C.P.

C.P.

Aproximativ 40% din cererea de energie electrică la nivel naţional în luna decembrie a fost tranzacţionată pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), piaţa spot a bursei de energie OPCOM, iar preţul mediu pe această platformă a fost în scădere cu 33% faţă de luna anterioară, potrivit unui comunicat al operatorului pieţei, remis, recent.
Tranzacţiile cu livrare în ziua următoare s-au plasat în ultima lună a anului 2017 la o medie orară de peste 2.750 MWh/h, echivalentul unei cote de piaţă din consumul intern de aproximativ 40%, în condiţiile în care peste 275 de participanţi au
introdus zilnic oferte în platforma de tranzacţionare, arată reprezentanţii OPCOM.
Preţul mediu corespunzător tranzacţiilor stabilite pe această piaţă în luna decembrie 2017 a fost în scădere faţă de luna anterioară cu 33%, de la 256,63 lei/MWh (55,46 euro/MWh) în noiembrie 2017, la 170,92 lei/MWh (36,87 euro/MWh) în luna
analizată.
Pe pieţele din Europa, preţurile au variat între între 30 euro/MWh şi 66 euro/MWh, iar preţul din România a fost cu 20 de procente mai mic decât media europeană determinată la aproximativ 46 euro/MWh.
Totodată, preţul mediu la care s-au stabilit tranzacţiile în luna decembrie 2017 a înregistrat o scădere de aproximativ 12% comparativ cu valoarea corespunzătoare a anului trecut, de la valoarea de 194,45 lei/MWh (43,05 euro/MWh) în decembrie 2016 la valoarea de 170,92 lei/MWh (36,87 euro/MWh) în decembrie 2017.
Aceeaşi tendinţă de scădere a preţului s-a menţinut şi pentru primele zile ale anului 2018, comparativ cu perioada echivalentă a anului anterior preţul mediu corespunzător tranzacţiilor stabilite pe PZU fiind de 100,08 lei/MWh (21,48 euro/MWh), cu 54% mai mai mic decât valoarea de 217,11 lei/MWh (47,81 euro/MWh) stabilită la începutul anului 2017.
La nivelul lunii decembrie 2017, vârful de preţ, 487,32 lei/MWh (104,98 euro/MWh), s-a stabilit în intervalul orar 18 al zilei de 4 decembrie, în timp ce preţul orar minim la nivelul lunii, 0,45 lei/MWh (0,10 euro/MWh), s-a înregistrat în intervalul
orar 5 al zilei de 25 decembrie.
Oficialii OPCOM amintesc că natura variabilă a datelor fundamentale cu privire la energia electrică (producţia, consumul, transportul de energie electrică, inclusiv indisponibilitatea planificată/neplanificată a unor unităţi de producţie şi instalaţii de distribuţie şi/sau transport), precum şi prezenţa unor fenomene meteorologice extreme cum ar fi temperaturi extreme, nivel de hidraulicitate care se abate în anumite momente de la un profil previzionat pe termen lung sau a altor factori relevanţi şi determinanţi în diferite momente, sunt elemente care determina că preţurile angro ale energiei electrice să fie mai volatile pe termen scurt.
La nivelul întregii luni, numărul participanţilor care au transmis cel puţin o ofertă a fost 305, reprezentând în valori relative 80% din cele 380 companii înregistrate la sfârşitul anului 2017. Interesul faţă de tranzacţiile cu livrare în ziua următoare s-a materializat în angajamente orare care, analizat la nivelul întregii luni, au variat între 1.762 MWh/h şi 3.780 MWh/h, volatilitatea cantităţilor tranzacţionate fiind determinată de intenţiile de echilibrare a poziţiilor în piaţă de către participanţi.
Valoarea energiei electrice tranzacţionate pe Piaţa pentru Ziua Următoare în luna decembrie 2017 s-a ridicat la 372,02 milioane de lei (80,26 milioane de euro).
Pe pieţele pentru ziua următoare cu care PZU administrată de OPCOM funcţionează cuplat începând cu luna noiembrie 2014, preţurile medii pentru luna decembrie 2017 au fost de 40,02 euro/MWh (HUPX Ungaria), 33,23 euro/MWh (OKTE Slovacia) şi 32,89 euro/MWh (OTE Cehia).

Sute de mii de persoane au tranzitat în ultimele două săptămâni frontiera româno-moldoveană, astfel că, în perioada 18 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, aproximativ 375.000 de persoane, dintre care 174.000 pe sensul de intrare în ţară şi 201.000 pe sensul de ieşire din ţară, au luat cu asalt frontiera româno-moldoveană. Cu un trafic de peste 139.000 treceri persoane, cele mai mari valori de trafic s-au înregistrat la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa. Astfel că, în perioada mai sus menţionată au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului, fapt pentru care aproximativ 920 de poliţişti de frontieră au desfăşurat, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. Pe lângă asta, au fost suplimentate şi arterele de control pe sensul de intrare în ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor, iar capacitatea punctelor de trecere ale frontierei a fost folosită la maxim. Măsurile dispuse pentru fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei vor fi menţinute, prin suplimentarea numărului de poliţişti de frontieră şi folosirea la maxim a capacităţii punctelor de trecere a frontierei. Reamintim că, în această perioadă sunt efectuate verificări sistematice asupra tuturor persoanelor care tranzitează frontiera.
"Pentru evitarea aglomerărilor, Poliţia de Frontieră recomandă în continuare participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt. Menţionăm că, la frontiera româno-moldoveană sunt şase puncte de trecere a frontierei cu specific rutier şi, în total, sunt disponibile pe sensul de intrare în ţară 28 de benzi de control, iar pe sensul de ieşire 25", se arată într-un comunicat de presă transmis de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi.
Cele şase puncte de trecere a frontierei sunt: PTF Oancea – Cahul şi PTF Galaţi – Giurgiuleşti, în judeţul Galaţi, PTF Albiţa – Leuşeni, în judeţul Vaslui, PTF Sculeni – Sculeni, în judeţul Iaşi, PTF Rădăuţi – Prut Lipcani şi PTF Stânca – Costeşti, în judeţul Botoşani.

Aproximativ 16% dintre companiile cu sediul în Uniunea Europeană şi care au cel puţin 10 angajaţi au primit comenzi prin intermediul unui site Internet sau aplicaţie în 2016, iar aproximativ 85% dintre companiile cu vânzări pe Internet au utilizat în acest scop propriul site de Internet sau aplicaţie, arată datele publicate vineri de Eurostat.
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a companiilor cu vânzări pe Internet care au utilizat propriul site de Internet sau aplicaţie a fost înregistrată în Cehia (98%), Slovacia şi Finlanda (ambele cu 97%), Croaţia (96%), Letonia (95%), Spania şi România (ambele cu 94%). La polul opus, se află Slovenia unde doar 64% dintre companiile cu vânzări pe Internet au utilizat propriul site Internet sau aplicaţie, precum şi în Germania şi Luxemburg, ambele cu 75%.
De asemenea, la nivelul UE, aproape 39% dintre companiile cu vânzări pe Internet au utilizat pentru vânzări o piaţă electronică ( e-commerce marketplace). În rândul statelor membre, utilizarea pieţei electronice pentru vânzarea pe Internet este cea mai populară în rândul companiilor din Italia (54%), Germania (52%), Austria şi Polonia (ambele cu 47%). În România, doar 23% dintre companiile cu vânzări pe Internet au utilizat o piaţă electronică, sub media din UE, dar mai bine decât în Cehia, Croaţia şi Finlanda, unde 14% dintre companiile cu vânzări pe Internet au utilizat o piaţă electronică.
Vânzările pe Internet includ atât vânzările către consumatorii individuali cât şi către alte companii.

România s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele 9 luni din 2017, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.
Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.
Statistica Ministerului Agriculturii arată că, în topul importurilor din ţările UE şi terţe, domină carnea de porc proaspătă şi refrigerată, cu 342,27 milioane de euro (165.419 tone), produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi - 200,46 milioane de euro (98.689 tone), preparatele alimentare - 184,27 de milioane de euro (47.942 tone), grâul şi meslinul - 166 de milioane de euro (1,021 milioane de tone), precum şi preparatele de tipul celor folosite pentru hrana animalelor - 158,41 de milioane de euro (256.467 tone).

UE principalul partener în comerţul agroalimentar al României

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul şi meslinul, cu o valoare de 833,91 de milioane de euro şi o cantitate de 4,86 de milioane de tone. Ţigările de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea cu 514,48 milioane de euro (37.480 tone), fiind urmate de seminţele de rapiţă - 461,51 milioane de euro (1,22 milioane tone), porumb - 384,313 milioane de euro (1,69 milioane de tone) şi seminţe de floarea-soarelui - 278,73 milioane de euro (638.705 tone).
UE rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, atât în ceea ce priveşte livrările către această destinaţie din total exporturi, cât şi pe partea de achiziţii de produse agroalimentare din statele membre.
România a înregistrat, în 2016, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, de peste şase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.
Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

 

Romsilva a plantat peste 33 de milioane de puieţi forestieri, în 2017, regenerând o suprafaţă totală de 15.451 de hectare de păduri de stat, în creştere cu 8% faţă de programul anual, sumele alocate din fondul de conservare şi cel de ameliorare depăşind 181,3 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de instituţie.
Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare regenerări naturale şi 5.531 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.
Dintre cele 15.451 de hectare realizate anul trecut, 9.462 de hectare au fost regenerări naturale, cu 741 de hectare peste programul anual, iar 5.989 de hectare regenerări artificiale, în creştere cu 458 de hectare.
”În campania de primăvară, Romsilva a regenerat 11.612 de hectare de pădure din fondul forestier de stat, înregistrându-se un plus de 900 de hectare faţă de suprafaţa planificată iniţial pentru lucrări de regenerare, de 10.712 hectare. În toamnă, la regenerările naturale, în judeţul Dâmboviţa s-a înregistrat cea mai mare depăşire a programului anual, cu 112 hectare, urmat de judeţul Constanţa, cu 90 de hectare, şi Suceava, cu 72 de hectare. La regenerările artificiale, în judeţul Iaşi s-a înregistrat un plus de 62 de hectare, urmat de judeţele Brăila, cu 50 de hectare, şi Suceava, cu 32 de hectare. În plus, pe lângă regenerările naturale şi artificiale, au fost realizate ţi lucrări de completări în plantaţii pe 3.079 de hectare, cu o depăşire de 490 de hectare faţă de programul anual”, se arată în datele de bilanţ ale regiei.
Pe de altă parte, anul trecut, Romsilva a identificat şi a propus pentru a fi incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine 3.840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise în catalog în cursul anului trecut. Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine şi 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului

"Cele mai multe, 1.757,7 hectare de păduri virgine, au fost identificate la Ocolul Silvic Arpaşu din judeţul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolul Silvic Strâmbu Băiuşi din judeţul Maramureş şi 633,2 hectare de păduri cvasivirgine în raza ocoalelor silvice Groşii Ţibleşului, Mara şi Strâmbu Băiuţi. Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor şi Pădurilor şi organizaţiile de mediu WWF România şi Greenpeace România", potrivit datelor Romsilva.
RNP administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale, cu o suprafaţă cumulată de aproape 850.000 de hectare, din care 580.000 sunt păduri. Din acestea, aproape 175.000 de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecţie strictă sau integrală.
Suprafaţa cuprinsă în zonele de protecţie a crescut cu aproximativ 17.500 de hectare în 2016, iar anul trecut cu peste 2.200 de hectare, Romsilva depunând eforturi pentru creşterea zonelor de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale, pe baze fundamentate.
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, aproximativ 47% din totalul fondului forestier naţional.

 

Gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat anul trecut, în medie, 4,9% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte din cheltuielile totale de consum, pe ultimele poziţii în rândul statelor membre fiind gospodăriile din Bulgaria şi România, care au alocat 3,2%, respectiv 3,4% din cheltuieli pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, în timp ce gospodăriile din Estonia au alocat 6,8% din cheltuieli în acelaşi scop, arată datele publicate recent de Eurostat.
La nivelul UE, în 2016, cheltuielile totale pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte au reprezentat 395,4 miliarde de euro, echivalentul a 2,7% din Produsul Intern Brut al UE, sau 800 de euro pe cap de locuitor al UE. Potrivit Eurostat, cheltuielile anuale ale gospodăriilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt puţin mai mari decât sumele cheltuite pentru sănătate.
Între 2006 şi 2016, ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în totalul cheltuielilor de consum al gospodăriilor a scăzut în majoritatea statelor membre, inclusiv în România unde au scăzut de la 3,9% din totalul cheltuielilor de consum al gospodăriilor în anul 2006 la 3,4% în anul 2015, ultimul an în care sunt disponibile date pentru România.
Cele mai mari scăderi în perioada 2006-2016 s-au înregistrat în Lituania, scădere de 1,9 puncte procentuale, Grecia, scădere de 1,3 punte procentuale, şi Spania, scădere de 1,1 puncte procentuale.
În contrast, ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în totalul cheltuielilor de consum al gospodăriilor a crescut în şapte state membre, cel mai mult în Polonia, creştere de 0,6 puncte procentuale, alături de Lituania şi Marea Britanie, creştere de 0,5 puncte procentuale.

Directorii companiilor britanice incluse în indicele bursier FTSE 100 au câştigat în primele zile ale acestui an echivalentul salariului anual al unui muncitor obişnuit, arată un studiu publicat recent de High Pay Centre şi Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD), informează Reuters şi AFP.
Cele două organizaţii au denumit ziua de 4 ianuarie "Fat Cat Thursday" (joia pisicilor grase) pentru a denunţa disparităţile salariale existente în Marea Britanie. Potrivit calculelor celor două organizaţii, remuneraţia medie acordată directorilor generali ai celor 100 de companii din indicele bursier FTSE-100 a atins joi 28.758 de lire sterline (32.328 euro), adică venitul mediu anual al unui muncitor obişnuit care lucrează în regim full time. Şi aceasta deşi remuneraţia media a unui CEO la unei companii din FTSE 100 a scăzut în 2017 cu aproximativ 17% până la 4,5 milioane lire sterline (5,05 milioane euro), ca urmare a presiunilor venite din partea investitorilor, guvernului şi a opiniei publice pentru limitarea recompensele excesive.
”Deşi este încurajator să vedem o mică limitare a recompenselor la vârful unor companii din FTSE 100 anul trecut, există în continuare decalaje excesive şi nejustificate între directori şi restul forţei de muncă”, a declarat directorul High Pay Centre, Stefan Stern.
”Scăderea remuneraţiei de anul trecut este binevenită, chiar dacă este una relativ marginală, şi s-a datorat în principal propunerilor primului ministru privind combaterii exceselor consiliilor de administraţie”, a susţinut la rândul său directorul Chartered Institute of Personnel and Development, Peter Cheese.
Chiar şi cu reducerea remuneraţiei de anul trecut, raportul dintre remuneraţia unui CEO şi cea a unui muncitor obişnuit este de 120:1, arată autorii raportului "Fat Cat Thursday", în condiţiile în care cel mai bine plătit director, Martin Sorrell de la compania de publicitate WPP, a câştigat 48,2 milioane lire sterline.

 

Numărul persoanelor tinere care consideră că trebuie să afişeze perfecţiunea pentru a-şi asigura aprobarea celor din jur a crescut cu o treime în ultimii 30 de ani, conform unui studiu citat de Press Association.
Tinerii sunt cu 33% mai înclinaţi să creadă că mediul în care trăiesc este excesiv de exigent şi că celelalte persoane îi judecă aspru, potrivit cercetării care a analizat date prelevate între anii 1989 şi 2017 de la 40.000 de studenţi britanici, canadieni şi americani.
Studiul, realizat de o echipă de specialişti de la Universitatea din Bath şi de la Universitatea York St John, a descoperit o creştere cu 10% a tendinţei tinerilor de a conferi o importanţă iraţională perfecţiunii, de a avea aşteptări nerealiste cu privire la propria persoană şi de a manifesta o atitudine profund autocritică în comparaţie cu generaţiile anterioare.
Autorii cercetării sugerează că aceste concluzii reflectă impactul a ''trei decenii de neoliberalism'' care îi forţează pe tineri să concureze unul împotriva altuia în cadrul unor parametri din ce în ce mai exigenţi din punct de vedere social şi economic''.
Dr. Thomas Curran de la Departamentul de Sănătate al Universităţii din Bath, unul dintre autorii principali ai studiului, a declarat că speră ca instituţiile care au ca principal obiect de activitate asigurarea bunăstării tinerilor, precum şcolile şi universităţile, dar şi factorii de decizie care modelează mediile în care aceste instituţii operează, vor ''rezista promovării competitivităţii în detrimentul sănătăţii psihice a tinerilor".
Studiul a descoperit de asemenea că tendinţa tinerilor de a impune standarde nerealiste celor din jurul lor şi de a-i evalua în mod critic pe ceilalţi a crescut cu 16%. Oamenii de ştiinţă au definit perfecţionismul drept o combinaţie de standarde personale excesiv de ridicate şi atitudine autocritică prea dură, asociere care, potrivit lor, ar putea conduce către apariţia unor probleme de ordin psihologic. ''Creşterea problemelor de sănătate mentală în rândul tinerilor susţine descoperirile noastre'', a precizat dr. Andrew Hill de la Unvirsitatea York St John, coautor al studiului publicat în jurnalul american Psychological Bulletin. ''Nivelurile ridicate de perfecţionism ar putea fi factorul cheie al unor astfel de probleme. Tinerii încearcă să găsească modalităţi prin care să facă faţă sentimentului că sunt supuşi unor cerinţe din ce în ce mai mari şi răspund prin a deveni tot mai înclinaţi către perfecţiune, atât faţă de ei cât şi faţă de ceilalţi'', a adăugat Hill.

Luxturna, un medicament împotriva degenerării ereditare a retinei care poate evolua spre orbire totală, va fi vândut la preţul de 850.000 de dolari în Statele Unite, ceea ce îl face unul dintre cele mai scumpe tratamente din lume, informează AFP. Potrivit producătorului său, compania de biotehnologie Spark Therapeutics, cu sediul la Philadelphia, Luxturna se va administra într-o doză unică.
Medicamentul va costa 425.000 de dolari pentru fiecare ochi, iar preţul final rămâne sub milionul de dolari prevăzut iniţial la primirea autorizaţiei din partea Agenţiei americane a medicamentului (FDA) la mijlocul lunii decembrie.
Acest anunţ survine în plină dezbatere cu privire la preţul ridicat al medicamentelor din Statele Unite, în special al preţului aşa-numitelor tratamente inovatoare, şi nu e exclus să stârnească proteste. Luând-o cu un pas înaintea criticilor, Spark a promis să restituie banii pacienţilor dacă tratamentul nu se va dovedi eficient şi prevede, de asemenea, să solicite autorităţilor sanitare să autorizeze plata în etape.
Luxturna este considerat primul medicament american care se bazează pe terapia genetică pentru a corecta o anomalie genetică prin repararea genei defecte. Circa 1.000 de cazuri de persoane care suferă de degenerare ereditară a retinei sunt înregistrate în prezent Statele Unite şi între 10 şi 20 de cazuri noi sunt aşteptate anual în următorii ani. În plus faţă de Luxturna, alte medicamente ajung la preţul de circa 1 milion de dolari, chiar dacă necesită mai multe doze.
Este cazul medicamentului Spinraza (Nusinersen în Europa), dezvoltat de Biogen şi Ionis Pharmaceuticals împotriva atrofiei musculare, şi al medicamentului Soliris, fabricat de Alexion Pharmaceuticals, pentru tratarea unei boli de rinichi rare. Ambele costă aproximativ 750.000 de dolari.
Cel mai scump medicament din lume este însă Glybera, primul medicament genic, vândut pentru 1 milion de dolari de către grupul olandez UniQure pentru a vindeca mai multe boli genetice.

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat recent, la Gala Studenţilor Români din Străinătate, că ar trebui simplificată procedura de ocupare a posturilor în sistemul medical.
”De la început, de când am venit la gală, am tot insistat că trebuie să schimbăm lucrurile, să facem lucrurile mai uşoare să se întoarcă tinerii, să vină în România să lucreze. (...) Este un lucru pe care eu vreau să îl spun acum: nu este posibil ca, pentru a ocupa un post în medicină - şi aici nu critic pe nimeni, este o chestie veche, dar care trebuie odată schimbată -, de la momentul în care scoţi un post până la momentul în care este ocupat să dureze luni de zile, că asta este procedura. Afară, dai telefon şi obţii postul într-o săptămână, printr-un interviu, dar în România, ca să obţii un post - că eşti medic român din România sau medic român care se întoarce - ai o procedură prin care trebuie să dai din nou examenul de specialitate ca să intri pe postul respectiv. Asta vor trebui schimbate, ca să uşurăm lucrurile pentru oameni”, a afirmat Arafat, la Palatul Parlamentului.
El a spus că mult mai uşor se ocupă un post în sistemul medical în alte ţări decât se întâmplă în România.
”Dacă vrea cineva să meargă să ocupe un post, încă o dată repet, mult mai uşor îl ocupă afară decât în România şi sper ca la un moment dat acest lucru să îl schimbăm şi să facem lucrurile mai uşor”, a declarat secretarul de stat.

Pagina 8 din 62