C.P.

C.P.

Peste un sfert (25,8%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2015, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate în agricultură era de 4,4%, arată datele publicate recent de Eurostat.
În 2015, aproximativ 10 milioane de persoane lucrau în agricultură în Uniunea Europeană. Aproape trei sferturi (72,8%) din forţa de muncă ocupată în agricultură din UE era concentrată în şapte ţări: România, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Bulgaria şi Germania.
Când vine vorba de caracteristicile socio-demografice ale populaţiei ocupate în agricultură, datele Eurostat pentru anul 2016 arată că femeile reprezentau mai mult de 40% din forţa de muncă din agricultură doar în cinci state membre, respectiv Austria (44,5%), România (43,1%) Polonia, Grecia şi Slovenia (41,1% în fiecare din aceste ţări).
De asemenea, 60% dintre cei care lucrau în agricultură în UE aveau între 40 de ani şi 64 de ani, în timp ce 32% aveau o vârstă mai mică de 40 de ani iar 9% aveau o vârstă de peste 64 de ani. În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor cu vârsta de peste 64 de ani care lucrează în agricultură se înregistrează în Portugalia (42%), Irlanda (22%) şi Marea Britanie (19%).
În rândul persoanelor care lucrează în agricultură în UE, proporţia absolvenţilor de studii universitare variază între 1,6% în România şi 25,5% în Marea Britanie.
În 20 de state membre UE, peste jumătate din fermieri au declarat că au doar experienţă practică, cel mai mare procent, de peste 90%, fiind înregistrat în România, Grecia, Bulgaria şi Cipru. În contrast, în Italia doar 3,1% din fermieri aveau doar experienţă practică în timp ce 90,8% au declarat că dispun de cel puţin o pregătire de bază în agricultură.
Când vine vorba de un ciclu complet de pregătire în agricultură, jumătate din managerii de fermă din Luxemburg aveau o astfel de pregătire, comparativ cu mai puţin de 1% în Malta, Grecia, Cipru şi România.
În sfârşit, România are cea mai mică proporţie din UE (1,5%) a persoanelor angajate în agricultură care lucrează în regim full time, faţă de media de 16,4% în UE şi peste 50% în Cehia, Franţa, Luxemburg şi Belgia.

Eficacitatea vaccinului antigripal a fost considerabil limitată în 2016, protejând doar 20-30% dintre persoanele vaccinate, spun cercetătorii, care pledează pentru o tehnică diferită de producţie în locul celei pe bază de ouă, informează recent AFP.
Explicaţia acestei protecţii reduse este o mutaţie suferită de tulpina H3N2, dominantă în 2016, explică specialişti în virusologie, autori ai unui studiu publicat luni în revista Academiei americane de ştiinţe (PNAS).
Vaccinul pentru sezonul 2017-2018 este similar cu cel de anul trecut, ceea ce previzionează un sezon ''dificil dacă va fi din nou dominat de virusul H3N2'', explică Scott Hensley, profesor la facultatea de medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania, autorul principal al cercetării şi care, cu toate acestea, recomandă vaccinarea.
Vaccinul din 2016 a fost ''actualizat'' pentru a include şi noua versiune a proteinei mutante, dar fără prea mare succes, a precizat acesta.
Cea mai mare parte dintre proteinele virale din vaccinuri sunt extrase din virusurile cultivate în ouă de găină. Doar o mică parte dintre vaccinuri este produsă cu ajutorul culturilor celulare, mai rapide şi mai flexibile.
Scott Hensley şi echipa sa au constatat că proteina mutantă a virusului H3N2 nu se dezvoltă corespunzător în culturile însămânţate în ouă.
Cercetătorii au demonstrat că anticorpii produşi la dihori, animale pe care se fac teste pentru vaccinul antigripal, cât şi la oamenii expuşi virusului produs pe culturi de ouă, neutralizează cu dificultate virusul H3N2 din circulaţie.
În schimb, anticorpii pentru noua proteină mutantă produşi în culturile celulare au fost eficace, a subliniat acesta.
''Experimentele noastre sugerează că antigenii virusului gripal cultivat în alte sisteme decât pe ouă sunt probabil mai apţi pentru a declanşa o reacţie imunitară care să producă anticorpi capabili să neutralizeze virusul H3N2'', explică profesorul Hensley.
''Datele noastre sugerează că ar trebui să investim în noi tehnologii care să permită creşterea producţiei de vaccinuri antigripale obţinute prin tehnologii diferite decât cea pe bază de ouă'', a subliniat acesta.
''Între timp, toată lumea ar trebui să se vaccineze în fiecare an împotriva gripei deoarece chiar şi o protecţie limitată împotriva virusului H3N2 este mai bună decât nimic'', recomandă omul de ştiinţă.

O echipă de cercetători chinezi a dezvoltat un kit de testare pentru acasă, ce permite femeilor să-şi recolteze probe fără să fie nevoie să meargă la medic, o metodă care ar putea creşte depistarea timpurile a cancerului de col uterin, relatează EFE.
Femeile ar putea folosi acest kit de teste, denumit SegHPV şi dezvoltat de firma chineză BGI, ca să recolteze o mostră la domiciliu şi să o trimită apoi la laborator pentru a verifica prezenţa virusului papiloma uman (VPH), urmând să obţină rezultatele prin intermediul internetului.
"Resursele medicale actuale nu răspund cererilor de detectare pentru toate femeile cu risc, dar trusele de testare la domiciliu pot ajuta la rezolvarea acestei probleme", a declarat Liu Na, vicepreşedintele BGI.
Se speră ca acest kit să sporească detectarea cazurilor de cancer uterin în China, să ajute la economisirea resurselor medicale şi să ajute la protejarea intimităţii femeilor.
VPH este un virus comun care se crede că este responsabil de circa 70 la sută din cazurile de cancer al colului uterin.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat femeilor să se vaccineze împotriva acestui virus şi să se supună unor examinări medicale pentru detectarea timpurie a cancerului şi a preveni această boală.
În China, aproximativ 400 de milioane de femei cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani riscă să se îmbolnăvească de cancer de col uterin şi mai puţin de jumătate dintre ele au făcut analize pentru detectarea timpurie a bolii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) i-a îndemnat pe fermieri să stopeze utilizarea antibioticelor pentru stimularea creşterii şi prevenirea bolilor la animale, întrucât această practică alimentează infecţiile periculoase la oameni declanşate de superbacteriile rezistente la medicamente, informează Reuters.
Descriind lipsa de eficacitate a antibioticelor destinate oamenilor drept ''o ameninţare la adresa securităţii'', comparabilă cu ''o epidemie bruscă şi letală'', Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat că o ''acţiune puternică şi susţinută în toate sectoarele'' este vitală pentru a opri valul de rezistenţă şi pentru a ''menţine lumea în siguranţă''.
OMS ''recomandă insistent o reducere generală a utilizării antibioticelor de importanţă medicală din toate clasele la animalele producătoare de hrană, inclusiv restricţia totală în ceea ce priveşte folosirea acestor antibiotice pentru stimularea creşterii şi prevenirea bolilor în lipsa unui diagnostic'', a arătat aceeaşi agenţie din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Orice utilizare a antibioticelor stimulează dezvoltarea şi răspândirea aşa-numitelor superbacterii — infecţii rezistente la medicamente, care pot evita acţiunea tratamentelor menite să le distrugă.
Conform declaraţiei OMS, în unele state, sectorul creşterii animalelor este răspunzător de circa 80% din consumul total de antibiotice de importanţă medicală. Aceste produse sunt utilizate, în cea mai mare parte, în cazul animalelor sănătoase pentru a împiedica îmbolnăvirea lor şi pentru accelerarea procesului de creştere.
OMS a declarat că o astfel de utilizare ar trebui stopată în totalitate. De asemenea, organizaţia a adăugat că în cazul animalelor bolnave, acolo unde este posibil, ar trebui mai întâi efectuate teste pentru a fi identificat cel mai eficient şi mai prudent antibiotic pentru tratarea infecţiilor specifice de care suferă.
Unele state au luat deja măsuri pentru reducerea utilizării antibioticelor la animalele producătoare de hrană.
Începând din 2006, Uniunea Europeană a interzis utilizarea medicamentelor pentru stimularea creşterii.
Consumatorii generează de asemenea o cerere de carne provenind de la animale crescute fără utilizarea de rutină a antibioticelor, unele lanţuri importante adoptând politici ''fără antibiotice'' pentru furnizorii de carne, precizează sursa citată.
Potrivit OMS, printre alternativele la utilizarea de antibiotice pentru prevenirea bolilor la animale se numără îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a practicilor agricole, dar şi utilizarea mai eficientă a vaccinurilor.

Populaţia de urşi din specia panda uriaş care sunt crescuţi în captivitate a ajuns la 520 de exemplare pe plan mondial, au anunţat reprezentanţii Comitetul Chinez de Tehnologie a Reproducerii Urşilor Panda Uriaş, marţi, cu ocazia conferinţei anuale a acestei organizaţii, informează Xinhua.
Până la începutul lunii octombrie, 63 de pui de panda uriaş s-au născut în captivitate în acest an în China, Franţa, Statele Unite, Japonia, Spania, Belgia şi Austria, dintre care 58 au supravieţuit, iar numărul total de exemplare a ajuns la 520 pe plan mondial.
Alături de cercetătorii chinezi, alţi 69 de experţi din 13 ţări au participat la o rundă de discuţii în cadrul conferinţei, în care au abordat subiecte diverse, precum măsurile de conservare, reproducere şi reintroducere a urşilor panda uriaş în sălbăticie.
"China a obţinut rezultate pozitive în cadrul programului de acomodare în sălbăticie a urşilor panda aflaţi în captivitate şi în reîntinerirea subpopulaţiilor native", a declarat Xie Zhong, vicepreşedinte al Asociaţiei Grădinilor Zoologice din China.
El a mai spus că prin înfiinţarea parcurilor naţionale dedicate acestei specii, eliberarea mai multor exemplare în sălbăticie şi prin studii ştiinţifice suplimentare, diverse subpopulaţii de panda uriaş vor fi în cele din urmă salvate de la dispariţie.

Reţeaua de socializare Twitter a dublat numărul de caractere permise pentru un mesaj, la 280, o inovaţie destinată să atragă mai mulţi utilizatori şi deja inaugurată de preşedintele american, Donald Trump, informează AFP.
''Am mărit numărul limită de caractere! Vrem ca toată lumea să se poată exprima mai uşor şi mai rapid'', a postat compania pe contul său de Twitter, marţi. Jack Dorsey, fondatorul reţelei, a ales un anunţ mai sobru: ''140+140!''
Utilizator pasionat al reţelei, preşedintele american, Donald Trump, a inaugurat deja noul format cu un mesaj de 216 caractere despre discursul ţinut în timpul vizitei sale în Coreea de Sud.
''Scopul nostru este să mărim numărul de caractere, păstrând în continuare viteza şi concizia care au consacrat Twitter'', au explicat reprezentanţii reţelei sociale care a testat recent modificarea pe conturile câtorva utilizatori.
Testele fiind considerate reuşite, ''lansăm schimbarea în toate limbile'' cu alfabet latin pentru care limita de 140 de caractere era problematică, spre deosebire de japoneză, coreeană sau chineză, limbi mai compacte, informează Twitter.
Compania a ajuns la concluzia că limita de 140 de caractere îl face pe utilizator să piardă timpul modificând sau editând mesajul, cu riscul de a renunţ de tot la a mai utiliza Twitter.
După ce compania a anunţat, în septembrie, demararea testelor pentru mărirea numărului de caractere, informaţia a stârnit o avalanşă de reacţii, unii dintre utilizatori amuzându-se să testeze noua caracteristică, în timp ce alţii au folosit prilejul pentru a-l ironiza pe preşedintele Donald Trump.
''Voi renunţa la cele 140 de caractere suplimentare, dacă Twitter dezactivează contul lui Trump'', a scris DaShanne Stokes, militant pentru drepturile civile în Statele Unite, estimând că decizia Twitter va oferi preşedintelui ''o armă mai puternică cu care să facă rău mai multor oameni''.
Jennifer Grygiel, profesoară de comunicare la Universitatea din Syracuse, este optimistă în privinţa noii caracteristici care ''va modifica în mod fundamental, din nou, modul în care comunicăm'', a spus aceasta pentru AFP.
''Acest lucru va încetini viteza cu care utilizatorii consumă informaţia şi va permite mai multă claritate. Nu este un lucru rău în contextul actual în care liderii mondiali fac ameninţări militare prin intermediul reţelei sociale'', continuă profesoara universitară, făcând aluzie la Donald Trump.
Foarte activ pe Twitter unde postează de mai multe ori pe zi, preşedintele american foloseşte platforma pentru anunţurile importante de politică internă şi internaţională, dar şi pentru a-şi critica aliaţii, ironiza adversarii şi a ameninţa Coreea de Nord.
Săptămâna trecută, Twitter a anunţat că va lua ''măsuri'', fără să precizeze despre ce măsuri este vorba, după ce unul dintre angajaţii săi a suspendat, pentru câteva minute, contul lui Donald Trump.
Constrânsă să se reinventeze din cauza problemelor sale financiare — a pierdut 20 de milioane de milioane de dolari în cel de-al treilea trimestru, iar numărul de utilizatori activi stagnează la 330 de milioane—, decizia de mărire a limitei de caractere ar putea fi riscantă pentru Twitter, estimează AFP.
Încă din 2016, eventualitatea abandonării celor 140 de caractere devenite marca reţelei, a stârnit dezaprobarea anumitor utilizatori care cred că astfel reţeaua îşi pierde esenţa.
Analiştii consultaţi de AFP estimează că mărirea numărului de caractere nu va fi mişcarea magică care să ajute compania, neprofitabilă încă, în ciuda notorietăţii sale.
Anunţul nu i-a impresionat pe investitori, acţiunile înregistrând o scădere de 0,31%, până la valoarea de 19,57 dolari, pe piaţa electronică, după închiderea Wall Street în jurul orei 02:30 GMT.

Tehnologia ar putea repara multe dintre stricăciunile provocate planetei de procesul de industrializare sau ar putea contribui la vindecarea bolilor şi la eradicarea sărăciei, însă inteligenţa artificială trebuie ţinută sub control, este de părere fizicianul Stephen Hawking.
Omul de ştiinţă britanic, diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică pe când avea 21 de ani, spune că tehnologia poate transforma fiecare aspect al vieţii noastre, însă a avertizat că inteligenţa artificială poate pune noi provocări.
Deşi pun deja în pericol milioane de slujbe, inteligenţa artificială şi roboţii pot fi folosite în beneficiul societăţii, pentru a reduce sărăcia şi a trata boli.
''Dezvoltarea inteligenţei artificiale poate fi cel mai bun lucru sau cel mai rău care s-a întâmplat omenirii'', a spus Hawking, într-un videocall, în cadrul ceremoniei de deschidere a Web Summit, cel mai important congres din Europa dedicat noilor tehnologii, la care sunt aşteptate să participe 60.000 de persoane.
''Trebuie doar să fim conştienţi de pericole, să le identificăm şi să folosim cele mai bune practici şi tehnici de management pentru a ne pregăti din timp să facem faţă efectelor acestora''.
Comentariile lui Hawking vin pe fundalul unei dezbateri aprinse despre avantajele şi dezavantajele inteligenţei artificiale, sintagmă folosită pentru a descrie maşinării, operate de un cod, capabile să înveţe.
Antreprenorul din Silicon Valley, Elon Musk, directorul companiei Tesla Inc care produce maşini electrice şi al companiei SpaceX, a avertizat că inteligenţa artificială este o ameninţare la adresa existenţei umanităţii.
Pe de altă parte, cofondatorul Microsoft Bill Gates, a declarat într-un interviu publicat recent în WSJ Magazine, că nu sunt motive de îngrijorare.
Hawking spune că fiecare dintre noi avem un rol în a ne asigura că generaţia de astăzi şi cea viitoare sunt implicate în studiul ştiinţei de la o vârstă fragedă pentru a crea ''o lume mai bună pentru întreaga umanitate''.
''Trebuie să ducem învăţarea peste nivelul discuţiei teoretice despre cum ar trebui să fie inteligenţa artificială şi să acţionăm pentru a ne asigura că va fi aşa cum vrem noi'' a spus Hawking, care poate comunica cu ajutorul unui muşchi din obraz conectat la un senzor şi la un sistem de voce computerizat.
''Aveţi cu toţii posibilitatea de a lărgi orizonturile a ceea ce este permis sau prevăzut şi puteţi gândi îndrăzneţ. Suntem în pragul unei minunate lumi noi. Este un loc palpitant, dar şi periculos, iar voi sunteţi pionierii acestei lumi'', a spus omul de ştiinţă.

Miercuri, 08 Noiembrie 2017 00:00

În Galaţi, ”ALBASTRU e culoarea mea”

Cel mai mare ONG din Galaţi, axat strict pe problematica autismului la copii, ”Asociaţia de Sprijin pentru Părinţi şi Copiii cu Autism Galaţi” - APCA Galaţi organizează ediţia a III-a a spectacolului caritabil ”ALBASTRU e culoarea mea!”. Evenimentul va avea loc pe data de 29 noiembrie 2017, între orele 17:30 - 20:00. Gazdă a evenimentului va fi Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi.

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) şi Centrul Pentru Participare Civică şi Democraţie (CPD) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat recent, la sediul CEPA din Washington D.C., un eveniment dedicat analizei discursurilor antioccidentale şi dezinformării de inspiraţie rusă practicate în România.
Potrivit unui comunicat dat publicităţii recent de ambasada României în SUA, la eveniment au participat reprezentanţi ai administraţiei americane, ai centrelor de reflecţie din capitala americană, precum şi din presa americană. Conferinţa a fost moderată de Donald Jensen, fost diplomat şi specialist în politicile externe şi interne al Rusiei.
Invitat la dezbatere, ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a apreciat că studiul prezentat de Centrul pentru Participare Civică din cadrul SNSPA se remarcă prin analiza instrumentelor sofisticate utilizate de propaganda rusă care afectează nu doar România, ci întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.
Maior a declarat că România a detectat încă din perioada 2006-2007 aceste fenomene asociate propagandei şi dezinformării, a informat aliaţii la momentul respectiv, iar evoluţiile recente nu fac decât să confirme că autorităţile române au avut atunci dreptate.
De asemenea, Maior a declarat că, "deşi nu este o ţintă clasică pentru propaganda rusă, în condiţiile opţiunilor majoritar pro-occidentale ale populaţiei, narativele anti-occidentale s-au înmulţit în ultima perioadă în România, având drept scop vulnerabilizarea statului, influenţarea de politici publice în domenii esenţiale, erodarea încrederii în valorile democraţiei liberale, în NATO, în Uniunea Europeană, în parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, prin rostogolirea permanentă de informaţii false prin canale şi purtători de mesaj tot mai diverşi, majoritatea lipsiţi de credibilitate, dar insistenţi".
România a detectat aceste fenomene, le analizează permanent, le înţelege şi consideră cooperarea între aliaţi, prin schimbul de informaţii, drept crucială pentru contracararea lor, a mai subliniat diplomatul român, potrivit comunicatului citat.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, ar putea rămâne la conducerea alianţei militare până în 2019, informează recent cotidianul norvegian Dagbladet, relatează DPA.
Jens Stoltenberg a preluat conducerea Alianţei Nord-Atlantice în 2014 pentru un mandat de 4 ani.
Stoltenberg este "extrem de respectat şi de credibil atât în rândul statelor mari cât şi în rândul ţărilor mici din cadrul NATO", a scris publicaţia norvegiană.
Potrivit Dagbladet, niciun alt candidat nu şi-a prezentat candidatura, sugerând că fostul premier norvegian ar putea rămâne încă un an în fruntea alianţei.
Ziarul a precizat că NATO urma să încheie procesul numirii până la sfârşitul lunii decembrie.
"Norvegia este, desigur, foarte mulţumită cu Jens Stoltenberg în calitate de secretar general al NATO. Face o treabă bună şi este respectat", a declarat ministrul norvegian al apărării, Frank Bakke-Jensen, pentru Dagbladet.
Stoltenberg este al doilea şef al NATO scandinav la rând, succesorul său fiind premierul danez Anders Fogh Rasmussen. Norvegia este membru al NATO din 1949, data creării Alianţei Nord-Atlantice.

Pagina 8 din 28