C.P.

C.P.

O serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor români înscrişi în sistemul de învăţământ ucrainean cu predare în limba română au fost stabilite, recent, de Guvern, la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Executivul a modificat prin Ordonanţă de Urgenţă Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Noile reglementări consolidează cadrul legal prin care etnicii români din Ucraina să beneficieze de sprijin educaţional din partea României.
”Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acţionează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învaţă în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Pachetul de măsuri educaţionale cuprinde: alocarea de burse pentru etnicii români care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc şi organizarea, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, de stagii de perfecţionare pentru profesorii din şcolile de limba română din Ucraina. Numărul beneficiarilor, cuantumul burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior prin consultări între reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu asociaţiile românilor din Ucraina şi aprobate prin Hotărâre de Guvern.
”În scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, Ministerul pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni va continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina, elevi eminenţi, profesori etc. Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din acest stat”, se mai arată în comunicatul Executivului, potrivit Mediafax.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, în septembrie, o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia vor fi interzise şcolile ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale vor avea dreptul să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native.

Comisia Europeană a propus recent ca Uniunea Europeană să se doteze cu resurse operaţionale proprii pentru a putea interveni direct în cazul producerii de catastrofe naturale într-un stat membru, transmite AFP.
Acest anunţ survine după un an plin de încercări pentru statele UE, în care peste 200 de oameni au murit în catastrofe naturale. La sfârşitul lui octombrie, în Portugalia — scena unor incendii devastatoare pe parcursul verii şi al toamnei—, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a angajat să reflecteze la reorganizarea protecţiei civile în Europa.
Comisia Europeană are în vedere crearea unei "rezerve de capacităţi" formate de avioane echipate pentru stingerea incendiilor de pădure — aeronave care să fie închiriate şi nu cumpărate, a precizat executivul comunitar — , pompe de apă, materiale de salvare pentru mediul urban şi materiale medicale de urgenţă.
"Tragediile din vara care a trecut şi din anii precedenţi au arătat că actualul sistem de intervenţie în caz de catastrofă şi-a atins limitele, în forma sa actuală de voluntariat", a remarcat comisarul european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides.
În momentul de faţă, atunci când un stat membru afectat de o catastrofă naturală activează Mecanismul european de protecţie civilă, Comisia solicită intervenţia celorlalţi membri ai UE. Dacă reforma avută în vedere va fi dusă la bun sfârşit, în situaţia în care mijloacele de răspuns mobilizate se dovedesc insuficiente în urma apelului de ajutor, Comisia Europeană îşi va putea desfăşura propriile capacităţi de intervenţie.
Reforma protecţiei civile, care necesită aprobarea Consiliului statelor membre şi a Parlamentului European, ar costa 280 de milioane de euro pe perioada 2018-2020, a estimat comisarul Stylianides.

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a publicat, recent, un raport în care cere îmbunătăţirea securităţii cibernetice şi consolidarea rezistenţei cibernetice în Europa, potrivit unui document publicat pe site-ul oficial al Consiliului Uniunii Europene, potrivit Mediafax.
Potrivit concluziilor Consiliului, statele membre UE trebuie să găsească resursele necesare şi să investească în cercetarea şi dezvoltarea securităţii cibernetice.
Consiliul a anunţat, de asemenea, că sprijină certificarea securităţii cibernetice europene, care să crească încrederea în soluţiile digitale. Documentul afirmă că "există o legătură importantă între încrederea într-o Europă digitală şi dobândirea rezistenţei cibernetice în UE".
O atenţie deosebită este acordată dezvoltării criptografiei folosite în cazul produselor şi serviciilor de pe piaţa unică digitală. Alte măsuri se referă la crearea unui sistem juridic care să lupte împotriva criminalităţii cibernetice şi să organizeze exerciţii periodice de securitate cibernetică.
"Criminalitatea cibernetică şi activităţile cibernetice rău intenţionate, care sunt sponsorizate de un stat, reprezintă unele dintre cele mai mari ameninţări globale asupra societăţilor şi economiilor noastre. Pierdem deja în jur de 400 miliarde de euro anual, la nivel internaţional, din cauza atacurilor cibernetice. Asta subliniază nevoia ca UE să folosească instrumentele disponibile pentru stabilizarea spaţiului digital şi pentru a răspunde în urma acestor incidente cibernetice la scară largă. Intensificarea eforturilor şi a investiţiilor în securitate cibernetică este o precondiţie pentru construirea unui pieţe unice digitale care să fie puternică şi de încredere pentru cetăţenii noştri", a declarat viceministrul estonian pentru Afaceri Europene, Matti Maasikas.

Caracatiţa scumpirilor a început să se extindă la fructe şi legume, după ce preţurile au crescut accelerat în luna noiembrie la carne, lapte şi ouă, iar importurile mari din ultima perioadă, ca urmare a deficitul bugetar, arată că, de fapt, alte state profită de situaţie, a declarat, recent, Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România.
"Importurile de alimente au crescut foarte mult. Pot să vă spun cu siguranţă că, până în luna septembrie, importurile de carne, spre exemplu, au crescut cu 32-35%, faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă foarte mult. A crescut importul şi de aici întrebarea, care sper să nu mai rămână retorică, de ce s-a scumpit carnea la raft? Profităm noi sau profită alte state membre? Înseamnă că îi ajutăm foarte mult pe alţii. Şi este şi valabil pentru ouă", a spus Pană.
Ea a precizat că a constatat aceleaşi creşteri exagerate de preţuri în ultimele zile şi la fructe şi legume.
"În comunicatul de presă dat de asociaţia noastră săptămâna trecută făceam focalizare pe produse de origine animală, carne, lapte, produse din lapte şi ouă, dar ieri am avut surpriza să aflu că această caracatiţă este mult mai extinsă, în sensul că au fost cuprinse şi alte laturi, cum ar fi fructele şi legumele, şi acestea s-au scumpit extrem de mult", a susţinut ea.
Potrivit acesteia, o posibilă cauză ar putea fi creşterea deficitului bugetar, care dus la majorarea importurilor. "Astfel, noi i-am ajutat pe alţii, în detrimentul economiei naţionale", consideră Pană.
"Din păcate, preţurile la raft în această lună sunt mult peste cele din noiembrie 2016, perioadă de post. În schimb, producătorii au redus preţul. La carnea de porc, spre exemplu, fermierii producători vând cu 4,9 — 5,1 lei pe kilogram în viu, iar anul trecut în aceeaşi perioadă preţul era 5,4 — 5,6 lei pe kilogram, ajunsese chiar la 6,2 lei. Astfel că nu ne explicăm preţurile atât de mari de la raft şi de-asta am cerut ajutorul autorităţilor", a mai spus ea.
În opinia sa, autorităţile ar trebui să se uite foarte bine la sectorul abatoarelor: "Zona pe care o simt mai tulbure, pe lângă cea de raft, este zona de abatorizare, deci acolo nu ştim cu exactitate marjele şi pentru noi a devenit un semn de întrebare această zonă. Între producători şi raft, nu ştim ce marje îşi pun abatoarele".
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat, că instituţia pe care o reprezintă a demarat o analiză, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în această lună.
"Am primit de la Ministerul Agriculturii o solicitare pentru analiza preţurilor la alimente, în special la unt, ouă şi unele produse din carne, unde preţurile au avut evoluţii radicale. Foarte bine că ne-au făcut o astfel de sesizare, dar ar fi foarte bine să vină şi cu date, cu mai multe informaţii. Le-am cerut şi noi acest lucru, întrucât ministerul de resort are informaţii mai multe pe această temă", a spus Chiriţoiu.
El a arătat că unele creşteri de preţuri par să aibă caracter regional, cum este cazul ouălor şi untului, însă acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România.
Totodată, întrebat dacă se suspectează o înţelegere între retaileri, Chiriţoiu a răspuns: "Nu aş putea să spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lanţul, de la producţie la raft, să vedem dacă avem de-a face cu un mecanism de piaţă funcţional".
"Sunt evoluţii recente, apărute în luna noiembrie, în contextul în care, potrivit INS, preţul alimentelor în octombrie 2017 faţă de 2016 este de doar 3%, similară cu creşterea preţului la produsele nealimentare", a adăugat el.
Potrivit lui Chiriţoiu, scumpirile ar putea fi efectul creşterii deficitului bugetar. "Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creşte deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului şi generează inflaţie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade faţă de euro, acestea generează o creştere a preţurilor. Sunt legi ale economiei", a explicat Chiriţoiu.
Preşedintele Concurenţei nu a putut oferi un orizont de timp în care analiza ar putea fi finalizată, exprimându-şi speranţa că acest lucru va fi realizat cât mai repede posibil.
El a amintit de amenda de 35 de milioane de euro luată în 2015 de Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, ca urmare a unor înţelegeri anticoncurenţiale, şi a precizat că există în analiza Consiliului o altă investigaţie, care vizează eventuale comportamente ilegale ale Cora, Carrefour, Kaufland şi ale furnizorilor lor, anchetă care va fi finalizată în prima parte a anului viitor

Ministrul Agriculturii, sesizare la Consiliul Concurenţei

Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, că a sesizat Consiliul Concurenţei în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.
"Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică", a susţinut Daea.
Fermierii solicită şi ei intervenţia autorităţilor, în contextul în care ei spun că îşi vând producţia la preţuri mai mici decât acum câteva săptămâni, însă, pe de altă parte, produsele ajung la consumator cu preţuri mult mai mari.
"În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei — cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător", susţin reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP).
Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) susţin că preţul ouălor a crescut la poarta fermei cu doar 24% în octombrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, această situaţie fiind determinată însă de "criza fipronilului" din luna august, care a distorsionat piaţa în unele state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor furnizate de UCPR, în luna octombrie 2017, ouăle s-au vândut, în medie, cu 36 de bani pe bucata, fără TVA, la poarta fermei, însă în magazine preţul a sărit de 80 de bani pe bucată.

Kaufland România a lansat recent, în premieră, împreună cu Cooperativa Agricolă "Ţara Mea", primul program naţional pentru carne de porc 100% românească, prin care se doreşte preluarea a peste 60% din carnea de porc românească, respectiv în jur de 300.000 de porci pe an, până în anul 2020.
"Programul este o colaborare pe termen lung privind preluarea de porcine tinere pentru îngrăşare în scop de abatorizare. Cooperativa a adunat peste 100 de fermieri mici şi mijlocii care se ocupă de creşterea porcinelor pentru a face posibil acest program. După tăiere, carnea proaspătă ajunge pe rafturile magazinelor Kaufland în întreaga reţea. Obiectul programului este să ajungem la peste 300.000 de porci livraţi pe an în anul 2020, adică peste 18.000 de tone pe an", a declarat, recent Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare Kaufland România.
Acesta a precizat că, în prezent, sunt livraţi în reţeaua de magazine peste 400 de porci pe zi, cantitate care se va dubla până la finalul acestui an.
"Vom ajunge astfel la 800 de porci pe zi adică aproximativ 150-160.000 de kilograme pe săptămână sau 8.500 de tone de carne pe an. Avem obiective setate la finalul fiecărui an, ca atare la finalul anului 2018 vom lua 180.000 de porci pe an, iar la finalul 2019 targetul este de a depăşi 250.000 de porci pe an. În momentul în care programul va ajunge la maturitate vom prelua peste 60% din carnea de porc locală, o cantitate fără precedent preluată de un retailer în România", a adăugat Hancaş.
În opinia acestuia, programul are şi rolul de a educa fermierii pentru a obţine o carne de calitate, folosind doar furaje autohtone, fără soia, pentru a obţine gustul tradiţional al cărnii de porc româneşti.
"Cooperativa "Ţara Mea" va impune trecerea la formatul de hrană ce provine exclusiv din agricultura românească, hrană naturală prin furaje fără soia, pentru a obţine gustul tradiţional al cărnii de porc românească. Asta înseamnă că acest tip de carne va avea o calitate superioară în raport cu carnea de import. Misiunea noastră este de a dezvolta în mod durabil agricultura naţională şi bunăstarea animalelor în lanţul de aprovizionare prin majorarea aportului de carne proaspătă provenită din producţia internă de porci de la ferme mici şi mijlocii din România", a precizat Hancaş.
De asemenea, carnea proaspătă de porc provenită din acest program va fi preluată într-un spaţiu de vânzare dedicat, intitulat "Raftul Românesc", care va fi amenajat special pentru a încuraja clienţii să opteze pentru produse de provenienţă locală." Ca să vă faceţi o idee ceea ce înseamnă piesele de care Kauflad România are nevoie, pentru ceafa de porc ne-ar trebui aproximativ 1,5 milioane de porci pe an, pentru a acoperi cererea clienţilor", a adăugat reprezentatul retailerului.
La rândul său, Marco Hößl, directorul general Kaufland România, a subliniat importanţa acestui program pentru fermierii români, exprimându-şi totodată preferinţa personală pentru carnea de porc românească având în vedere naţionalitatea sa germană.
"Ne dorim ca acest program să clădească un viitor mai bun pentru fermierii români şi în timp să devină un model de acţiune pentru toţi cei care obişnuiesc să investească în business, ţinând cont de nevoile comunităţii şi ale partenerilor. Deci, sunt neamţ şi îmi place foarte mult carnea de porc, după cum se poate observa, şi acesta este un motiv în plus să vreau carne din România", a adăugat şeful Kaufland România.
Preşedintele Cooperativei Agricole "Ţara Mea", Florin Burculescu, susţine că lansarea acestui proiect este "un eveniment istoric" în care fermierii români s-au coalizat într-o cooperativă şi reuşesc "cu un partener serios" să crească vânzarea cărnii de porc din România.
"Practic, acest program deschide orizonturi noi pentru industria de porc românească, pentru agricultura românească şi putem vorbi de un T0. Dacă în 1989 aveam 15 milioane de porci, în 2000 am avut 800.000 şi astăzi avem 4 milioane. Cu acest mecanism de vânzare în care avem garantată vânzarea cărnii de porc în România, pe producţia românească de cereale, cred că putem spune că se restartează industria de carne de porc din România", a adăugat Florin Burculescu.
Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a felicitat cooperativa intitulată "Ţara mea", pentru că prin acest program s-a putut atrage un partener şi astfel a devenit "Ţara noastră".
"Ţara noastră pe care trebuie să o respectăm, pe care trebuie să o slujim, în care să trăim şi să mâncăm trăind bine şi să mâncăm sănătos produse pe care le facem aici cu migală, cu efort, cu multă grijă, într-un cuvânt cu sudoare. Mă bucur că şi mass-media astăzi, ca de obicei, a prezentat acelaşi vârf de interes, a venit aici pentru a conecta ţara la un program minunat, cum de altfel în ultima perioadă aţi fost peste tot acolo unde se naşte un program în interesul şi folosul ţării. Le facem cu strădanie şi în folosul ţării. Le facem cu strădanie şi le facem în fiecare zi", a menţionat Petre Daea.
Cei prezenţi au semnat un angajament de susţinere a fermierilor români prin acestui program, care să ateste că îşi asumă obiectivele din program, primind totodată şi un simbol, o plachetă, din partea Kaufland România.
Înainte de începerea conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a dorit să viziteze magazinul pentru a lua "pulsul" printre consumatori, verificând totodată preţul ouălor la raft şi dând mâna cu unii clienţi pe care i-a găsit în magazin.
Potrivit Cooperativei Agricole Ţara Mea, România producea, în 1989, circa 15 milioane de porci. De atunci, producţia internă a scăzut semnificativ, ajungând în anul 2000 la 800.000 de porci pe an iar în prezent la 4,46 milioane de porci.
Pentru a acoperi cererea de consum de pe piaţa locală, România trebuie, cel puţin, să dubleze producţia internă de carne de porc. Datele INS arată însă că, în anul 2016, producţia totală de carne de porc a crescut cu doar 4,6%.
Aproximativ 60% din carnea de porc din comerţul modern şi tradiţional provine de import.
Conform datelor MADR; România importă anual circa 230.000 tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 tone carne de porc) cheltuind astfel circa 350 milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 tone de carne şi produse din carne de porc. Potrivit MADR, în prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producţia internă.
INS arată că cel mai consumat tip de carne din România este cea de porc, acoperind aproape jumătate din consumul total de carne, fiind urmată de cea de pasăre, cu un consum de 15 — 20 kg anual şi de vită, categorie care reprezintă doar 10% din total. Per total, consumul de carne în România este mai mic faţă de cel din ţările mai dezvoltate: fiecare român mănâncă în jur de 60 kg de carne/an, faţă de media europeană de 70 — 75 kg.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că, în anul 2018, va dubla fondurile pentru Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, alocând peste 41 de milioane de lei, inclusiv pentru pacienţii afectaţi de tuberculoză multidrog rezistentă (MDR/XDR), potrivit Mediafax. "În prezent, sunt disponibile, în lista de medicamente compensate 100% care se acordă bolnavilor incluşi în Programul naţional de tratament al bolnavilor cu tuberculoză, un număr de 21 denumiri comune internaţionale (DCI), utilizate în tratamentul bolnavilor cu TB BK sensibilă sau multidrog – rezistentă. Până la finalul acestui an, Ministerul Sănătăţii va elabora o Hotărâre de Guvern, prin care un număr de 9 DCI-uri necesare în tratamentul tuberculozei, asigurate până acum prin finanţare externă, vor fi introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite. Pentru aceste medicamente, la cererea Ministerului Sănătăţii, Agenţia Naţională de Medicamente şi Dispozitive Medicale a parcurs procedura de evaluare a tehnologiilor medicale", reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Ministerul Sănătăţii. Potrivit sursei citate, va fi acoperit integral tratamentul necesar pacienţilor cu afecţiuni TB, inclusiv tuberculoză multidrog rezistentă, conform ghidului naţional elaborat pe baza recomandărilor OMS. De asemenea, Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie publică centralizată pentru furnizarea mediilor de cultură necesare diagnosticului TB în mediul lichid, inclusiv a unor teste genetice, iar până la sfârşitul anului va iniţia procedura de achiziţie publică pentru medicamentele antituberculoase ale căror acorduri-cadru expiră în luna septembrie 2018, precum şi a medicamentelor care vor fi incluse în lista de medicamente compensate şi gratuite prin HG. În vederea asigurării accesului la diagnostic şi tratament corect pentru toţi pacienţii TB inclusiv TB MDR/XDR, în absenţa finanţării externe, Ministerul Sănătăţii are în vedere şi alte măsuri cum ar fi: testarea rapidă pentru TB a unui număr de 15.000 persoane din grupurile la risc, precum şi asigurarea tratamentului şi a suportului psihologic şi social pentru un număr de 600 bolnavi TB MDR/XDR în cadrul unui proiect cu finanaţare norvegiană al cărui buget este de 10.000.000 Euro. Instituţia mai are în vedere instruirea unui număr de 1.320 medici pneumologi şi asistente medicale din reţeaua de pneumoftiziologie, precum şi medici de medicină de familie în cadrul unui proiect finanţat din fonduri structurale în valoare de 3.000.000 Euro, dar şi depistarea activă a TB şi TB latentă prin screening-ul unui număr de 75.000 persoane din grupurile la risc (homeless, consumatori droguri injectabile, persoane aflate în detenţie, populaţia din mediul rural cu acces scăzut la servicii de sănătate), furnizarea de suport social, psihologic, peer-suport şi subvenţii pentru creşterea aderenţei la tratament pentru 15.000 pacienţi în cadrul altui proiect finanţat din fonduri structurale în valoare de 15.000.000 Euro. Rezultatele ultimilor ani demonstrează o ameliorare a indicatorilor epidemiologici specifici bolii în ţara noastră, urmare a derulării mai multor programe de combatere a acestei afecţiuni. În ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în controlul acestei boli, astfel, rata de depistare este de peste 70% încă din anul 2009, iar în 2014 a crescut la 94% pentru cazurile noi şi la 85% pentru cazurile cu TB MDR, potrivit ministerului.

Bebeluşii încep să înveţe cuvinte şi să înţeleagă sensul acestora cu mult timp înainte de a începe să vorbească, potrivit cercetătorilor americani, care afirmă că au descoperit motivele aflate în spatele acestui proces cognitiv, informează Reuters recent. "E ceva deosebit de interesant, noi am descoperit dovezi ale faptului că pentru bebeluşi, până şi primele lor cuvinte nu reprezintă 'insule' izolate: chiar şi cu un vocabular foarte mic ei par să deţină o înţelegere a faptului că anumite cuvinte şi concepte sunt mai 'asemănătoare' decât altele", a declarat Elika Bergelson de la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord. "Deşi încă mai au mult de învăţat înainte de a demonstra un nivel de înţelegere asemănător copiilor şi adulţilor, bebeluşii ne prezintă o nouă perspectivă asupra felului în care acele cuvinte timpurii şi concepte sunt organizate", a adăugat cercetătoarea americană. Învăţarea cuvintelor necesită realizarea unor conexiuni între vorbire şi lumea din jur şi o înţelegere a felului în care cuvintele se corelează între ele. Echipa coordonată de Elika Bergelson a studiat mai mulţi bebeluşi în vârstă de şase luni pentru a vedea dacă ei recunosc aceste conexiuni sau dacă recunosc doar cuvinte izolate. Folosind tehnici de monitorizare a ochiului, cercetătorii americani au descoperit că bebeluşii privesc considerabil mai mult spre fotografiile obiectelor numite ("maşină" de exemplu) atunci când acestea făceau pereche cu obiecte neasociate lor (precum o imagine cu o maşină şi o imagine a unei sticle cu suc) faţă de cazul în care obiectele erau însoţite de obiecte asociate (precum imaginea unei maşini şi imaginea unui pieton). Bebeluşii, sugerează autorii studiului, "ar putea şti suficient despre înţelesul unui cuvânt pentru a-l spune separat de un referent neasociat, dar nu şi de cel asociat. Poate că bebeluşii ştiu că 'maşina' nu se referă la suc, dar nu ştiu dacă pietonul face parte din categoria cuvântului 'maşină' ", a adăugat coordonatoarea cercetării. Folosind înregistrări video, cercetătorii au observat de asemenea că bebeluşii au învăţat să recunoască mai bine diverse cuvinte atunci când puteau să vadă obiecte în momentul folosirii cuvintelor (de exemplu, atunci când li se spunea "uite lingura ta", în timp ce lingura le era arătată). Frecvenţa cu care un cuvânt este folosit în prezenţa unui obiect pare să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării procesului de înţelegere a cuvintelor decât persoana care rosteşte acele cuvinte, potrivit unui studiu publicat pe 20 noiembrie în Proceedings of the National Academy of Sciences. "Trataţi-vă bebeluşul ca pe un partener de conversaţie real. Chiar şi bebeluşii foarte mici ascultă şi învaţă semnificaţia cuvintelor şi despre lumea din jurul lor înainte să înceapă să vorbească, iar persoanele care au grijă de ei contribuie la acest proces", a explicat Elika Bergelson.

Terra este din ce în ce mai inundată de lumină artificială, un fenomen agravat de noua tehnologie a diodelor care emit lumină (Light Emitting Diode, LED), arată o analiză a observaţiilor din satelit care confirmă o poluare în creştere cu lumină care afectează sănătatea umană, animalele şi plantele, relatează AFP.
Cercetătorii, ale căror lucrări sunt publicate în revista Science Advances, au determinat că iluminatul planetar a sporit, atât în cantitate, cât şi în intensitate, cu circa 2% pe an din 2012 până în 2016.
Creşterea luminii artificiale se produce aproape peste tot pe glob, existând regiuni puţin iluminate anterior unde luminescenţa a sporit considerabil, atrage atenţia Christopher Kyba, cercetător din cadrul Centrului GFZ de cercetare în geofizică de la Potsdam, Germania, principalul autor.
Acest studiu este unul dintre primele care examinează din spaţiu efectele tranziţiei în curs în lume spre iluminatul cu LED-uri, care consumă mult mai puţină energie. Rezultatele indică faptul că economiile de electricitate care rezultă din această nouă tehnologie sunt mai scăzute decât se anticipa.
Având în vedere că lămpile LED produc aceeaşi cantitate de lumină cu mult mai puţină electricitate, experţii credeau că vor scădea cheltuielile oraşelor din lume consacrate iluminatului public.
Cercetătorii au ajuns însă la concluzia că economiile de energie realizate datorită tehnologiei LED au fost investite, se pare, pentru a instala încă şi mai multe lămpi pentru iluminatul exterior.
"Există un bun potenţial pentru o veritabilă revoluţie a iluminării care permite, în acelaşi timp, economisirea energiei şi reducerea poluării luminoase, dar numai dacă nu consacrăm economiile realizate creării a şi mai multă lumină", a spus Christopher Kyba.
În studii precedente el a arătat că emisiile de lumină pe cap de locuitor sunt de trei până la patru ori mai ridicate în SUA decât în Germania. Asta arată că este posibil să atingem acelaşi nivel de prosperitate şi de securitate cu o utilizare mai restrânsă a luminii artificiale, subliniază cercetătorul.
Dar din nefericire, spune el, lumina artificială va continua să crească pe timp de noapte în lume, cu consecinţe nefaste asupra mediului.
"Sperăm că rezultatele acestei cercetări vor da şi mai mult alarma în ceea ce priveşte numeroasele consecinţe asupra naturii ale unei utilizări excesive a luminii artificiale pe timp de noapte", a declarat la rândul lui Scott Feierabend, director al International Dark-Sky Association.
El atrage atenţia asupra faptului că lămpile LED emit multă lumină albastră pe care instrumentul utilizat de satelitul NASA pentru acest studiu nu o poate detecta. Este posibil, astfel, ca studiul să fi subestimat amploarea poluării cu lumină.
În plus, acest tip de lumină se răspândeşte mai mult în atmosfera terestră decât alte surse luminoase de alte culori, ceea ce face ca satelitul să nu fi captat toată intensitatea luminii oraşelor pe timp de noapte, care par să fie mai puţin strălucitoare decât înainte de adoptarea dispozitivelor de iluminat LED, explică Christopher Kyba.
Potrivit noului atlas mondial al poluării luminoase publicat în 2016, peste 80% din umanitate trăieşte sub un cer inundat de lumină artificială şi o treime din populaţia planetei nu poate vedea niciodată Calea Lactee.
Această hartă permite studierea iluminatului artificial ca pe un poluant cu un potenţial impact asupra sănătăţii şi ecologiei, explica atunci echipa internaţională care a întocmit-o.
Oamenii de ştiinţă conduşi de Fabio Falci, cercetător din cadrul Institutului italian al tehnologiei şi al ştiinţei poluării cu lumină (ISTIL), explicau că "nivelurile luminoase ale tehnologiei LED şi culorile acesteia ar putea duce la o dublare sau chiar o triplare a luminiscenţei cerului în timpul nopţilor întunecate".

Al Jarreau a fost unul dintre admiratorii săi, iar Bobby McFerrin unul dintre elevii săi. Cântăreţul şi compozitorul american Jon Hendricks, una dintre primele voci importante în jazzul cântat, a murit recent la New York, la 96 de ani, a anunţat fiica sa Michele pe Facebook, relatează AFP.
Hendricks s-a stins într-un spital din New York, a declarat apoi şi agentul său, confirmând o informaţie din New York Times.
Specialist al scat (stil vocal în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice imitând improvizaţia instrumentală), el a devenit celebru în anii 1950 cu trioul Lambert, Hendricks&Ross şi albumul "Sing a Song of Basie" (1957), o versiune vocală a orchestrei lui Count Basie.
Fiu de pastor născut la Newark, nu departe de New York, la 16 septembrie 1921, el a crescut la Toledo (Ohio, nord), el cânta la biserică. Vocalist fără pereche, la vârsta de 11 ani el cânta deja la radio împreună cu pianistul Art Tatum.
În Al Doilea Război Mondial a a participat la debarcarea din Normandia la 12 iunie 1944. La întoarcere, el a renunţat la studiile de drept la sfatul saxofonistului Charlie Parker, care i-a spus "tu nu eşti avocat, eşti cântăreţ de jazz", şi a plecat să încerce o aventură muzicală la New York.
Vocea sa guturală de tenor care nu avea timbrul suav al unui Frank Sinatra excela printr-un puternic simţ al ritmului. El a inspirat mai multe generaţii de cântăreţi de jazz, de la Mark Murphy la Tim Hauser, trecând prin Dianne Reeves.
La jumătatea anilor 1960 el începe o carieră de solist şi cumulează mai multe profesii: lucrează pentru televiziune, devine critic la "San Francisco Chronicle" şi chiar profesor la universitatea din Toledo, continuând să cânte în întreaga lume.
În 2000, Kurt Elling, unul dintre marii cântăreţi ai jazzului actual, l-a invitat pe scena Green Mill. Cei doi au au început să improvizeze plecând de la melodia tradiţională "Goin' back to Chicago" iar rezultatul se află pe albumul "Live in Chicago" al lui Kurt Elling.

Luni, 27 Noiembrie 2017 00:00

Mr. Bean, din nou tată la 62 de ani

Actorul britanic Rowan Atkinson, interpretul cunoscutului personaj Mr. Bean, a anunţat că aşteaptă cel de-al treilea copil alături de noua sa soţie, Louise Ford, cu 29 de ani mai tânără decât el, relatează online ziarul spaniol La Vanguardia.
Vârsta nu este un impediment pentru a avea copii, notează ziarul spaniol, referindu-se la Rowan Atkinson, care la 62 de ani va deveni tată pentru a treia oară. Noua soţie a celui care dă viaţă lui Mr. Bean este Louise Ford, actriţa care o interpretează pe Kate Middleton în serialul The Windsors , o parodie familiei regale britanice.
Relaţia dintre cei doi a început în 2012 în timpul unei piese de teatru în care jucau amândoi. Pe vremea aceea, Rowan era căsătorit cu soţia sa de-o viaţă, Sunestra Sastry. Însă la 24 d ani după ce a spus "da", actorul de comedie a decis să înceapă o nouă viaţă alături de noua sa iubită, cu 29 de ani mai tânără ca el.
Recent, actriţa a fost fotografiată în timp ce făcea cumpărături într-un cartier din nordul Londrei unde locuieşte. Burtica sa proeminentă arată că bebeluşul nu se va lăsa prea mult aşteptat.
Rowan Atkinson are deja doi copii: Ben, un tânăr militar de 23 de ani, şi Lily, o balerină de burlesque de 21 de ani. Ambii s-au născut din căsătoria cu prima lui soţie, la care au participat şi ducii de Cambridge şi prietenul său, prinţul Charles.
Potrivit ziarului Daily Mail, relaţia actorului cu copiii săi nu este dintre cele mai bune, astfel încât fiica sa Lily a renunţat la numele de Atkinson, adoptând numele mamei, Lily Sastry. "Divorţul a fost foarte greu pentru întreaga familie", a declarat o ziarului sursă apropiată actorului.

Pagina 7 din 40