C.P.

C.P.

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 11,3%, în primele nouă luni din anul 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate recent.
Majorarea s-a datorat creşterilor înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+27,7%), industria bunurilor intermediare (+15,7%), industria bunurilor de capital (+9,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+3,5%).
Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna septembrie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut cu 5,1%, ca urmare a majorărilor înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+68,9%) şi industria bunurilor intermediare (+15,1%). Pe de altă parte, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (-2,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (-0,9 %).
De asemenea, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în septembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, cu 10%, pe fondul rezultatelor consemnateîn industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+21,5%), industria bunurilor de uz curent (+10,4%), industria bunurilor intermediare (+10%) şi industria bunurilor de capital (+9%).

Cartofii, ouăle şi fructele proaspete sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna octombrie faţă de luna precedentă, în timp ce, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai severe creşteri de preţuri au fost consemnate în cazul energiei electrice şi termice şi al combustibililor, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, preţul legumelor şi al conservelor de legume, pe segmentul "Alte legume şi conserve de legume" a crescut cu 7,66%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 6,63%, fructele proaspete cu 6,19% şi cartofii cu 5,41%. Scumpiri au fost consemnate şi în cazul untului (+4,80%), fructelor şi conservelor de fructe (+2,54%) şi produselor lactate (+1,07%) şi brânză de oaie (telemea), de 1,05%.
Pe segmentul mărfurilor nealimentare, preţul energiei electrice a urcat cu 6,94%, al combustibililor cu 3,47% şi al energiei termice cu 1,96%.
Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la transportul aerian (-1,23%), citrice şi alte fructe (-1,16%), zahăr (-0,42%), mălai (-0,12%) şi tarifele la telefonie (-0,2%).
Pe total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 1,28%, în octombrie faţă de luna precedentă, iar cele nealimentare au urcat cu 1,74%. La servicii, preţurile au crescut cu 0,16%.
Preţurile de consum au continuat să crească în luna octombrie a acestui an, rata anuală a inflaţiei urcând la 2,6%, de la 1,8% în septembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,52% şi a celor nealimentare cu 3,26%.
"Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2016 — octombrie 2017) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2015 — octombrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,6%", precizează INS.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,1%.
Conform BNR, depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe şi impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluţiei anticipate a componentelor exogene, dar şi acumulării de presiuni inflaţioniste asociate mediului intern, la nivelul inflaţiei de bază.
Calculată la taxe constante, rata inflaţiei va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârşitul anului viitor şi 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.

Consumul de miere convenţională în România se situează, în prezent, la 600-700 de grame/an pe cap de locuitor, de două-trei ori mai puţin decât în ţările dezvoltate, iar din totalul producţiei naţionale 5% aparţine apicultorilor certificaţi ecologic sau în curs de conversie, arată datele federaţiei de profil ROMAPIS, transmise, recent.
"Românii au început să consume mai multă miere ecologică faţă de anii precedenţi, dar sunt încă departe de a atinge cotele de consum din alte ţări, susţin reprezentanţii federaţiei de profil ROMAPIS. Conform acestora, consumul de miere convenţională rămâne scăzut în România, la 600-700 grame de miere/an, ceea ce înseamnă de 2-3 ori mai puţin decât în ţările mai prospere. Din cele 24.000 de tone de miere produsă anual de apicultori un procent de 5% aparţine apicultorilor certificaţi ecologic sau în curs de conversie", susţin reprezentanţii organizaţiei specializate.
În acest context, ROMAPIS anunţă lansarea unui curs de apicultură ecologică, prin intermediul căruia cât mai mulţi apicultori să fie informaţi despre beneficiile conversiei în sistemul ecologic, crescând astfel oferta pentru produse certificate pe piaţa autohtonă. "În cadrul cursului, apicultorii vor învăţa cum să treacă de la producţia de miere convenţională la cea ecologică", notează sursa citată.
'Marele avantaj al producătorului ecologic de miere este dreptul să folosească eticheta bio pentru toate produsele sale, ca o recunoaştere binemeritată a calităţii lor în urma eforturilor făcute pentru a oferi clientului alimente sănătoase şi gustoase. Ceea ce înseamnă în mod firesc şi preţuri mai bune şi o desfacere asigurată, mai ales la vânzarea en gros. Cererea pe piaţa bio este în creştere în societatea modernă şi curentul cred că se va menţine şi se va accentua. Anul acesta cine a avut certificare bio nu a stat cu mierea pe stoc decât dacă şi-a dorit asta', declară Mircea Ciocan, preşedintele ROMAPIS.
În prezent, ROMAPIS reuneşte 15 asociaţii de profil, reprezentând peste 2.300 de apicultori care deţin aproximativ 10% din şeptelul naţional.
Următoarea sesiune a cursului de apicultură ecologică va avea loc în perioada 18 — 19 noiembrie 2017. În cele două zile de curs, apicultorii vor afla detalii despre actele normative care reglementează apicultura ecologică, ce este permis şi ce nu în stupinele certificate, atât din punct de vedere general, cât şi intrând în detalii concrete, ce trebuie să ştie apicultorul organic despre culturile agricole şi plantele melifere folositoare.
Conform datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat în România o creştere de 15%, însă 3-4 ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, cele două kilograme consumate în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

Sporul natural a fost negativ în luna septembrie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 482 persoane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) remise recent.
"În luna septembrie 2017 s-a înregistrat naşterea a 18.156 copii, cu 1.956 mai puţini copii decât în luna august 2017.
Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în luna septembrie 2017 a fost 18.638, cu 1.817 mai puţine decât în luna august 2017", precizează INS.
Un număr de 122 de decese ale copiilor cu vârsta sub 1 an au fost înregistrat în luna septembrie, cu 14 mai multe decât în august.
De asemenea, în ceea ce priveşte nupţialitatea şi divorţialitatea, în septembrie s-au înregistrat 20.655 de căsătorii, cu 2.962 mai puţine decât în august 2017, iar numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive a fost de 2.693, cu 130 mai multe decât în luna august 2017.
Faţă de luna septembrie a anului trecut, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 490, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 175 mai mic, sporul natural fiind negativ atât în septembrie 2017 (-482 persoane), cât şi în luna septembrie 2016 (minus 1.1147 persoane).
De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mare în luna septembrie 2017 decât cel înregistrat în septembrie 2016.
Totodată, INS mai spune în comunicat că numărul căsătoriilor a fost în septembrie 2017 cu 2.630 mai mare decât aceeaşi perioadă a anului precedent, dar şi mai multe divorţuri, numărul ajungând la 178.

Impactul modificării Codului Fiscal va fi unul devastator pentru poliţişti, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională', ale căror salarii vor scădea cu procente cuprinse între 5 şi 20%, se arată într-un comunicat al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), remis recent.
Conform sursei citate, SNPPC va analiza strategia de dialog social şi acţiune sindicală pentru perioada următoare, urmând să declanşeze mai multe forme legale de protest.
"Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România — cea mai mare organizaţie sindicală, cu reprezentativitate juridică în domeniul ordinii publice gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, îşi exprimă public protestul şi nemulţumirea faţă de măsura adoptată, prin ordonanţa de urgenţă, în şedinţa de ieri (miercuri, n.r.) a Guvernului României, referitoare la transferul contribuţiilor sociale (CAS / CASS) de la angajator la angajat", conform comunicatului.
De asemenea, în document se mai menţionează că din analiza efectuată de către sindicat, impactul modificării Codului fiscal va fi unul devastator pentru familia ocupaţională de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
"Din analiza efectuată de către specialiştii noştri, rezultă că impactul acestei modificări a Codului Fiscal va fi unul devastator pentru poliţiştii, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională' (inclusiv jandarmi, pompieri, MApN, SRI, STS, SPP etc.), care vor avea scăderi ale salariului net cuprinse între 5% şi 20%, acestea urmând a fi resimţite la intrarea în plată a venitului aferent lunii ianuarie 2018, respectiv în luna februarie. Scăderea netă va afecta, cu precădere, personalul cu venituri reduse sau situate la valoarea minimului brut pe economie (1.450 lei), adică aproximativ 75% dintre angajaţii MAI", se mai spune în comunicat.
Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Totodată, Executivul a aprobat şi actul normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

România este prima ţară din Uniunea Europeană care încearcă acest experiment social, unde angajatul va avea o contribuţie de 90% la sistemul de securitate socială, ceea e ce contra curentului european, a declarat, recent, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
"Ceea ce nu vor să recunoască, cu subiect şi predicat, este că de la 1 ianuarie 2018, orice salariat român care va încheia un contract de muncă, 45% din brutul său va merge către taxe şi impozite, aproape jumate, asta în timp ce capitalul va suferi şi el, săracul, o contribuţie de 2,25%, o contribuţie modică. Vom fi prima ţară din UE care încearcă acest experiment social, unde angajatul va contribui cu mai bine de 90% la veniturile sistemului de securitate socială, ceea e ce contra curentului european, a precizat Costin.
Liderul BNS a afirmat că "trebuie să ne obişnuim cu acest stil de a conduce", deoarece guvernanţii au încercat să creeze o dependenţă a autorităţilor locale şi a cetăţeanului, consolidând totodată modelul de asistenţă socială, care "în rural, înseamnă maşină de vot".
"Trebuie să ne obişnuim cu acest stil de a conduce, pentru că vă reamintesc, au venit şi au spus: 'de ce să avem televiziune naţională şi radio naţional, să fie independente şi pe bază de taxe, bucuraţi-vă săracilor că nu mai sunt finanţate din taxe, dar o să avem grijă să dăm bani de la buget, noi reprezentăm puterea. E adevărat domnilor primari că o să pierdeţi două miliarde de euro la anul, dar veniţi la noi, că v-am promis noi că vă dăm banii'. Uşor, uşor, creează un gen de dependenţă, una pe care au exersat, o dependenţă a autorităţilor locale, o dependenţă a cetăţeanului, pentru că nu trebuie să uităm că tot ei sunt cei care au consolidat modelul de asistenţă socială, care azi, în rural, înseamnă maşină de vot. Fii sărăc, fără şcoală, fără muncă, stai acolo, îţi dăm noi asistenţă socială, te manipulăm cum vrei tu şi te facem să votezi cum vrem noi. Îţi mai luăm şi banii pe deasupra, pentru că am deschis şi un magazin în comună şi îţi dăm voie să îţi iei "pe caiet" băutură, ţigări şi de mâncare, pentru că oricum noi suntem cei care îţi plătim ajutorul social şi oprim banii odată pe lună. Aşa că, săracule, bucură-te că eşti la mâna mea şi mănânci din palma mea", a subliniat liderul BNS.
Confederaţia sindicală a anunţat recent, că nu va suspenda acţiunile de protest până când nu se va renunţa definitiv la intenţia de a transfera contribuţiile sociale integral în sarcina salariaţilor.
"Blocul Naţional Sindical va continua derularea protestelor aşa cum au fost anunţate, decizia de suspendare ar fi posibilă doar în măsura în care Guvernul decide să renunţe la intenţia de transfer integral al sarcinii contribuţiilor sociale către salariaţi. Dacă Guvernul va decide să adopte acest proiect de OUG, BNS va contesta în instanţă acest act normativ, imediat după publicarea acestuia în Monitorul Oficial", se arată într-un comunicat al BNS.
Liderii BNS afirmă în continuare că sunt împotriva transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, dar şi împotriva existenţei de la 01.01.2018 a unui sistem de securitate socială alimentat în proporţie de peste 90% doar de către salariaţi.
Pe de altă parte, BNS susţine creşterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.550 de lei, dar şi transpunerea în Codul Fiscal a prevederilor Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, precum şi orice iniţiativă a Guvernului ce vizează reducerea evaziunii şi a fraudei fiscale în România.
"BNS şi-a exprimat dintotdeauna dezacordul pentru măsura de transfer al contribuţiilor, încă de la prezentarea acesteia în 2016, drept dovadă stau prevederile strategiei BNS pentru perioada 2016 — 2020, document aprobat de Congresul BNS din noiembrie 2016 şi disponibil în format electronic pe site-ul confederaţiei. Îndemnăm organizaţiile sindicale membre BNS să se alăture acţiunilor de protest care militează pentru stoparea transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat", se mai arată în comunicatul BNS.

Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a afirmat recent, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale a României, că doreşte ca dreptul UE să fie aplicat în mod corect şi subliniază că acest lucru poate fi realizat doar în justiţii independente şi imparţiale.
"Am exprimat dorinţa ca dreptul Uniunii Europene să fie aplicat în mod corect. Acest lucru se poate realiza doar prin existenţa unor judecători şi a unei justiţii independente şi imparţiale. Judecătorii nu cooperează doar cu judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ci trebuie să coopereze la nivel naţional între ei", a declarat Koen Lenaerts, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori.
El a arătat că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat.
"Dreptul Uniunii Europene se doreşte a fi un drept comun aplicabil în toate statele Uniunii Europene. Noi toţi împărţim responsabilitatea de a face Uniunea Europeană să funcţioneze. Toţi trebuie practic să lucrăm pentru a pune în aplicare principiul unităţii în diversitate. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este un garant al faptului că dreptul Uniunii Europene se aplică la fel pentru tot, indiferent despre care stat membru este vorba, pentru că acest drept al Uniunii Europene reprezintă unica garanţie pentru ca statele membre să fie într-adevăr egale în faţa dreptului Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene include multe domenii, multe domenii care au fost încredinţate Uniunii Europene de către statele membre, pentru că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat, pentru că noi toţi facem parte dintr-un spaţiu comun în care nu există frontiere, iar chestiuni legate de drept penal, de dreptul familiei sau de dreptul succesiunilor, pentru a da câteva exemple, deşi ţin de dreptul naţional, ele acum includ şi aspecte care ţin de dreptul Uniunii Europene, care reprezintă o sursă de drept pentru dreptul naţional", a precizat Lenaerts.
Întrebat dacă media cauzelor României aflate pe rolul Curţii de Justiţie a UE este mai mare ca a celorlalte state, Lenaerts a răspuns că sunt aproximativ 150 întrebări preliminare, dar una dintre ele, respectiv cea adresată de Curtea Constituţională a României privind căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, "va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă".
"În ceea ce priveşte numărul de cauze pe an, media la Curtea de Justiţie este de 700. În 2017, încă nu suntem la sfârşitul anului, au fost deja înregistrate peste 600 de cauze, deci, probabil, totalul se va situa tot în jurul aceleiaşi cifre. România transmite un număr considerabil de întrebări preliminare care vizează diferite domenii. Din cele 148 de cauze înregistrate pe rolul nostru în care limba de procedură este limba română, mare parte dintre acestea vizează întrebări preliminare. Una dintre ele a fost adresată chiar de Curtea Constituţională a României şi va fi o hotărâre care va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă. O astfel de întrebare preliminară arată că dreptul Uniunii Europene este în mâinile statelor membre fără a avea vreo importanţă dacă vorbim de state membre noi sau state membre mai vechi. O întrebare bună poate să vină de la Bucureşti sau poate să vină de la Berlin, la fel de bine poate să vină de la oricare instanţă naţională", a spus preşedintele CJUE.
Koen Lenaerts a arătat că dintre cele 700 de cauze înregistrate pe an, peste 400 sunt întrebări preliminare.
"Trebuie spus că din această cifră de aproximativ 700 de cauze pe an, în jur de 450 — 500 reprezintă întrebări preliminare adresate de instanţele naţionale. Sunt foarte importante deciziile CJUE, pentru că hotărârile acestea au consecinţe foarte importante şi trebuie subliniat că ele sunt rezultatul întrebărilor adresate de către colegii noştri de la nivel naţional şi insist asupra acestei egalităţi între noi şi colegii de la nivel naţional", a menţionat Lenaerts.
Judecătorii CCR s-au întâlnit luni cu o delegaţie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, compusă din preşedintele Koen Lenaerts şi judecătorul Camelia Toader, la invitaţia instanţei constituţionale naţionale. În cadrul întrevederii au fost discutate teme precum evoluţii recente ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, relaţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu instanţele constituţionale naţionale şi efectul hotărârilor Curţii de Justiţie a UE în plan naţional.
Curtea Constituţională a României a discutat în mai multe rânduri excepţia de neconstituţionalitate referitoare la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că amânarea unei decizii a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată, precum şi pentru că vor adresa întrebări preliminare Curţii Europene de Justiţie.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român şi un american, la Judecătoria Sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetăţeanului american drept de reşedinţă. Judecătoria a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis-o către Curtea Constituţională.
Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 şi, ulterior, a contestat în instanţele din România faptul că o căsătorie între două persoane de acelaşi sex nu este recunoscută pe teritoriul ţării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităţilor din România de a recunoaşte relaţia de familie dintre soţi îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidenţă se acordă exclusiv membrilor familiei.
La 20 iulie 2016, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe o temă apropiată, dând aviz pozitiv iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei, aparţinând Coaliţiei pentru Familie, prin care se propune ca definiţia familiei să apară explicit în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, preciza, la acel moment, că instanţa nu s-a pronunţat pe fond, ci doar a verificat dacă iniţiativa respectă limitele revizuirii constituţionale.

Ţările din Europa Centrală susţin NATO, dar au o percepţie uşor mai nefavorabilă despre SUA, relevă un studiu realizat în Ungaria şi alte zece state din regiune, inclusiv România, de institutul de cercetări Nezopont, citat recent de MTI.
Respondenţii au afirmat că aveau aşteptări mai mari de la preşedintele SUA, Donald Trump, a cărui popularitate în regiune este scăzută, a explicat directorul institutului, Csaba Fodor, într-o conferinţă de presă la Budapesta.
În general, 56% dintre participanţii la sondaj din ţările NATO au declarat că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică a avut efecte benefice. S-au remarcat în acest sens polonezii şi românii, în rândul cărora opiniile favorabile NATO au fost de 92% şi respectiv 86%. În Ungaria, sprijinul pentru Alianţă a reieşit a fi peste medie, de 60%.
Percepţiile despre SUA au fost mai puţin favorabile: în medie 48% din cei intervievaţi au exprimat o părere pozitivă despre Statele Unite, iar 43% au avut o părere proastă, a menţionat Fodor. Atitudinile pro-SUA sunt mai răspândite în Polonia şi România.
O explicaţie pentru faptul că SUA nu se bucură de o percepţie la fel de bună cu NATO este popularitatea scăzută a lui Donald Trump, având în vedere şi mediatizarea negativă din ţările central-europene a liderului de la Casa Albă, a mai spus directorul Nezopont. Astfel, doar 24% dintre central-europenii chestionaţi au formulat o apreciere pozitivă faţă de Trump, proporţia fiind mai mare în rândul polonezilor (41%), dar şi al ungurilor (28%).

Medicii germani au anunţat recent, că au reuşit să salveze viaţa unui băiat diagnosticat cu o gravă maladie ereditară care fragilizează pielea, reconstituind 80% din epiderma acestuia cu ajutorul unor celule stem modificate genetic, informează AFP.
În iunie 2015, pacientul, pe atunci în vârstă de şapte ani, a fost internat în stare critică într-un spital din Germania. Medicii l-au considerat condamnat la moarte, din cauza distrugerilor cauzate la nivelul pielii de această boală cu care băiatul fusese diagnosticat la naştere, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Maladia, denumită epidermoliză buloasă joncţională (EBJ), cauzează formarea unor vezicule între epidermă şi dermă şi o descuamare severă la cel mai mic contact cu pielea pacientului.
Foarte rară, boala este asociată cu mutaţiile genelor LAMA3, LAMB3 şi LAMC2, iar peste 40% dintre pacienţi mor înainte de a ajunge la vârsta adolescenţei.
"Dezvoltase o infecţie, care l-a făcut foarte repede să îşi piardă epiderma pe aproape două treimi din suprafaţa corpului", a declarat într-o conferinţă de presă telefonică, Tobias Rothoeft, medic la secţia de arsuri severe dintr-un spital pentru copii, afiliat Universităţii Ruhr din Bochum, un oraş din nord-vestul Germaniei.
După ce au încercat fără succes un tratament intensiv cu antibiotice, apoi o grefă de piele, prelevată de la tatăl copilului, medicii germani l-au contactat pe Michele de Luca, un specialist al folosirii celulelor stem în reconstrucţia pielii şi director al Centrului de medicină regenerativă din Modena (Italia).
Michele de Luca şi echipa lui au prelevat celule epiteliale de pe o parte a corpului pacientului care nu era afectată de boală. Ei au inserat în acele celule o formă non-mutantă a genei LAMB3, ce permite aderenţa epidermei la dermă. În etapa următoare, medicii italieni au plasat într-o cultură in vitro aceste celule modificate genetic.
Apoi, specialiştii au grefat pielea astfel obţinută peste corpul pacientului, în cadrul a două operaţii, realizate în octombrie şi noiembrie 2015, după ce au obţinut autorizaţia de a folosi această terapie într-un "scop compasional" (administrarea unui tratament încă experimental unor pacienţi pentru care nicio altă soluţie nu este disponibilă).
Mai multe operaţii ulterioare au permis medicilor din Modena să acopere cu piele şi restul corpului pacientului. În total, aproape 80% din pielea băiatului a fost înlocuită.
După opt luni de terapie intensivă, pacientul a fost externat şi, la doi ani după primele operaţii, poate să meargă la şcoală, să joace fotbal şi nu mai are nevoie de analgezice, au explicat medicii.
Acest tratament a fost deja experimentat pe doi pacienţi în trecut, însă doar pe suprafeţe mici de piele.

Comandantul Forţelor Naţionale de Securitate din Palestina, Nidal Abu Dukhan, a declarat recent, la Ramallah, că partea palestiniană este interesată de o colaborare cu statul român, în special în domeniul instruirii pentru intervenţii de urgenţă a forţelor speciale în situaţii-limită, precum luarea de ostatici, dar şi în ceea ce priveşte organizarea unor cursuri de prim-ajutor în cazul unor evenimente cum ar fi dezastrele.
Nidal Abu Dukhan a propus ca etapa teoretică a acestor specializări să se facă în Palestina, iar pregătirea fizică în România.
Oficialul palestinian a făcut aceste propuneri în cadrul întânirii avute cu Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne din România, Raed Arafat, care este şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. La întâlnire a participat şi şeful Oficiului de Reprezentare al României în Palestina, Cătălin-Mihai Ţîrlea.
Raed Arafat a apreciat că modul în care funcţionează Forţele Naţionale de Securitate din Palestina este similar cu cel în care-şi desfăşoară activitatea Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi a declarat, în cadrul întâlnirii, că propunerile comandantului Nidal Abu Dukhan sunt realizabile în cadrul unui parteneriat, în contextul în care România are o experienţă vastă atât în intervenţii în situaţii de urgenţă, cât şi în acordarea de prim-ajutor.
Întâlnirea a avut loc în marja celui de-al doilea Congres medical internaţional palestiniano-român organizat de Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Palestinieni din România (AMFPR) în colaborare cu Ministerul Sănătăţii din Palestina, Ambasada Statului Palestina şi Departamentul de Situaţii de Urgenţă (DSU) din România, sub egida preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Pagina 10 din 33