C.P.

C.P.

De Sărbători milioane de oameni trec prin graniţele României, astfel că, în perioada următoare este aşteptată o creştere a traficului de persoane şi de mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, deoarece foarte mulţi moldoveni şi ucrainieni vor lua cu asalt vămile de la Prut pentru a sărbători Crăciunul pe stil vechi la staţiunile montane din România.
În anul 2017, cea mai mare aglomeraţie înregistrată la vămile de la Prut în ajunul Crăciunului pe stil vechi a fost pe data de 3 ianuarie, cu un flux de 56.792 persoane şi de 12.332 mijloace de transport, cel mai solicitat Punct de Trecere a Frontierei fiind cel de la Albiţa - Leuşeni, prin care au intrat în România 12.455 de persoane. Este un trafic mare în raport cu statisticile din zilele obişnuite. Şi în noul an, pe 3 ianuarie 2018, vămile de la Prut erau la fel de aglomerate. Pe sensul de ieşire din Republica Moldova către România, timpii de aşteptare în vamă crescuseră de la câteva minute la zeci de minute. La Vama de la Giurgiuleşti, aplicaţia „trafic online” a Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova indica „cod portocaliu”, timpul de aşteptare pe sensul de trecere către Galaţi fiind de 40 de minute. Situaţia de aici este mai complicată pentru că Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi – Giurgiuleşti este Punct Triplu de Contact, România – Republica Moldova – Ucraina şi prin Vama moldovenească de la Giurgiuleşti trec şi cei care vin din Ucraina cu destinaţia România. La punctele de trecere a frontierei de la Cahul – Oancea şi Costeşti - Stânca timpul de aşteptare era de 20 de minute, iar la Leuşeni – Albiţa cei care voiau să intre în România aşteptau numai 5 minute. La Leuşeni – Albiţa era „cod roşu” pentru camioane, şoferii de TIR-uri fiind nevoiţi să aştepte 3 ore şi jumătate. O altă măsură luată de poliţiştii de frontieră moldoveni este ca maşinile familiilor cu copii să fie orientate pe benzile rezervate pentru Corpul Diplomatic. „Fluxul de familii cu copii, dar şi persoanele cu nevoi speciale, va fi direcţionat pe banda de trecere a Corpului Diplomatic. Pentru informarea acestora au fost reinstalate panourile ce indică direcţia de deplasare”, se spune într-un comunicat al Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova.

Între Crăciun şi Anul Nou, au trecut Prutul 375.000 de persoane

Sute de mii de persoane au tranzitat în ultimele două săptămâni frontiera româno-moldoveană, astfel că, în perioada 18 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, aproximativ 375.000 de persoane dintre care 174.000 pe sensul de intrare în ţară şi 201.000 pe sensul de ieşire din ţară, au luat cu asalt frontiera româno-moldoveană. Cu un trafic de peste 139.000 treceri persoane, cele mai mari valori de trafic s-au înregistrat la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa. Astfel că, în perioada mai sus menţionată au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului, fapt pentru care aproximativ 920 de poliţişti de frontieră au desfăşurat, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. Pe lângă asta, au fost suplimentate şi arterele de control pe sensul de intrare în ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor, iar capacitatea punctelor de trecere ale frontierei a fost folosită la maxim. Măsurile dispuse pentru fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei vor fi menţinute, prin suplimentarea numărului de poliţişti de frontieră şi folosirea la maxim a capacităţii punctelor de trecere a frontierei, pentru că, în curând, vor începe sărbătorile de iarnă pe rit vechi. Reamintim că, în această perioadă sunt efectuate verificări sistematice asupra tuturor persoanelor care tranzitează frontiera.
"Pentru evitarea aglomerărilor, Poliţia de Frontieră recomandă în continuare participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt. Menţionăm că, la frontiera româno-moldoveană sunt şase puncte de trecere a frontierei cu specific rutier şi, în total, sunt disponibile pe sensul de intrare în ţară 28 de benzi de control, iar pe sensul de ieşire 25", se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi.
Cele şase puncte de trecere a frontierei sunt: PTF Oancea – Cahul şi PTF Galaţi – Giurgiuleşti, în judeţul Galaţi, PTF Albiţa – Leuşeni, în judeţul Vaslui, PTF Sculeni – Sculeni, în judeţul Iaşi, PTF Rădăuţi – Prut Lipcani şi PTF Stânca – Costeşti, în judeţul Botoşani.

Joi, 04 Ianuarie 2018 13:08

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.
Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea, când preotul vine în casele oamenilor cu Iordanul. O veche superstiţie spune că după bine-cuvântare, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazurile de peste an.
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Sărbătoarea Botezului Domnului, în lume

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.
În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită "la galette des rois", care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită "a Bunului Dumnezeu" sau "a Fecioarei", era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.
Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.
În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.
În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Ministerul Educaţiei Naţionale a aprobat criteriile de selecţie a liceelor care pot deveni Centre de Excelenţă în Tehnologia Informaţiei (CETI) în cadrul unui proiect are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de pregătire şi dezvoltare a elevilor din clasele IX - XIII capabili de performanţe înalte, profil matematică - informatică.
Potrivit unui comunicat MEN, în cadrul proiectului vor fi înfiinţate şi operaţionalizate 60 de Centre de Excelenţă în Tehnologia Informaţiei, fiecare centru urmând să beneficieze de un laborator IT dotat cu 26 calculatoare performante şi o tablă interactivă.
Procesul de selecţie este deschis unităţilor şcolare din sistemul public de învăţământ care pot asigura condiţii optime pentru funcţionarea acestor centre.
Pentru a fi eligibilă, o unitate şcolară interesată trebuie să transmită ISJ/ISMB o scrisoare de intenţie prin care îşi asumă un program deschis de cel puţin 10 ore/săptămână adresat copiilor din comunitate interesaţi să participe la activităţi, pe o durată de cel puţin doi ani de la data punerii în funcţiune a centrului. Activităţile vor implica în mod direct copiii, iar inspectoratele şcolare judeţene vor aduce la cunoştinţa şcolilor din reţeaua judeţeană/municipiu programul centrelor selectate, care vor asigura pregătirea elevilor.
Procesul de selecţie va avea două etape. Prima etapă va fi realizată de fiecare inspectorat şcolar judeţean/ISMB pe baza a şapte reguli şi se va încheia cu desemnarea câte unui centru la nivelul fiecărui judeţ/sector. Etapa a II-a presupune o evaluare efectuată de o comisie naţională, stabilită de MEN, în urma căreia vor fi selectate încă 13 centre la nivel naţional, din regiunile mai puţin dezvoltate, care obţin cele mai bune punctaje şi respectă principiul conform căruia, în fiecare judeţ, nu pot fi mai mult de două centre.
Implementarea proiectului "Promovarea şi susţinerea excelenţei în educaţie prin dezvoltarea competenţelor în disciplina Tehnologia Informaţiei" porneşte de la modelul japonez de a preda această disciplină şi de la necesitatea înfiinţării în ţara noastră a unor licee-CETI care să ofere elevilor o pregătire avansată, calificată şi centrată pe aptitudinile şi nevoile lor de instruire, respectiv pe stimularea creativităţii, precizează sursa citată.

Rusia a înregistrat anul trecut cea mai mare producţie de gaze naturale din istorie, pe fondul creşterii livrărilor în Europa şi China dar şi planurilor privind creşterea vânzărilor de gaze naturale lichefiate, informează Bloomberg. În paralel, producţia de petrol a Rusiei a atins şi ea o nouă valoare record în 2017, chiar dacă Moscova s-a alăturat acordului de limitare a producţiei globale de ţiţei promovat de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Conform datelor publicate recent de CDU-TEK, divizia de statistică a Ministerului rus al Energiei, producţia de gaze naturale a Rusiei a crescut cu 7,9% până la 690,5 miliarde metri cubi în 2017, depăşind precedentul record, stabilit în anul 2011, cu 2,9%.
Rusia, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, lucrează în prezent la creşterea producţiei de gaze naturale lichefiate cu noi facilităţi de lichefiere în regiunea care se întinde de la Marea Baltică şi până pe coasta Oceanului Pacific. În acest fel Rusia va putea concura direct cu marii producători mondiali de GNL, Qatar, Australia şi SUA. Oficialii de la Moscova estimează că Rusia are reusursele necesare pentru a-şi majora de zece ori producţia de GNL până la aproximativ 100 milioane de tone în anul 2035.
La nivel global, SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze naturale în 2009, devansând Rusia, graţie tehnologiei fracturării hidraulice. Potrivit celor mai recente date ale Administraţiei americane pentru Informatii in domeniul Energiei (EIA), SUA au produs în primele zece luni din 2017 o cantitate de aproximativ 626 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 11% mai mult decât a produs Rusia în aceiaşi perioadă.
De asemenea, datele comunicate recent de CDU-TEK, divizia de statistică a Ministerului rus al Energiei, arată că în 2017 producţia de petrol a Rusiei a fost, în medie, de 10,98 milioane barili pe zi, cu 0,1% mai mult decât în 2016. Este vorba de al nouălea an consecutiv de creştere a producţiei de petrol a Rusiei care a ajuns astfel la cel mai ridicat nivel de după colapsul URSS în 1991.
Sub conducerea lui Putin, producţia de petrol a Rusiei aproape s-a dublat de la 6,1 milioane barili pe zi în 1999, până la 10,98 milioane barili pe zi în 2017. Însă această lungă expansiune ar putea să ia o pauză în 2018 pentru că Moscova a acceptat prelungirea acordului de reducere a producţiei convenit anterior cu OPEC.
Chiar dacă a respectat acordul convenit cu OPEC, producţia de petrol a Rusiei a atins un nou record în 2017 pentru că Moscova a reuşit să majoreze rapid producţia la finele lui 2016. În luna octombrie 2016, cu o lună înainte de anunţarea acordului convenit cu OPEC, producţia de petrol a Rusiei a ajuns la 11,23 milioane barili pe zi. Ulterior Rusia a implementat gradual promisiunea sa de reducere a producţiei cu 300.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă că producţia a rămas deasupra pragului de 11 milioane barili pe zi timp de mai multe luni la începutul lui 2017. În luna decembrie 2017, producţia de petrol a Rusiei a fost de 10,95 milioane barili pe zi, în creştere cu 0,1% faţă de luna noiembrie, în timp ce exporturile au scăzut cu 5,3% până la 5,24 milioane barili pe zi, potrivit CDU-TEK.

Cu toţii suntem ”condamnaţi” să alergăm după fericire, fie că ne raportăm la ea ca la un imperativ al vieţii, fie că o considerăm o simplă stare de bine legată de absenţa durerilor şi a grijilor de la un moment dat. Deşi nu există o singură definiţie completă a fericirii, fiind vorba mai degrabă de un cumul de trăiri subiective care pot duce la această stare, oamenii de ştiinţă îşi dau toată silinţa să studieze acest concept inefabil. Live Science publică 8 descoperiri importante realizate în cursul anului trecut despre fericire.

Copiii care îşi împart lucrurile între ei sunt mai fericiţi

Pentru copii, împărţirea lucrurilor poate aduce fericire, dar numai dacă o fac în mod voluntar, conform unui studiu realizat de cercetători chinezi. Acest studiu a fost realizat pe grupuri de copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani care au fost obligaţi să-şi împartă între ei anumite obiecte - în acest caz nişte stickere - sau au fost lăsaţi să aleagă dacă doresc să le împartă cu ceilalţi sau nu.
Cercetătorii au observat, pornind de la expresiile care se citeau pe chipurile celor mici, că aceştia erau mai fericiţi atunci când erau lăsaţi să le împartă între ei în mod voluntar, decât atunci când fiecare îşi păstra stickerele pentru sine. În cazul în care cercetătorii interveneau pentru a-i obliga pe copii să împartă, micuţii erau mai degrabă dezamăgiţi şi supăraţi. Acest studiu a fost publicat în numărul din mai al revistei Frontiers in Psychology.

Meditaţia poate diminua markerii de stres din organism

Practicarea meditaţiei ne poate ajuta să suportăm mai uşor situaţiile stresante. Într-un studiu, oameni care sufereau de tulburări de anxietate şi au urmat un curs de meditaţie au început să prezinte niveluri mai reduse ale hormonilor de stres şi ale markerilor de inflamaţie din organism în condiţiile unei situaţii stresante, prin comparaţie cu reacţia la stres pe care o aveau înainte de a fi iniţiaţi în meditaţie. Prin contrast, participanţii la studiu care nu au făcut meditaţie dar au urmat un curs de management al stresului, nu au înregistrat reduceri similare atunci când au fost expuşi unui eveniment stresant.
Meditaţia îi ajută pe oameni să se concentreze exclusiv asupra prezentului şi să accepte mai uşor gânduri şi sentimente greu de acceptat. Studiul, publicat în revista Psychiatry Research, ajungea la concluzia că meditaţia "poate fi o strategie benefică pentru reducerea reactivităţii biologice la stres" în cazul persoanelor care suferă de tulburări de anxietate.

Sportul ne face să ne simţim mai bine

Chiar şi un nivel limitat de exerciţii fizice poate fi de ajutor în lupta împotriva depresiei. Un studiu a analizat, timp de 11 ani, informaţii despre 34.000 de adulţi norvegieni, care au fost chestionaţi periodic despre cât de des fac mişcare, precum şi despre eventualele simptome de depresie. Cercetătorii au observat că subiecţii care au declarat că nu făceau sport deloc la începutul studiului s-au confruntat cu un risc cu 44% mai ridicat de a suferi de depresie, prin comparaţie cu cei au declarat că făceau sport cel puţin 1 - 2 ore pe săptămână.
În urma acestui studiu cercetătorii au estimat că dacă toţi subiecţii ar fi făcut sport timp de cel puţin 1 oră pe săptămână, ar fi putut fi prevenite 12% dintre cazurile de depresie din cadrul grupului de studiu. Concluzia studiului publicat în American Journal of Psychiatry este că se pot obţine beneficii substanţiale pentru sănătatea psihică fie doar şi cu o modestă creştere a nivelului de exerciţii fizice săptămânale.

Hawaii este, din nou, statul cu cei mai fericiţi oameni

Ştiinţa nu poate să ne spună deocamdată cum să facem să devenim fericiţi, dar ne poate indica unde avem cele mai mari şanse să reuşim: în Hawaii - statul american instalat confortabil pe primul loc în topul celor mai fericite state americane întocmit conform unor sondaje anuale Gallup-Healthway. În 2016 hawaienii au obţinut un scor de 65,2 din 100 de puncte posibile în topul fericirii. Rezultatele pentru studiul pe anul 2016 au fost date publicităţii în februarie 2017 şi a fost pentru a şasea oară când statul Hawaii a obţinut cel mai bun scor de la lansarea acestor studii anuale, în 2008.
Topul este realizat pe baza chestionării a peste 177.000 de adulţi americani din toate cele 50 de state. Cercetătorii au calculat un scor al stării de bine pentru fiecare stat în parte, pornind de la răspunsurile participanţilor la diferite întrebări - inclusiv unele privind relaţiile sociale, existenţa unui sentiment al scopului în viaţă, condiţii financiare, implicarea în comunitate şi sănătate.

Aplicaţiile de dating online ne pot afecta stima de sine

Aplicaţiile matrimoniale online, gen Tinder, au scopul declarat de a ne însufleţi viaţa sexuală, însă întregul proces ne poate afecta sănătatea psihică, conform unor studii preliminare.
Astfel, într-un studiu recent, cercetătorii au analizat informaţiile provenite de la peste 800 de studenţi care au folosit aplicaţia Tinder pentru a-şi găsi perechea. Concluziile studiului au fost că utilizatorii de Tinder se confruntă cu un risc mai ridicat decât cei care nu folosesc astfel de aplicaţii de a se confrunta cu sentimente negative, cum ar fi presiunea de a arăta într-un anumit fel sau pur şi simplu trec mai frecvent prin stări negative.
Desigur că acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne ştergem contul de Tinder, ci, după cum recomandă cercetătorii, să nu ne mai raportăm la Tinder ca la un mijloc de auto-validare - cu alte cuvinte, nu ar trebui să ne judecăm propriul succes în funcţie de numărul de posibili parteneri recomandaţi de aplicaţie. De asemenea, utilizatorii trebuie să ţină cont de faptul că fotografiile pe care le văd pe astfel de aplicaţii sunt deseori selectate pentru ca o persoană să arate cât mai bine cu putinţă şi nu aşa cum arată ea în viaţa de zi cu zi.

Postura dreaptă ne face să ne simţim mai bine cu noi

Simpla postură dreaptă a corpului ne poate face să ne simţim mai bine, cel puţin pe termen scurt, conform unui studiu preliminar desfăşurat în Noua Zeelandă.
La acest studiu au participat 61 de persoane cu simptome minore spre moderate de depresie. Aproximativ jumătate dintre participanţi au primit instrucţiuni despre cum să adopte o poziţie bună pentru corp (cum să stea drept), iar cercetătorii i-au ajutat să-şi menţină această postură prin aplicarea unor benzi adezive sportive pe spatele acestora. Ceilalţi participanţi la studiu nu au primit niciun fel de sfat cu privire la postură şi li s-au aplicat în mod aleator câteva benzi pe spate.
Apoi, participanţii la studiu au trebuit să completeze un chestionar cu privire la cum se simţeau. Rezultatele au indicat că participanţii care şi-au ţinut spatele drept s-au declarat mai entuziaşti, mai puternici şi mai puţin obosiţi decât participanţii care nu şi-au ţinut spatele drept.

Tulburările de somn pot influenţa riscul de depresie

Tulburările de somn sunt considerate deseori drept semne ale unor afecţiuni psihice, aşa cum sunt depresia şi anxietatea. Un studiu recent sugerează că, de fapt, lipsa somnului contribuie la apariţia unor astfel de probleme psihice. La studiu au participat peste 3.700 de studenţi britanici care sufereau de insomnie. Participanţii au răspuns la întrebări cu privire la somnul lor şi la eventualele simptome de anxietate sau depresie în două etape: o dată la începutul studiului şi apoi după 10 săptămâni, interval în care au primit un tratament împotriva insomniei (terapie comportamental-cognitivă).
Cercetătorii au ajuns la concluzia că studenţii care au primit tratamentul comportamental-cognitiv împotriva insomniei au înregistrat niveluri mai mici de depresie şi anxietate şi aveau o părere mai bună despre ei decât cei care nu au primit acest tratament.
”În cazul multor oameni insomnia poate fi parte a unui complex de cauze pentru anumite afecţiuni psihice”, conform studiului publicat la 6 septembrie în revista The Lancet Psychiatry. Studiul sugerează că medicii care tratează depresia şi anxietatea ar trebui să acorde o atenţie mai mare tratării problemelor legate de somn ale pacienţilor.

Prea mult Facebook ne poate afecta sănătatea psihică

Mulţi oameni, mai în glumă, mai în serios, se plâng că îşi petrec prea mult timp pe Facebook, iar un studiu recent arată că folosirea intensivă a mediilor de socializare online ne poate afecta sănătatea fizică şi psihică. Studiul, realizat prin analizarea conturilor de Facebook ale unui număr de peste 5.200 de persoane, a ajuns la concluzia că, în general, cu cât suntem mai activi pe Facebook, cu atât starea de sănătate este mai afectată. Spre exemplu, subiecţii care au raportat că le place să dea ”like” la foarte multe lucruri pe Facebook, sau care îşi modifică mai frecvent statusul pe reţeaua de socializare, au o sănătate psihică mai precară decât cei care dau mai puţine like-uri pe Facebok şi care îşi modifică mai rar statusul. ”Utilizatorii de social media ar face bine să se concentreze asupra relaţiilor din viaţa reală”, conform concluziei cercetătorilor. Există însă şi alte studii care nu au identificat un astfel de impact negativ al site-urilor de socializare, condiţii în care experţii ne îndeamnă să le folosim "cu moderaţie".

Există numeroşi factori care pot influenţa viteza de rotaţie a Pământului în jurul propriei axe, iar surprinzător, chiar viaţa este unul dintre aceşti factori, alături de influenţa Soarelui şi a Lunii sau a atmosferei, conform unui material publicat în ultimul număr al revistei Astrobiology, informează Space.com.
Prezenţa vieţii poate influenţa viteza de rotaţie a planetei noastre prin eliberarea în atmosferă a unor gaze, aşa cum este oxigenul, conform unui nou studiu coordonat de Caleb Scharf, directorul Departamentului de Astrobiologie al Universităţii Columbia din New York.
Pământul are nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a încheia o rotaţie în jurul propriei axe. În trecut însă, planeta noastră se învârtea mult mai repede, o zi având doar 2 - 3 ore. Atracţia gravitaţională a Soarelui şi a Lunii au contribuit la încetinirea acestei viteze de rotaţie de-a lungul miliardelor de ani. Acest efect este cunoscut drept "frânare mareică".
În prezent, viteza de rotaţie a planetei continuă să scadă, iar durata unei zile creşte cu aproximativ 1,8 milisecunde pe secol.
Studii anterioare au indicat existenţa unor multitudini de factori care, la rândul lor, pot încetini sau accelera viteza de rotaţie a Pământului în jurul propriei axe. Spre exemplu, creşterea nivelului oceanului global în urma topirii calotelor glaciare de la poli poate modifica gradul de înclinare al axei terestre, mărind viteza de rotaţie a Pământului.
Atmosfera planetei influenţează şi ea lungimea zilelor. "Este surprinzător, dar masa atmosferei terestre este de aproximativ 50 de trilioane de tone şi astfel, de-a lungul unor perioade lungi de timp, mii şi chiar milioane de ani, toată această masă şi frecarea pe care o exercită asupra suprafeţei planetei, pot avea un efect", a explicat Scharf. ”Să ne imaginăm, spre exemplu, că am putea accelera ca prin magie dinamica atmosferică astfel încât, peste tot în lume, vântul ar bate cu forţă de uragan în continuu şi în aceeaşi direcţie, timp de mai multe secole. Treptat, prin frecare, acest vânt ar ajunge să aibă un efect clar asupra rotaţiei planetei”, a adăugat el.
Desigur, efectele reale ale atmosferei asupra mişcării de rotaţie a planetei "sunt mult, mult mai puţin evidente, dar la o scară a timpului de ordin geologic ele pot conta" şi pot balansa efectul de încetinire rezultat din interacţiunea gravitaţională a Pământului cu Soarele şi Luna.

Temperatura poate influenţa lungimea zilelor

Temperatura atmosferei poate influenţa, de asemenea, lungimea zilelor. "Atunci când o stea încălzeşte o planetă aşa cum este Pământul, atmosfera răspunde prin modificări ale presiunii - aerul cald se dilată, cel rece se contractă şi se produc modificări zilnice ale repartiţiei masei în cadrul atmosferei. Astfel, masa atmosferică nu mai este răspândită uniform în jurul planetei (...) iar forţele gravitaţionale exercitate de Soare şi de Lună acţionează mai puternic asupra zonelor atmosferice unde se acumulează mai multă masă", susţine Scharf.
Puterea de atracţie a stelelor sau a lunilor asupra atmosferei unei planete produce de obicei un efect foarte mic. Uneori însă, rata cu care o stea încălzeşte atmosfera unei planete poate "rezona" sau întări rata de vibraţie a atmosferei, la fel cum o solistă de operă poate atinge nişte note atât de ridicate încât să intre în rezonanţă cu un pahar şi să-l spargă. "Atunci când se întâmplă un astfel de lucru, repartiţia masei în cadrul atmosferei variază mai mult" iar influenţa gravitaţională a stelei şi a lunilor devine mai puternică asupra zonelor unde se află mai multă masă.
În cazul Pământului, ”credem că un astfel de fenomen s-a produs pe când lungimea zilei era de 21 de ore”, iar variaţiile de răspândire a masei atmosferice au acţionat împotriva efectului de încetinire exercitat de Lună timp de sute de milioane de ani.
Scharf a explicat modul subtil în care atmosfera poate influenţa viteza de rotaţie a planetei. Existenţa vieţii pe planetă influenţează chimia atmosferică prin degajarea unor gaze aşa cum este oxigenul, produs de plante prin fotosinteză. Acumularea unor astfel de gaze influenţează, în timp, modul în care atmosfera se încălzeşte sau se răceşte, iar acest lucru, conform lui Scharf, poate avea un impact asupra vitezei de rotaţie a planetei.
”Posibilitatea ca biologia, sau mai bine spus biosfera, să influenţeze în mod notabil rotaţia unei planete prin modificarea compoziţiei atmosferice - este o nebunie! Dar se pare că nu este o imposibilitate” a subliniat el. Există mai multe mecanisme prin care viaţa poate influenţa viteza de rotaţie a unei planete. Spre exemplu, lumina ultravioletă poate genera ozon din oxigenul atmosferic. Ozonul "este foarte bun în ceea ce priveşte absorbţia luminii solare şi încălzirea atmosferei (...) Să ne imaginăm o planetă unde abia au apărut formele de viaţă care produc oxigen, planetă care încă se învârte repede. Pe măsură ce se formează ozon, acest gaz poate "acorda" atmosfera astfel încât să intre în rezonanţă mai repede, şi astfel va acţiona împotriva efectului de încetinire normală, rezultat din interacţiunea gravitaţională cu steaua sa şi cu eventuala sa lună.
”Aproape fiecare descoperire legată de planetologie din ultimele câteva decade a adus ceva nou care ne-a modificat şi ne-a extins înţelegerea asupra planetelor”, a susţinut şi Brian Jackson, planetolog la Boise State University, care nu a participat la acest studiu. Ipoteza lui Scharf "introduce încă o idee interesantă - aceea că, prin modificarea atmosferei unei planete biologia poate să-i influenţeze rotaţia. Deşi există un număr foarte mare de variabile ce trebuie analizate, ipoteza este foarte interesantă şi merită explorată", a adăugat el.
Studii ulterioare în acest domeniu vor apela la modele computerizate 3D pentru a simula clima planetară şi a verifica această ipoteză. Apoi, astronomii ar putea ajunge să ştie dacă există şanse ca o anumită exoplanetă nou descoperită să aibă o biosferă doar prin observarea vitezei sale de rotaţie.

O femelă de urs polar pe nume Victoria din cadrul unui parc natural din Scoţia a adus pe lume primul pui din această specie născut în Marea Britanie în ultimii 25 de ani, evenimentul fiind catalogat drept ”o realizare remarcabilă'”, informează recent The Telegraph.
Potrivit Royal Zoological Society of Scotland (RZSS), puiul de urs polar este în prezent monitorizat în cadrul Highland Wildlife Park, însă reprezentanţii parcului au subliniat că primele trei luni pot fi periculoase pentru nou-născuţi, atât în sălbăticie cât şi în captivitate.
Personalul din cadrul parcului natural din Kincraig, din apropiere de Kingussie, au confirmat naşterea puiului după ce au auzit ”sunete ascuţite” din bârlogul Victoriei.
”Mai întâi am auzit sunete promiţătoare în săptămâna de dinainte de Crăciun, iar acestea au continuat la începutul noului an. Deoarece nu putem vedea în interiorul anexei în care ea se află, nu putem şti sigur că Victoria a născut mai mulţi pui, însă putem confirma naşterea”, a declarat Una Richardson, îngrijitor principal al parcului, responsabilă de carnivore.
”Chiar dacă suntem absolut încântaţi, nu sărbătorim prematur deoarece în primele săptămâni de viaţă mortalitatea în cazul puilor de urs polar este ridicată din cauza sistemului imunitar insuficient dezvoltat şi a nevoii exagerate a mamei de intimitate, orice tulburare riscând să ducă la uciderea puiului sau la abandonarea lui. Vom continua să o monitorizăm pe Victoria şi sperăm foarte mult cele mai bune veşti când ea va ieşi, în martie. Până atunci, anexa va rămâne închisă publicului, iar activitatea îngrijitorilor va fi minimă astfel încât puiul ei să aibă cele mai multe şanse de supravieţuire”, a precizat Richardson.
Puii de urs polar nou-născuţi sunt orbi, au circa 30 de centimetri lungime şi cântăresc puţin mai mult decât un Porcuşor de Guineea, a precizat organizaţia. Aceştia deschid ochii când au vârsta de o lună şi sunt în totalitate dependenţi de mamă, se hrănesc cu lapte bogat în grăsimi şi cântăresc între 10 şi 12 kilograme când părăsesc bârlogul matern.
RZSS a precizat că nu pot fi realizate fotografii sau înregistrări video în apropierea bârlogului din motive care ţin de bunăstarea animalelor.
Sezonul de împerechere al urşilor polari a început în martie anul trecut, timp în care Victoria s-a împerecheat cu Arktos, unul dintre cei doi masculi din parcul natural. ”Naşterea primului pui de urs polar din Marea Britanie din ultimul sfert de secol este o realizare remarcabilă care va suscita interes în toată lumea'', a declarat Barbara Smith, director executiv al RZSS.
”În cadrul RZSS credem că avem datoria de a contribui la protejarea acestei specii magnifice în condiţiile reducerii calotei glaciare, principala platformă de vânătoare a ursului polar a cărui populaţie se estimează că se va reduce considerabil în următorii 40 de ani”, a adăugat Smith.
Ultimii pui de urs polar născuţi în Marea Britanie au fost gemeni şi au venit pe lume la Flamingo Land din Yorkshire, în luna decembrie 1992.
Victoria, care s-a născut în Germania în 1996, a devenit mamă anterior la Aalborg Zoo în Danemarca, în anul 2008. Ea a fost adusă la RZSS Highland Wildlife Park în martie 2015.

Sistemul de sănătate s-a confruntat în anul 2017 cu o epidemie de rujeolă, cu lipsa vaccinurilor, dar şi a unor medicamente. Potrivit unei centralizări a INSP, numărul deceselor cauzate de rujeolă a ajuns pe 29 decembrie 2017 la 37, numărul cazurilor de rujeolă raportate fiind de 10.279. Producătorii de medicamente susţineau în 2017 că peste 2.000 de medicamente pot să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback.
Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, anunţa în luna ianuarie că Guvernul a aprobat o hotărâre potrivit căreia în cazul mai multor medicamente se va elimina obligativitatea aprobării de către comisiile de la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Astfel, persoanele care au afecţiuni precum: obezitate, cardiovasculare, boala Parkinson, ADHD, diabet zaharat, tulburări de creştere la copii, epilepsie, afecţiuni oncologice, boli rare, afecţiuni reumatice, hepatită cronic de tip B şi C urmau să beneficieze de medicamentele gratuite şi compensate doar pe baza prescripţiei medicului specialist, fără a mai depune dosare medicale care să fie aprobate la nivelul comisiilor de experţi ai caselor de asigurări de sănătate. Tot în luna ianuarie, ministrul Florin Bodog spunea că a solicitat experţilor de sănătate publică din minister şi celor de la Institutul Naţional de Sănătate Publică o situaţie privind vaccinarea obligatorie a copiilor. El afirma atunci că a găsit o situaţie dezastruoasă la preluarea mandatului în ceea ce priveşte vaccinurile. Potrivit MS, la acea dată din cele cinci vaccinuri obligatorii cu care trebuie imunizaţi copiii, numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei (BCG) existau doze suficiente. MS afirma că în cazul celorlalte vaccinuri s-a constatat lipsa de stoc sau stocuri insuficiente, ba chiar şi un vaccin neachiziţionat. La finalul lunii februarie, Florian Bodog s-a întâlnit cu părinţii şi reprezentanţii copiilor cu dizabilităţi aflaţi la sediul MS în semn de protest faţă de prevederea care îi lipsea de însoţitor. O zi mai târziu reprezentantul MS şi cel al Ministerului Muncii, Olguţa Vasilescu, au semnat ordinul de modificare şi completare a ordinului pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap. În luna martie, Florian Bodog solicita specialiştilor de la MS şi ANMDM să monitorizeze situaţia medicamentelor pentru care s-au înregistrat disfuncţionalităţi în aprovizionare. O lună mai târziu MS anunţa că au fost începute procedurile pentru suspendarea exportului paralel de vaccinuri fiind demarate procedurile de notificare a Comisiei Europene. Tot atunci, MS cerea ANMDM să notifice distribuitorii de medicamente în legatură cu această decizie, iar dozele de vaccin împotriva rujeolei să fie blocate în depozite. Proiectul de lege a vaccinării pus în dezbatere publică prevedea realizarea de stocuri de vaccin. Reprezentanţii MS afirmau în cea de-a doua parte a acestui an că România va candida pentru găzduirea Agenţiei Europene pentru Medicamente, ţara noastră concurând alături de alte 18 state în acest demers.
MS anunţa în luna septembrie că Florian Bodog a cerut convocarea miniştrilor sănătăţii din UE pentru a stopa practica exportului paralel de medicamente. O lună mai târziu, MS anunţa realizarea unui număr de cinci programe naţionale de screening, cu finanţare europeană pentru cancerul de col uterin, cancerului de sân, tuberculoză, hepatită B,C şi D, şi screening prenatal.
În ceea ce priveşte vaccinarea, la finalul lunii octombrie MS afirma că poate începe vaccinarea antigripală gratuită şi că primele aproape 20.000 de doze de vaccin au ajuns în teritoriu.
Guvernul adopta o Ordonanţă de Urgenţă care prevedea suspendare pe o perioadă de doi ani a obligaţiei de plată a taxei de clawback pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană. Tot în acest an Institutul "Cantacuzino" a trecut din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Ministerului Apărării.
În a doua jumătate a lunii decembrie, medicii de familie atenţionau asupra faptului că nu vor semna actele adiţionale de prelungire a contractelor cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În replică CNAS afirma că este regretabilă decizia unor reprezentanţi ai medicilor de familie de a îndemna la nesemnarea actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistenţă medicală şi susţinea că au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii medicilor. În acest an CNAS a fost condusă de mai mulţi preşedinţi. În luna martie era numit preşedinte al CNAS medicul Marian Burcea însă după mai multe luni a fost pus sub acuzare de DNA.
Pe 1 septembrie, premierul Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte al CNAS, cu rang de secretar de stat. Conform aceleiaşi decizii a şefului Executivului, Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreşedinte al CNAS, a exercitat atribuţiile preşedintelui până la numirea conducătorului instituţiei.
Decizia premierului Tudose de eliberare a lui Marian Burcea de la conducerea CNAS a venit după ce acesta a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care se investighează decontări ilegale ale CASMB.
În cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie, Laurenţiu-Teodor Mihai a fost numit în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-o decizie a prim-ministrului Mihai Tudose.

Prima zi din 2018 aduce "revoluţia fiscală", printre principalele modificări fiind plata taxei pe valoare adaugată în conturi separate („split TVA”) şi trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, potrivit Mediafax.
Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Iată lista schimbărilor:

- Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.
- Contribuţiile de asigurări sociale - CAS - vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.
- Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.
- Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende - pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.
- Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.
- Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.
- O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
- Trecând în registrul social, de la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.
- Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.
- Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.
- Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.
- Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.
În fine, plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.
Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

Românii vor avea anul acesta 14 zile libere, decise prin lege, dintre care doar trei în weekend, la care s-ar putea adăuga alte câteva pentru bugetari, prin decizii ale Executivului, dacă va considera că este cazul pentru a face o ”punte”, pentru ca aceştia să aibă posibilitatea unor minivacanţe.
Potrivit legilor în vigoare, au fost declarate ca fiind libere 14 zile. Astfel, zilele libere în 2018 sunt:

1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou

24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

8 aprilie 2018 (duminică), 9 aprilie (luni) — Paştele

1 mai — Ziua Muncii

27 mai (duminică), 28 mai (luni) — Rusalii

1 iunie - Ziua Copilului

15 august — Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie — Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

1 decembrie (sâmbătă)— Ziua Naţională a României

25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

Totodată, Guvernul ar mai putea decide declararea unor zile libere, astfel încât să se facă legătura între zilele nelucrătoare de weekend şi zilele declarate libere prin lege. Acest lucru s-ar putea decide pentru declararea ca zile libere pentru 30 aprilie, pentru a face legătura între weekend şi ziua de 1 mai (marţi), dar şi pentru 24 decembrie, prima zi de Crăciun fiind marţi. În cursul anului 2017 Executivul a decis acest lucru de mai multe ori, respectiv pentru zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 2 decembrie.
Românii ar mai putea beneficia prin lege de o nouă zi liberă. Un proiect de lege redactat în acest sens prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare.

Pagina 9 din 62