C.P.

C.P.

Sistemul imunitar şi nu moştenirea genetică ar reprezenta factorul-cheie în prevenţia cancerului, conform unui studiu publicat în cea mai recentă ediţie a jurnalului Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de Press Association.
O echipă de oameni de ştiinţă de la universităţile Dundee, Heriot Watt şi Edinburgh din Scoţia şi de la Institutul Curie din Franţa a descoperit că slăbirea sistemului imunitar odată cu îmbătrânirea reprezintă un motiv important pentru dezvoltarea tumorilor.
Conform concluziilor, în general, sistemul imunitar manifestă un declin mai lent la femei în comparaţie cu bărbaţii, fapt ce a permis analizarea diferenţelor de gen în incidenţa cancerului. De asemenea, riscul de apariţie a acestui tip de afecţiune creşte în mod semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.
Predispoziţia genetică, stilul de viaţă şi mediul înconjurător reprezintă la rândul lor factori de risc în dezvoltarea cancerului.
Cercetătorii au analizat informaţii prelevate de la două milioane de cazuri de cancer ale unor persoane cu vârste între 18 şi 70 de ani şi au conceput o ecuaţie matematică pentru a estima modul în care va creşte incidenţa cancerului. Modelul lor a funcţionat mai bine comparativ cu ipoteza mutaţiilor multiple, au notat ei.
''Este încă devreme, însă dacă se dovedeşte că avem dreptate se poate vorbi despre o cu totul altă modalitate de a trata şi preveni cancerul'', a declarat Thea Newman, cadrul didactic în cadrul Universităţii Dundee.
''Aproape orice cercetare importantă din domeniul cancerului se bazează pe înţelegerea mutaţiilor genetice, ţintirea lor şi, astfel, vindecarea bolii. Nu contrazicem faptul că mutaţiile (genetice) cauzează cancer, însă punem sub semnul îndoielii afirmaţia potrivit căreia ele sunt principalele vinovate pentru creşterea rapidă a incidenţei cancerului odată cu îmbătrânirea în condiţiile în care aceasta din urmă determină modificări profunde în organism'', a explicat omul de ştiinţă.

 

Fumul de la ţigările electronice produce leziuni la nivelul ADN-ului şi poate creşte riscul de cancer şi de boli de inimă, a avertizat o echipă de oameni de ştiinţă americani în cadrul unui studiu citat recent de Press Association.
Dispozitivele cu acumulatori ce produc vapori care conţin nicotină fără a arde tutunul au fost promovate pe scară largă drept o alternativă sigură la ţigări. Însă, descoperirea unui studiu recent sugerează că acestea sunt departe de a fi inofensive şi pot reprezenta un risc serios pentru sănătate.
În cadrul testelor desfăşurate în laborator, şoarecii expuşi la fumul provenit de la ţigările electronice au prezentat un risc mai mare de deteriorare a ADN-ului la nivelul inimii, plămânilor şi vezicii în comparaţie cu cei care au respirat aer filtrat.
Sistemele de reparare a ADN-ului din cadrul celulelor, care protejează organismul împotriva cancerului, au suferit la rândul lor leziuni în cazul animalelor expuse la aceşti vapori.
Echipa de oameni de ştiinţă condusă de dr. Moon-shong Tang din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii din New York a avertizat că persoanele care ''vapează'' pot prezenta un risc crescut de apariţie a unor afecţiuni potenţial letale.

Fumul ţigărilor electronice este carcinogen

Fumul de la ţigările electronice ''este carcinogen, iar fumătorii de ţigări electronice au un risc mai mare în comparaţie cu nefumătorii de a dezvolta cancer de plămâni şi de vezică şi boli de inimă'', se arată în concluziile publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Rezultate similare au fost observate după ce culturi de celule umane din plămâni şi vezică au fost expuse nicotinei şi derivaţilor din aceasta. Celulele au prezentat un risc mai mare de mutaţii sau de schimbări declanşatoare de tumori în comparaţie cu celulele care nu au fost expuse acestor substanţe.
În timp ce fumul de la ţigările cu tutun cuprinde o serie de substanţe cu potenţial periculos, vaporii ţigărilor electronice conţin doar nicotină şi câţiva solvenţi organici relativ inofensivi, precizează sursa citată.
În cazul în care concluzia va fi confirmată în cadrul unor viitoare studii, această descoperire ar confirma faptul că ţigările electronice prezintă la rândul lor risc de dezvoltare a cancerului prin nicotina pe care o livrează, după cum a declarat dr. Roy Herbst din cadrul Centrului pentru Cancer de la Yale, citat de UPI.
''Este prima dovadă pe care o deţin că nicotina însăşi poate fi carcinogenă'', a mai spus Herbst care este directorul Subcomitetului pentru tutun şi cancer din cadrul Asociaţiei americane pentru cercetarea cancerului. "Este desigur îngrijorător şi oferă (un motiv de) reţinere în cazul în care cineva susţine că ţigările electronice sunt sigure şi pot fi utilizate de toată lumea fără consecinţe'', a adăugat acesta.
Cercetări recente au demonstrat că utilizatorii de ţigări electronice au un nivel cu 97% mai mic de carcinogen pulmonar NNAL în comparaţie cu cei care fumează ţigări pe bază de tutun, valoare similară cu cea observată în cazul persoanelor care urmează o terapie de înlocuire a nicotinei. Chiar şi aşa, subliniază autorii studiului, nivelurile de NNAL sunt semnificativ ridicate în cazul utilizatorilor de ţigări electronice în comparaţie cu cele ale nefumătorilor.

Ţigarile electronice sunt foarte populare

Oamenii de ştiinţă au menţionat că ţigările electronice au câştigat rapid popularitate, în special în rândul tinerilor care le consideră inofensive. ''Este important de notat că mulţi dintre fumătorii de ţigări electronice (care) s-au apucat de acest obicei nu o fac în scopul de a se lăsa de fumatul tutunului ci mai degrabă deoarece presupun că fumatul ţigărilor electronice este sigur'', au scris cercetătorii.
În prezent, există 18 milioane de fumători de ţigări electronice în Statele Unite, iar 16% dintre elevii de liceu au utilizat astfel de dispozitive, se menţionează în studiu.
Mare parte din nicotina inhalată este descompusă şi transformată într-o substanţă netoxică numită cotinină, care este în final excretată în urină. Însă, un mic procent, mai puţin de 10%, ar fi metabolizată în nitrozamine şi în derivaţii lor, printre care se numără şi NNAL. Aceste substanţe chimice pot induce apariţia tumorilor la nivelul diverselor organe, au precizat oamenii de ştiinţă.
Potrivit unui raport al Academiei naţionale de ştiinţe, inginerie şi medicină, care a analizat concluziile a peste 800 de studii, publicat la începutul acestei luni, utilizarea ţigărilor electronice îi poate predispune pe tineri să fumeze ţigări pe bază de tutun, însă îi ajută totodată pe adulţi să se lase de fumat, precizează UPI. Autorii raportului au recunoscut, însă, că sunt cunoscute încă puţine lucruri despre efectele pe termen lung asupra sănătăţii în urma utilizării ţigărilor electronice.

În cazul unei persoane, izbirea capului de un trunchi de copac ar putea fi de ajuns pentru pierderea cunoştinţei, însă ciocănitorile fac acest lucru de mii şi mii de ori în timpul vieţii lor şi există pe Pământ de circa 25 de milioane de ani. Totuşi, un studiu publicat recent demonstrează pentru prima oară că loviturile repetate ar avea consecinţe asupra creierului acestor păsări, relatează Reuters.
În urma unei analize, cercetătorii au identificat acumulări ale unei proteine numită tau în creierul ciocănitorilor, fapt ce în cazul oamenilor este asociat cu leziunile cerebrale ce apar în urma unor boli neurodegenerative sau a traumelor suferite la nivelul capului.
Oamenii de ştiinţă au examinat ţesuturi cerebrale de la două specii, ciocănitoarea Downy şi mierla cu aripi roşii - o pasăre care nu loveşte cu ciocul în trunchiul copacilor -, din cadrul colecţiilor Muzeului Field din Chicago şi de la Muzeul de Istorie Naturală Harvard. În cazul ciocănitorilor au fost identificate acumulări de tau, care nu au fost însă observate şi la mierle.

Leziune cerebrală sau scut de protecţie?

Oamenii de ştiinţă încearcă în prezent să afle dacă acumulările de tau din creierul ciocănitorilor reprezintă indiciul existenţei unor leziuni cerebrale sau are în schimb un rol ce oferă un soi de protecţie.
Ciocănitorile prezintă diverse mecanisme de adaptare pentru reducerea impactului loviturilor repetate, printre acestea numărându-se structura ciocului, a craniului, a limbii şi a spaţiului dintre creier şi craniu. Aceste păsări sunt expuse la o forţă G - efectul accelerării asupra corpului - considerabilă, cauzată de lovirea repetată cu ciocul pentru a căuta hrana, în general insecte, în seva copacilor sau pentru atragerea exemplarelor de sex opus.
Lovirea repetată cu ciocul produce o forţă de până la 1.400 G. O persoană poate suferi o contuzie de la 60 până la 100 G.
Tau ajută la stabilizarea celulelor nervoase, numite şi neuroni. Dacă un neuron este lezat, se poate produce o acumulare de tau, care uneori conduce la alterarea funcţiei cerebrale.
''Nimeni nu a analizat creierul ciocănitorilor'', a notat Peter Cummings, neuropatolog în cadrul aceleiaşi instituţii.
Potrivit acestuia, există multe tipuri de tau, unele dintre acestea având rol neuroprotector.
''Dacă, într-adevăr, lovirea cu ciocul duce la creşterea acumulării de tau, studiul nostru nu poate indica diferenţa dintre tau protector şi cel patologic'', a subliniat acesta.
''Însă, faptul că (aceste) păsări există de milioane de ani şi supravieţuiesc poate conduce către ipoteza conform căreia afecţiunea neurodegenerativă asociată traumelor ar putea să nu reprezinte o problemă'' în acest caz.

Poliţiştii din Buzău au destructurat o reţea de traficanţi de etnobotanice care acţionau în Galaţi şi Buzău. Gruparea numără 16 persoane, 4 dintre aceştia fiind din Galaţi şi 12 din Buzău. În cursul zilei de luni 05.01.2018 cinci persoane au fost arestate preventiv, o tânără, a fost plasată în arest la domiciliu, 4 persoane fiind puse sub control judiciar, iar alte şase fiind cercetate în stare de libertate. Pe raza municipiului Galaţi, 4 persoane au fost prinse în flagrant delict, în timp ce ar fi oferit spre vânzare un plic conţinând 60 de g. de substanţă susceptibilă a avea efect psihoactiv, contra sumei de 12.000 de lei. În urma percheziţiilor, anchetatorii au ridicat 2 cântare electronice, 4 grindere de mărunţit, mai multe plicuri cu materie vegetală şi 60 de g. de substanţe susceptibile a avea efect psihoactiv, telefoane mobile şi peste 12.000 de lei. Din cercetări a reieşit că, în perioada ianuarie – februarie 2018, liderul grupării infracţionale, un bărbat, din Buzău, în vârstă de 32 de ani, ar fi achiziţionat substanţele interzise de la persoane din municipiul Galaţi, iniţial în interes personal, pentru consum propriu.
Ulterior, produsele ar fi fost porţionate de acesta şi, cu sprijinul altor 3 membri ai grupării, cu vârste cuprinse între 21 şi 34 de ani, substanţele cu efect psihoactiv ar fi fost comercializate în municipiul Buzău. Persoanele în cauză au fost duse la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Buzău, fiind cercetate pentru constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, precum şi pentru efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

Şoferii care circulă fără rovinietă nu vor putea fi sancţionaţi în intervalul cuprins de la data săvârşirii infracţiunii şi până la data comunicării acesteia, iar amenda se prescrie dacă şoferul nu e informat timp de 4 luni. De asemenea, actul normativ adoptat astăzi de Camera Deputaţilor elimină şi obligativitatea ataşării la procesul verbal a fotografiilor doveditoare.
”Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat azi cu unanimitate de voturi un proiect de lege care modifică Ordonanţa 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţelele de drumuri naţionale din România. Modificarea legislativă se impunea având în vedere că norma nu era suficient de clară, instanţele interpretând în mod diferit situaţii reclamate de mulţi cetăţeni în cazul amenzilor aplicate în mod repetate în lipsa rovinietei”, a declarat deputatul PNL Lucian Bode.
În forma adoptată se arată că şoferii nu mai pot fi sancţionaţi în intervalul cuprins de la data săvârşirii infracţiunii şi până la data comunicării acesteia. Totodată apar modificări şi în ceea ce priveşte prescrierea sancţiunii.
”Aplicarea sancţiunii se prescrie în termen de patru luni de la data săvârşirii faptei, procesul verbal de constatare a contravenţiei se transmite obligatoriu în două luni de la data aplicării contravenţiei, iar intervalul de la data săvârşirii contravenţiei până la data comunicării procesului verbal nu se mai poate aplica altă sancţiune”.
Legea intră în vigoare la şasa luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

O echipă de cercetători din Japonia şi Australia a dezvoltat un test de sânge care detectează proteina toxică amiloid beta, considerată cauza declanşării bolii Alzheimer, informează Reuters.
Studiul realizat în colaborare a fost publicat în revista ştiinţifică Nature şi susţine că testul are o acurateţe de peste 90%.
Cercetarea a fost realizată pe 252 de pacienţi australieni şi 121 japonezi, cu vârste cuprinse între 60 şi 90 de ani, unii dintre aceştia consideraţi normali din punct de vedere cognitiv, alţii cu o deficienţă cognitivă uşoară, iar alţii diagnosticaţi cu Alzheimer.
Testul de sânge ar putea deschide calea pentru teste mult mai ieftine şi mai invazive pentru punerea în evidenţă a proteinei amiloid beta, care se acumulează în creier pe măsură ce Alzheimer avansează.
Scanările cerebrale şi testele invazive de lichid cefalorahidian, cunoscute şi sub denumirea de puncţii lombare, sunt folosite în prezent pentru a stabili depunerea la nivel cerebral a proteinei amiloid beta. Costurile pentru unele dintre testele imagistice cerebrale pot ajunge la peste 900 de dolari.
Un simplu şi ieftin test de sânge ar putea uşura şi activitatea companiilor farmaceutice, care ar putea astfel strânge un număr suficient de persoane din grupele de risc la Alzheimer pe care să testeze medicamente noi, spun cercetătorii.
''Testul nostru de sânge poate... avea un potenţial transformativ pentru a facilita dezvoltarea unor medicamente eficace pentru Alzheimer'', a spus într-o declaraţie Katsuhiko Yanagisawa, directorul general al institutului de cercetare din cadrul Centrului Naţional Japonez pentru Geriatrie şi Gerontologie.
Profesorul Colin Masters de la Universitatea din Melbourne, membru în echipa australiană de cercetare, a spus că testul de sânge este un pas către un eventual tratament pentru această afecţiune.
''Înainte să alergi, trebuie să înveţi să mergi. Trebuie să înveţi să diagnostichezi boala în mod direct înainte să speri că vei vedea efectul intervenţiei terapeutice. Acolo se va vedea adevărata valoare a acestui test'', a spus Masters.
Boala Alzheimer se declanşează cu mulţi ani înainte ca pacienţii să prezinte simptome ca pierderile de memorie, ceea ce înseamnă că succesul tratamentului este influenţat de diagnosticarea timpurie.
Boala Alzheimer este ce mai comună formă de demenţă şi afectează un procent de până la 70% dintre pacienţii diagnosticaţi cu această boală. Trei persoane din zece cu vârsta peste 85 de ani suferă de demenţă, potrivit unei organizaţii guvernamentale australiene.
Afecţiunea a fost descoperită în 1907 de doctorul Alois Alzheimer.

În ultimul an, aproximativ unul din şase români (15%) a consumat antibiotice fără reţetă furnizată de medic, se arată într-un studiu realizat de Cult Market Research, transmis recent Agerpres.
Conform studiului, nu există diferenţe majore de consum între tineri, adulţi şi vârstnici. Astfel, 17% dintre persoanele din categoria de vârstă 35 - 49 de ani consumă antibiotice fără prescripţia medicului, 15% din persoanele cu vârste între 18 şi 34 de ani şi tot 15% din persoanele cu vârste între 50 şi 64 de ani. "Altfel spus, românii de toate vârstele consumă aceste medicamente fără recomandarea medicului. Totuşi, vârstnicii (65+) tind să ia antibiotice fără acordul medicului într-o măsură mai mică (10%) faţă de celelalte categorii", precizează sursa citată.

Procentul femeilor care au luat antibiotic fără prescripţie este mai mare decât cel al bărbaţilor

Studiul demonstrează că educaţia românilor poate să influenţeze decizia lor de a lua antibiotice fără prescripţie medicală.
În context, cele mai multe persoane care consumă medicamente fără prescripţie medicală sunt cele cu nivel de pregătire şcoală generală/ profesională - 21%, urmate de cele cu liceu - 15%.
Cercetarea sociologică arată că unul din cinci români din mediul rural a luat antibiotice în ultimul an fără reţetă. Studiul arată că 20% dintre persoanele din mediul rural consumă antibiotice fără prescripţie faţă de 11% în mediul urban.
Pe genuri, procentul femeilor care au luat antibiotic fără prescripţie este mai mare decât cel al bărbaţilor. Una din cinci românce a luat în ultimul an antibiotice fără reţetă. Femeile consumă medicamente fără prescripţia medicului în proporţie de 18%, faţă de bărbaţi - 11%.
Dintre toate categoriile de ocupaţii prezente în cadrul studiului, salariaţii consumă în cel mai mare procent antibiotice fără reţetă, precizează sursa citată. Salariaţii cu forme legale consumă medicamente fără prescripţie medicală în proporţie de 44%, 22% - casnicii/ cei fără ocupaţie, iar pensionarii - 14%.
Românii cu venit lunar mai scăzut, arată studiul, iau antibiotice fără reţetă într-un procent mai mare decât românii care se bucură de un nivel salarial mai ridicat. Astfel, cei care au venitul cuprins între 1.001 şi 2.000 de lei consumă cel mai mult antibiotice fără prescripţie medicală - 42%, în timp ce doar 5% dintre cei cu venituri între 4.001 - 5.000 de lei consumă aceste medicamente.
Studiul sociologic cantitativ pe teme referitoare la consumul de medicamente al românilor a fost realizat în perioada 15 - 25 ianuarie 2018 de Cult Market Research. Rezultatele sunt reprezentative la nivel naţional. Marja de eroare a studiului este de plus/ minus 3,2%. Cele 943 de chestionare au fost aplicate telefonic.

Compania Naţională "Unifarm" SA a informat Ministerul Sănătăţii că au intrat în ţară luni şi urmează să fie distribuite către spitale o mie de doze de imunoglobulină pentru tratamentul imunodeficienţelor primare.
Compania Naţională ”Unifarm” SA a informat Ministerul Sănătăţii că în cursul dimineţii de luni au intrat în ţară şi urmează să fie distribuite către spitale un număr de o mie de doze de IGVena. De asemenea, în cursul acestei săptămâni, CN "Unifarm" SA a anunţat că va primi alte 600 de flacoane de INTRATECT. Ambele medicamente sunt utilizate pentru tratamentul imunodeficienţelor primare. De asemenea, pentru tratamentul imunodeficienţelor secundare, până la finalul acestei săptămâni vor mai fi achiziţionate 2.200 de flacoane de Pentaglobină, precizează sursa citată.
Potrivit MS, discontinuităţile apărute anul trecut în aprovizionarea cu imunoglobulină, cauzate de retragerea de pe piaţă a unor producători care asigurau peste 80% din necesarul de produse, au determinat retragerea din lista C2 a medicamentelor cu probleme în aprovizionare.
În urma aprobării ordonanţei de urgenţă de suspendare temporară a obligaţiei de plată a taxei clawback pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană, în luna decembrie 2017, imunoglobulinele au fost reintroduse în lista C2, fiind astfel decontate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, susţine aceeaşi sursă.
Până la remedierea totală a aprovizionării cu imunoglobuline, începând din luna decembrie 2017, medicii din toate unităţile sanitare din ţară au la dispoziţie o linie telefonică special înfiinţată la Ministerul Sănătăţii la care pot anunţa cazurile grave care necesită tratament cu imunoglobulină, astfel încât din stocurile existente în alte unităţi sanitare să fie direcţionate medicamentele pentru tratamentul necesar în astfel de cazuri.

Miercuri, 07 Februarie 2018 00:00

Bungee jumping în numele ştiinţei

Să sari cu coarda elastică (bungee jumping) de mai multe ori de pe un pod înalt nu este poate cea mai inteligentă idee, dar un grup de cercetători din Germania foloseşte această activitate plină de adrenalină pentru a realiza un experiment în domeniul neuroştiinţei, informează DPA recent.
Cercetătorii au făcut observaţii asupra a doi săritori semi-profesionişti care au plonjat de 30 de ori de pe Europa Bridge, la sud de Innsbruck, în Austria, de la o înălţime de 192 de metri, se spune într-un comunicat al Universităţii Tuebingen din sud-vestul Germaniei.
Surjo Soekadar împreună cu echipa sa de experţi doresc să analizeze, pentru prima dată în afara laboratorului, aşa numitul ''potenţial de acţiune'' al creierului, definit de cercetători ca fiind semnalul electric transmis de creier cu puţin timp înainte de luarea unei decizii conştiente, înainte chiar ca persoana să îşi dea seama că va face ceva extrem de periculos.
Activitatea cerebrală a subiecţilor a fost măsurată în timpul săriturilor cu ajutorul unor dispozitive wireless conectate pe cap care au colectat date înainte şi în timpul săriturii.
Impulsul electric din creier este de mărimea câtorva milionimi dintr-un volt, potrivit cercetătorilor.
Studiul final urmează să fie publicat integral într-o revistă academică.
Rezultatele experimentului vor contribui, în primul rând, la dezvoltarea a ceea ce se cheamă interfaţa creier-maşină, spune Soekadar, o tehnologie care permite pacienţilor paralizaţi să-şi controleze impulsurile cerebrale.
''Rezultatele prezente ne ajută să îmbunătăţim în mod esenţial fiabilitatea acestor interfeţe în viaţa de zi cu zi'', a spus cercetătorul.

Cercetătorii au anunţat recent descoperirea unui specimen ciudat de păianjen, vechi de 100 de milioane de ani, care avea o coadă acoperită cu păr, relatează AFP.
La originea identificării acestei noi specii sunt patru fosile de păianjeni primitivi, prinşi în ambră în urmă cu 100 de milioane de ani în actualul Myanmar.
Foarte bine conservate, specimenele fac obiectul a două articole diferite în revista "Nature Ecology & Evolution".
În afară de picioare, chelicere şi de organele filiere (apendicele utilizate pentru a fabrica firele de mătase şi a ţese pânza), acest păianjen foarte vechi ar fi avut şi o coadă acoperită cu păr scurt, care semăna puţin cu cea a scorpionilor.
Acest apendice ar fi putut permite "detectarea mediului", potrivit lui Paul Selden, din cadrul Institutului de paleontologie şi al Departamentului de geologie al Universităţii din Kansas, coautor al unuia dintre studii.
Minuscul, în condiţiile în care fiecare fosilă avea circa 7-8 mm lungime, incluzând cei 5 milimetri ai cozii, animalul a fost numit Chimerarachne yingi, o referire la Himera, monstrul hibrid al mitologiei greceşti, pentru că reprezintă "un amestec curios de caracteristici vechi şi moderne".
Din punctul de vedere al lui Paul Selden, Chimerarachne yingi ar fi o specie intermediară între păianjenii moderni, dotaţi cu organe filiere dar fără coadă, şi foarte vechile Uraraneida (un ordin stins de arahnide, veri ai păianjenilor), care au trăit în urmă cu 380 până la 250 de milioane de ani şi care posedau coadă, dar nu şi organe filiere.
Chimerarachne yingi ar putea deci să fie specia de arahnidă "cea mai asemănătoare cu păianjenii". Potrivit cercetătorului, este posibil chiar ca unii dintre descendenţii săi cu coadă să fie încă prezenţi în pădurile din Myanmar.
Însă din punctul de vedere al echipei lui Gonzalo Giridet, de la universitatea Harvard, la originea altui studiu, Chimerarachne yingi ar fi ea însăşi o Uraraneida şi s-ar fi stins fără să lase în urmă descendenţi.
Apăruţi în urmă cu peste 300 de milioane de ani, păianjenii sunt acum prezenţi pe întreg globul şi sunt împărţiţi în nu mai puţin de 47.000 de specii, notează AFP.

Pagina 7 din 73