Mă uit la programa de la clasa a V-a — sunt 30 de ore pe săptămână. Am dus curriculumul la un număr prea mare de ore. Trebuie să înţelegem că vârsta copilului are o limită în ceea ce priveşte rezistenţa lui la oboseala pe care i-o asigură orele şi atunci poate că prin programe încercăm să mai ameliorăm acest aspect şi poate, de ce nu, să ne întoarcem un pic şi să încercăm să abordăm curriculumul din perspectiva numărului de ore", a declarat Ecaterina Andronescu, marţi, la Palatul Parlamentului, cu ocazia lansării proiectului "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi" (CRED).
În opinia sa, pe lângă competenţele pe care trebuie să le dezvolte copiii, un element foarte important îl reprezintă creativitatea.
"Am văzut în acest program că se centrează conţinuturile pe formarea de competenţe-cheie. Mă uit şi citesc şi eu ce se întâmplă astăzi în sistemele de educaţie din lume şi am văzut că se adaugă, pe lângă competenţe, creativitatea. Noi nu avem cum să nu introducem în curriculum aspecte care să dezvolte creativitatea elevilor. Un om fără creativitate nu are nicio şansă să se ridice de la orizontală, din punctul meu de vedere, şi fără îndoială că lucrul acesta trebuie să îl avem în vedere şi să îl introducem cumva în disciplinele pe care le avem în curriculum. În acelaşi timp, formarea de aptitudini şi formarea de atitudini, şi ele reprezintă elemente, poate nu la fel de importante precum competenţele, dar nu avem cum să nu le luăm în considerare atunci când stabilim conţinuturile din curriculum", a explicat preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat.
Ecaterina Andronescu a vorbit şi despre polarizarea din sistemul românesc de educaţie şi a propus realizarea unei programe diferenţiate între licee, pentru a reduce această polarizare.
"Nu putem să nu constatăm că sistemul nostru este din ce în ce mai polarizat, că sunt şcoli cu performanţe excepţionale şi şcoli destul de departe de primele. De aceea, (...) întreb dacă noi mai suntem în situaţia să avem un curriculum comun pentru toate şcolile din România. Mă întreb dacă într-unul din marile şi excepţionalele licee pe care le avem putem să avem acelaşi program ca şi într-un liceu unde de cinci ani nu ia nimeni examenul de Bacalaureat? Sau să folosim acest proiect şi să ne gândim la un curriculum diferenţiat, care să impună un minimum de conţinut pentru orice şcoală, şi de acolo în sus să dăm celor care pot mai mult să asimileze mai mult, să creştem elitele şi prin sistemul de învăţământ. Pentru că eu cred că uniformizarea nu ne ajută. Ne împiedică să reducem polarizarea de care vorbeam", a declarat Andronescu.
Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, şi ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, au semnat, recent, contractul de finanţare pentru proiectul strategic "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi" (CRED), în cadrul conferinţei de lansare a proiectului care a avut loc la Palatul Parlamentului.
Pentru a asigura acoperire naţională, CRED beneficiază de un parteneriat activ la nivel local cu trei inspectorate şcolare judeţene (Bihor, Iaşi şi Bucureşti) şi opt Case ale Corpului Didactic (Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman şi Timiş).
Proiectul se va derula în perioada 2017 — 2021 şi are un buget de până la 42 milioane de euro.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, începând cu data de 1 decembrie, autorităţile canadiene intenţionează să elimine cerinţa obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care vor călători în Canada pentru şederi de maxim şase luni în scop turistic, indiferent de tipul paşaportului deţinut, dar subliniază faptul că autorizaţia electronică de călătorie este obligatorie în cazul călătoriei cu avionul.
Autorizaţia electronică de călătorie (eTA) reprezintă o cerinţă obligatorie pentru toţi cetăţenii străini exoneraţi de obligativitatea deţinerii vizei, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizaţia electronică de călătorie (eTA) are o valabilitate de cinci ani (sau, după caz, până la expirarea valabilităţii paşaportului), informează un comunicat al MAE transmis AGERPRES.
Sursa citată arată că obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie se va putea realiza doar online, accesând www.Canada.ca/eTA-Romania.
Data şi ora exactă la care autorizaţia electronică de călătorie (eTA) va fi accesibilă cetăţenilor români vor fi comunicate în timp util, ulterior transmiterii acestor informaţii de către autorităţile canadiene.
MAE menţionează că, pentru obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie şi, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetăţenii români trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil, indiferent de tipul acestuia (paşaport simplu electronic, paşaport simplu, paşaport simplu temporar, paşaport diplomatic şi paşaport de serviciu).
Persoanele care intenţionează să intre în Canada pe cale terestră (autoturism, autobuz, tren) sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră), ulterior datei de 1 decembrie, trebuie să deţină doar un paşaport valabil, fără a mai fi necesară obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie (eTA).
Cetăţenii români care intenţionează să urmeze în Canada studii cu durata de peste şase luni sau să exercite activităţi lucrative, indiferent de durată, trebuie să obţină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă.
Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Canada reprezintă concretizarea demersurilor susţinute, întreprinse în ultimii ani de autorităţile române pe lângă autorităţile canadiene, atât la nivel bilateral, cât şi în format trilateral, cu sprijinul Comisiei Europene, aminteşte MAE.
Decizia autorităţilor canadiene constituie etapa finală a procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii români, început la 1 mai, când anumite categorii de cetăţeni români au început să beneficieze de acest regim (deţinătorii unei vize de rezidenţă temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA).

Cea mai mare parte dintre mileniali fac mai multe eforturi să câştige bani şi să-şi găsească slujbe bune decât generaţia părinţilor, în ciuda pregătirii lor superioare, este concluzia unui studiu realizat de banca elveţiană Credit Suisse citat recent de Reuters.
Milenialii, tinerii născuţi între 1982 şi 2000, potrivit Institutului de Statistică american şi care au acum vârste cuprinse între 35 şi 17 ani, se confruntă cu reguli mai aspre de creditare, preţuri în creştere ale locuinţelor şi o mobilitate financiară mai mică, precizează studiul.
''În contextul în care generaţia 'baby boomers' deţine cele mai multe slujbe bine plătite şi cele mai multe locuinţe, milenialii au mai puţine realizări decât părinţii lor la aceeaşi vârstă, în special în ceea ce priveşte veniturile, locuinţele şi alţi indicatori ai bunăstării'', se precizează în studiul anual Global Wealth al băncii elveţiene, publicat recent.
Efectul acestei stări de fapt este că doar cei care au multe realizări pe plan profesional şi cei care lucrează în domenii profitabile precum tehnologia sau domeniul financiar au perspective mai bune decât părinţii lor.
Credit Suisse spune că averea globală, la mijlocul anului 2017, însumează 280 de trilioane de dolari, cu 6,4% mai mult decât cifrele de anul trecut, cea mai mare rată de creştere din 2012 datorită dezvoltării pieţelor de capital şi creşterii valorii activelor nefinanciare precum proprietăţile.
Averea globală este concentrată în mâinile unui procent mic de persoane, astfel încât 36 de milioane de milionari, mai puţin de un procent din populaţia adultă a globului, deţin peste 46% din patrimoniul financiar. Un procent de 70% din populaţia adultă — 3,5 miliarde de oameni — deţin mai puţin de 10.000 de dolari în bunuri, ceea ce înseamnă doar 2,7% din averea globală.

Majoritatea persoanelor care se tem că inima li s-ar putea opri brusc în timpul activităţii sexuale nu mai trebuie să îşi facă griji în acest sens, conform rezultatelor unui nou studiu citat de Reuters.
Oamenii de ştiinţă au examinat informaţii prelevate de la 4.557 de adulţi care au decedat ca urmare a unui stop cardiac, în esenţă un scurtcircuit produs în sistemul electric al inimii. Ei au descoperit doar 34 de cazuri asociate activităţii sexuale.
Astfel, s-a concluzionat că sub 1% dintre numărul deceselor ca urmare a unui stop cardiac aveau legătură cu activitatea sexuală.
''Pe baza acestor informaţii ştim acum că probabilitatea ca sexul să fie factorul declanşator pentru stopul cardiac este foarte mică'', a declarat pentru sursa citată doctor Sumeet Chugh de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, autor principal al studiului.
Chugh şi colegii săi au anunţat această descoperire în cadrul Sesiunii Ştiinţifice din 2017 organizată de Asociaţia Americană a Inimii (AHA) în Anaheim, California, Statele Unite, dar şi în ''Journal of the American College of Cardiology''.
Stopul cardiac presupune oprirea bruscă a activităţii cardiace şi a respiraţiei şi pierderea cunoştinţei. Spre deosebire de atacul de cord, care se produce când fluxul de sânge într-o anumită parte a inimii este blocat, stopul cardiac are loc în urma unor disfuncţionalităţi ale sistemului electric al cordului, de multe ori cauzate de ritmul cardiac neregulat. Stopul cardiac se poate produce fără niciun simptom şi este, de multe ori, fatal dacă nu este tratat în câteva minute.
Anual, în Statele Unite, peste 300.000 de persoane mor ca urmare a unui stop cardiac, potrivit cercetătorilor.
Pentru acest studiu, ei au analizat rapoarte medicale detaliate de la toate persoanele adulte care au decedat în Portland, Oregon, din 2002 până în 2015.
Pacienţii care au suferit un stop cardiac asociat activităţii fizice aveau fibrilaţie ventriculară — o tulburare foarte gravă a ritmului normal al inimii — şi tahicardie, o problemă în care rata bătăilor inimii depăşeşte cu mult frecvenţa normală. Majoritatea cazurilor erau bărbaţi care aveau o istorie în ceea ce priveşte afecţiunile cardiace.
În medie, doar circa 1 din 100 de bărbaţi şi 1 din 1.000 de femei suferă un stop cardiac în timpul activităţii sexuale, a descoperit studiul.
Aproape 20% dintre pacienţi au supravieţuit în urma unui stop cardiac asociat sexului în comparaţie cu circa 13% în urma unui astfel de eveniment asociat cu alte activităţi.
Rata de supravieţuire depinde de rapiditatea cu care pacienţii primesc resuscitare cardio-respiratorie (RCR).
Cercetarea a subliniat că o astfel de intervenţie a fost efectuată în numai o treime dintre cazuri, în ciuda faptului că era de faţă partenerul de viaţă al persoanei afectate, mai arată şi BBC. În acest sens, doctor Chugh a subliniat necesitatea învăţării administrării RCR. ''Aceste descoperiri evidenţiază importanţa eforturilor susţinute de educare a publicului în privinţa RCR pentru stop cardiac, indiferent de circumstanţe'', a spus acesta.
Un alt studiu prezentat la conferinţei a demonstrat că metodele RCR pot fi învăţate chiar şi de copiii în vârstă de şase ani.

Exerciţiile fizice efectuate în mod regulat pot contribui la reducerea deteriorării creierului odată cu înaintarea în vârstă, informează Xinhua citând rezultatele unui studiu de referinţă realizat în Australia.
Cercetarea, publicată recent de Institutul Naţional pentru Medicină Complementară din Australia (NICM) al Universităţii de Vest din Sydney, a demonstrat că exerciţiile fizice de tip aerob pot îmbunătăţi în mod semnificativ sănătatea regiunii stângi a hipocampului.
Hipocampul este zona din creier responsabilă de consolidarea informaţiei din memorie de scurtă durată în memorie de lungă durată.
În mod obişnuit, volumul creierului descreşte cu aproximativ 5% la fiecare deceniu începând de la 40 de ani.
Cu toate că oamenii de ştiinţă nu au putut dovedi faptul că exerciţiile fizice măresc volumul creierului, aceştia au descoperit că sănătatea emisferei stângi este îmbunătăţită prin astfel de activităţi efectuate în mod regulat.
''În timpul activităţii fizice este produsă o substanţă numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), ce poate contribui la prevenirea declinului asociat înaintării în vârstă prin reducerea deteriorării creierului'', a explicat prin intermediul unui comunicat de presă Joseph Firth, unul dintre autorii principali ai studiului.
''Informaţiile noastre au arătat că mai degrabă decât creşterea dimensiunii hipocampului, principalele 'beneficii pentru creier' se datorează faptului că exerciţiile aerobe încetinesc scăderea volumului creierului. Cu alte cuvinte, exerciţiile fizice pot fi considerate un program de întreţinere pentru creier'', a adăugat acesta.
În colaborare cu Universitatea din Manchester din Marea Britanie, echipa lui Firth a examinat rezultatele a 14 studii clinice care au analizat efectele programelor de exerciţii fizice asupra volumului creierului.
Creierele studiate aparţineau unor participanţi între 24 şi 76 de ani, vârsta medie fiind de 66 de ani.
Studiile clinice au inclus 737 de scanări tomografice ale creierelor unei varietăţi de persoane, sănătoase, cu boli mintale şi cu dizabilităţi cognitive precum boala Alzheimer, precizează sursa citată.

Pagina 58 din 85