Claudia PATRICHE

Claudia PATRICHE

În această lună ar urma să fie depuse cererile de finanţare pentru blocurile D din Micro 13B şi PR3A din Micro 21, pe lângă blocurile G8 şi G1 din Micro 18, pentru care Primăria municipiului Galaţi a câştigat deja finanţări europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, pentru creşterea performanţelor energetice. Pe lângă acestea, alte 17 blocuri, cu peste 500 de apartamente, ar putea beneficia de reabilitare termică şi estetică cu fonduri europene. În curs de elaborare a documentaţiei tehnice se află: bl.D str. Domnească (27 apartamente), bl. CD1, CD2, CD3, CD4 str. Al. Davila ( 180 apartamente), bl. SD9C- str.Siderurgiştilor (40 apartamente), bl. E7, E8, C21, C22 str.Regiment 11 Siret (320 apartamente), iar în curs de achiziţie publică privind elaborarea de documentaţie tehnice aferentă: bl. G2, G3 str. Constructurilor (100 apartamente), bl. C6C str. G-ral Dragalina (19 apartamente), bl. CL3 str. Armata Poporului (38 apartamente), bl. PR6 B-dul Dunărea (19 apartamente), bl. C4 str. Stadionului (44 apartamente).
Contractul ce vizează ”Creşterea performanţei energetice a blocului de locuinţe G1 aferent asociaţiei de proprietari nr. 388 din municipiul Galaţi”, a fost semnat în data de 27 decembrie 2017 şi urmează a fi implementat. Până la momentul de faţă, din cele peste 1.500 de blocuri din municipiul Galaţi doar 11 au fost reabilitate termic.

”Creşterea performanţei energetice a blocului de locuinţe G8 aferent Asociaţiei de Proprietari nr. 360A ”Emanuel” din municipiul Galaţi” este proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 şi lansat de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu împreună cu echpa de implementare. Prin intermediul finanţării europene obţinute se doreşte creşterea performanţei energetice a celor 41 de apartamente ale blocului G8 din cartierul Micro 18, cu efecte favorabile asupra calităţii mediului ambiental şi a sănătăţii locuitorilor, prin reducerea cu minim 40% a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 kW/m2/an a energiei consumate. Valoarea totală eligibilă a contractului este de 920.473,46 lei, din care 60% sunt fonduri nerambursabile, iar 40% reprezintă contribuţia municipiului Galaţi şi contribuţia asociaţiei de proprietari. Contractul de finanţare a fost semnat pe data de 25.10.2017, iar perioada de implementare a proiectului este de 16 luni de la data semnării.
”Mă bucur că suntem la momentul în care putem prezenta primul proiect semnat pe POR. Am spart gheaţa. Sper să urmeze şi multe altele, imediat după, avem garanţia că vor şi urma. Râd cu un ochi şi plâng cu altul. Sunt bucuros de faptul că Galaţiul e unul dintre puţinele municipii care se duce şi pe zona aceasta de fonduri europene, pentru că până în momentul de faţă din informaţiile pe car le avem noi, pe ADR Sud-Est, cred că doar Focşaniul a mai depus ceva în sensul acesta şi anume a anvelopării blocurilor.(...) Am speranţa că vom închide prima parte cu aproximativ 19 blocuri care să intre într-o reabilitare totală. Plâng cu celălalt ochi, că există fonduri, dar nu există doritori de a le atrage. Până în momentul de faţă avem 19 potenţiale blocuri care urmează să intre în reabilitare, sau întâi semnarea contractului şi ulterior începerea procedurilor de achiziţie şi reabilitare efectivă a blocurilor. Am avut campanii toată vara în vederea conştientizării atât a cetăţenilor cât şi a preşedinţilor de asociaţii legat de avantajele pe care le reprezintă o astfel de investiţie. (...) Ne lovim în zona aceasta de contribuţia, cea de 25% prin care cetăţenii sau cu care cetăţenii ar trebui să vină cotă parte la acest proiect şi încercăm să o reducem în zona de 3% maxim 5%. Mai există şi alte municipalităţi care au reuşit lucrul acesta, nu văd de ce noi nu am reuşi. Sper ca la şedinţa din luna februarie să putem veni în faţa consilierilor locali cu un astfel de proiect”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.
Lucrărire prevăzute pentru reabilitare, în cadrul acestui proiect, sunt anveloparea clădirii, termoizolarea intradosului la casa scării, schimbarea tâmplăriei cu profile din PVC culoare albă, cu geamuri termoizolante, înlocuirea liftului de persoane existent care va fi dotat cu senzor sonor pentru sosire, pentru închiderea şi deschiderea uşilor, pentru anunţarea etajului de oprire şi panou tactil limbaj Braille.

Ionuţ Teoderaşcu, este un tânăr ambiţios, perseverent, un tânăr pasionat, printre multe altele, de fotografie şi artă, un tânăr care a descoperit ce înseamnă sacrificiul, sacrificiul de a sta departe de familie şi de cei dragi. El a absolvit Liceul Tehnologic ”Eremia Grigorescu” din Târgu Bujor, iar în prezent este student în anul al III-lea la Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi preşedintele Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti din Iaşi (ASJ). Entuziasmul, ambiţia şi dorinţa de care dă dovadă, l-au determinat să se implice în diverse proiecte, proiecte care de altfel îl va purta cu siguranţă către un mare succes.

Cum a devenit Ionuţ, membru al Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti din Iaşi

”Prima dată am întâlnit ASJ-ul (chiar înaintea facultăţii). După vizite dese şi întrebări multe şi scurte, le-am atras atenţia studentelor care împărţeau flyere la cortul de la „Bun venit la UAIC”. M-au ţinut minte şi, peste câteva săptămâni, m-au şi zărit la prima şedinţă. A urmat primul proiect, „Eu şi cartea mea”, şi de acolo povestea a prins un frumos contur. De atunci au trecut mai bine de doi ani”, a declarat Ionuţ Teoderaşcu.

El este iniţiatorul proiectului ”Eu şi cartea mea”

Proiectul „Eu şi cartea mea”, a adunat oameni frumoşi, care au venit zâmbitori cu o carte preferată la braţ. Evenimentul a promovat un nou concept, denumit „biblioteca din mână în mână”. Astfel, fiecare participant a fost rugat să vină cu o carte preferată, carte pe care a dăruit-o unui prieten sau unui necunoscut. Fiecare s-a înscris pe o listă, iar apoi s-au făcut extrageri şi s-au grupat câte două persoane.
„Este un lucru important, dacă nu chiar o realizare, să aduni oameni în jurul unor cărţi şi nu în jurul unor tablete, telefoane ori laptopuri. Mie îmi place foarte mult ceea ce facem noi. Aici, în acest proiect, importanţi suntem noi şi cărţile noaste. Simplu: «Eu şi cartea mea»; «Tu şi cartea ta»; «Noi şi cărţile noastre»”, a mărturisit Ionuţ Teoderaşcu, iniţiatorul proiectului.

Jurnalistul Mihai Tatulici şi directorul general al Agerpres, Alexandru Giboi, la Gala ”Zece ani de 10”

Asociaţia Studenţilor Jurnalişti din Iaşi (ASJ) va aniversa vineri, 19 ianuarie, un deceniu de activitate prin organizarea Galei "Zece ani de 10". La gală vor participa studenţi şi profesori de la catedra de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, precum şi foşti studenţi, dar şi doi invitaţi speciali, jurnalistul Mihai Tatulici şi directorul general al Agerpres, Alexandru Giboi. Gala va avea, pe lângă celebrarea celor zece ani, şi o dezbatere: ”Presa, o afacere din cuvinte. După zece ani”.
De-a lungul anilor, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti a organizat peste 50 de proiecte şi activităţi culturale, printre care se numără "Serile Filmului Românesc" (SFR), "Întâlnirile ASJ cu jurnalişti din presa naţională", "Zilele Jurnalismului local", "Journalism Summer School", "Presa - o afacere din cuvinte", "Patologia presei autohtone", "Unde se ascunde informaţia?", "Exerciţii de gândire critică", "Scriitorul lunii", "Ce mai faci, profesore?", "Şezi blând şi citeşte", "Şi eu vreau să zâmbesc de sărbători", "Eu şi cartea mea", la care se adaugă workshop-urile cu personalităţi din domeniul jurnalismului şi campaniile împotriva discriminării.

Preşedintele ASJ Iaşi, Ionuţ Teoderaşcu, spune că gala va fi "cel mai frumos" eveniment al organizaţiei

"Această gală va fi cu siguranţă cel mai frumos eveniment ASJ, cu cei mai mulţi asj-şti pe metrul pătrat. Vom încerca să aflăm, cu ajutorul invitaţilor, care au fost principalele schimbări care au apărut, în aceşti zece ani, în domeniul jurnalismului şi de asemenea vom reconstrui traseul asociaţiei împreună cu cei prezenţi. Iar la capitolul istoric stăm foarte bine pentru că ASJ a avut o activitate impresionantă pe plan local, dar şi naţional", a afirmat Ionuţ Teoderaşcu.
În zece ani, ASJ a fost premiată cu peste 10 premii şi distincţii naţionale şi locale, printre care şi "Premiul pentru cel mai bun proiect de la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi" (anul 2016 şi 2017) sau Cupa FEstudIS. În 2016, asociaţia a fost premiată la Palatul Victoria pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectului "Iaşi, capitala renaşterii naţionale", organizat la Iaşi în perioada 14-16 decembrie de Departamentul Centenar din cadrul Guvernului.

Conducerea Casei Judeţene de Pensii Galaţi a făcut publice ultimele noutăţi legislative care aduc multe noutăţi, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în plata contribuţiilor de asigurări sociale. Printre schimbările introduse, pe care vi le prezentăm sintetizat mai jos, un element de noutate îl reprezintă contractele de asigurare socială care se încheie doar în vederea obţinerii unei pensii de limită de vârstă. ”Nivelul minim al venitului lunar asigurat reprezintă 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Avem un venit de 1.457 minim, vom plăti contribuţia practic de 364 de lei pe lună dacă dorim să încheiem un contract de asigurare. Până acum, aceste contracte de asigurare socială puteau fi încheiate pentru orice fel de pensie, în vederea obţinerii pensiei anticipate parţial, pentru completarea vechimii, în general. Acum, prin O.U.G 103/2017 putem încheia un contract de muncă pentru a obţine o pensie de limită de vârstă. În schimb, avem Legea 186/2016 care ne permite să cumpărăm vechimea pe ultimii 5 ani. De exemplu, suntem în 2018 şi putem cumpăra vechime pe intervalul 2013 - 2018”, a declarat Ana Denis Aramă, care a prezentat pe larg noutăţile introduse prin Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2018, astfel:

Cotele de contribuţii de asigurări sociale, începând cu data de 1 ianuarie 2018, sunt următoarele:
• 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale;
• 4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
• 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%.

Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% şi este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale .

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de:
• 3.131 lei - 1 ianuarie - 5 ianuarie 2018;
• 4.162 lei - începând cu data de 6 ianuarie 2018.
Pe cale de consecinţă, valoarea câştigului salarial mediu brut aferentă lunii ianuarie 2018 este de 4.007 lei, calculată în funcţie de perioada de aplicabilitate în luna ianuarie a.c. ale celor 2 legi ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2017 şi 2018.

Nivelurile minime ale venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, respectiv cuantumurile contribuţiei de asigurări sociale aferente acestor venituri sunt de:
• 1.096 lei/288 lei - 1 ianuarie - 5 ianuarie 2018;
• 1.457 lei/364 lei - începând cu data de 6 ianuarie 2018.
Pe cale de consecinţă, nivelul minim ale venitului lunar asigurat aferent lunii ianuarie 2018 este de 1.403 lei, iar cuantumul contribuţiei de asigurări sociale este de 351 lei, valori calculate în funcţie de perioada de aplicabilitate în luna ianuarie a.c. ale celor 2 legi ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2017 şi 2018.

Valoarea punctului de pensie este de:
• 1.000 lei - 1 ianuarie – 30 iunie 2018;
• 1.100 lei - 1 iulie – 31 decembrie 2018.

Indicele de corecţie pentru anul 2018 este de 1,15.

Veniturile lunare din pensii care depăşesc 2.000 lei sunt supuse impozitării cu 10%.

Persoanele fizice cu venituri din pensii beneficiază de asigurare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Indemnizaţia socială pentru pensionari este de:
• 520 lei – 1 ianuarie – 30 iunie 2018;
• 640 lei - 1 iulie - 31 decembrie 2018.

Indemnizaţia pentru însoţitor în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate este de:
• 800 lei - 1 ianuarie 2018 – 30 iunie 2018;
• 880 lei - 1 iulie 2018 – 31 decembrie 2018.

Aşa cum bine ştim, de la 1 Ianuarie 2018, angajatorii nu vor mai plăti contribuţiile sociale, acestea trecând în seama angajaţilor, salariul minim brut pe economie va creşte şi el, astfel că salariul va ajunge de la 1.450 de lei, la 1.900 de lei, iar impozitul pe venit va scade de la 16% de la 10%. Însă, schimbările nu încetează să apară în privinţa contribuţiilor la asigurările sociale. Astfel că, plata ajutoarelor de deces pentru asiguraţi se va face de la Casa Judeţeană de Pensii, prin casieriile unităţii şi nu de către angajator ca înainte.
Practic, dacă nu locuieşti în Galaţi şi te aflii în orice sat/comună din judeţ, pentru a primi acest ajutor, rudele celui decedat trebuie să bată drumul pănă la Galaţi pentru a beneficia de acest ajutor.
Conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 3/2018 cuantumul ajutorului de deces prevăzut de Legea nr. 263/2010 este următorul:
- în cazul decesului asiguratului sau pensionarului: 4.162 lei
- în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 2.081 lei.
Noile cuantumuri ale ajutorului de deces de 4.162 lei, respectiv de 2.081 de lei se aplică cu data de 6 ianuarie a.c., data intrării în vigoare a Legii nr. 3/2018.
Pentru perioada 1 ianuarie- 5 ianuarie 2018 se vor avea în vedere cuantumurile ajutorului de deces, aprobate prin Legea nr.7/2017, respectiv:
- în cazul decesului asiguratului sau pensionarului: 3.131 lei
- în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 1.566 lei.
În legătură cu acest subiect, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Galaţi, Ana Denis Aramă, a declarat că: ”Ajutorul de deces pentru asiguraţi se acordă de către Casa Judeţeană de Pensii Galaţi, prin casieria unităţii. Nu se mai acordă de către angajatori. Înainte, angajatorul întocmea dosarul în vederea acordării acestui ajutor şi-şi deducea prin Declaraţia 112, declaraţie care se depunea la Finanţe, îşi deducea din cuantumul contribuţiei sociale datorată către stat această sumă de ajutor de deces. Pentru un control mai riguros, s-a luat această măsură de a se acorda prin intermediul instituţiei noastre. Este o măsură mai bună, pentru că, având în vedere că din acest buget se acordă pensiile, avem nevoie de un control mai riguros şi în prvinţa acestor ajutoare sociale de stat”.
Persoana care doreşte să ridice ajutorul de deces de la Casa Judeţeană de Pensii va trebui să depună un dosar care va conţine: certificatul de deces în original şi copie, copia după buletin respectiv cartea de identitate a persoanei care face dovada că a cheltuit pentru decedatul respectiv dovada pentru cheltuielile de înmormântare, cu documente fiscale, factură fiscală, dovada că persoana asigurată a fost la momentul decesului asigurată în sistem printr-o copie a Registrului Salariaţilor, respectiv al REVISAL-ului, care va fi obţinută de către angajator.
Ajutorul de deces, în valoare de 4.162 de lei, se va acorda în termen de 3 zile lucrătoare, iar această solicitare poate fi depusă în termen de 3 ani de la deces.
În 2017, s-au dat în judeţul Galaţi 6.005 ajutoare de deces, în medie 500 pe lună.

După ce a fost blocat de birocraţie timp de peste doi ani, proiectul hangarului de la Galaţi pentru elicopterul SMURD a luat sfârşit. După lungi aşteptări şi nenumărate întârzieri ale lucrărilor, respectiv, pentru obţinerea unei hotărâri de la guvern referitoare la transferul terenului de la Ministerul de Interne şi respectiv Poliţia de Frontieră, la Consiliul Judeţean Galaţi, formalităţi ce au fost demarate încă din 2014, astăzi într-o proporţie de 95%, hangarul este finalizat. Deşi, transferul de teren s-a realizat în 2015, procedura de selecţie a firmei care să construiască hangarul a fost demarată pe SEAP, abia în primăvara lui 2016. Hangarul elicopterului SMURD a fost construit pe o suprafaţă de 480 de metri pătraţi, iar staţia de carburanţi ocupă o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. Pe lângă spaţiul destinat garării elicopterului, construcţia mai include unele spaţii medicale şi administrative, respectiv cabinete de asistenţă medicală, cameră de aşteptare, cameră de odihnă pentru piloţi, grupuri sanitare, un spaţiu de depozitare a sculelor, o cameră care va găzdui strict aparatură medicală şi un oficiu pentru personal.
Referitor la acest subiect, preşedintele CJ, Costel Fotea a declarat că: ”Hangarul este finalizat în proporţie de 95%. Mai trebuie instalat un racord la reţeaua de gaze naturale, care va fi probabil rezolvat zilele astea. În momentul de faţă, elicopterul SMURD este garat, parcat, în hangar. Valoarea hangarului este de un milion şi 700 de mii de lei. Valoarea proiectului nu este mare, era de 400.000 de euro”.

Veşti bune, anul are. Deşi, schimbările pe care le-a adus 2018 îi ingrijorează pe majoritatea cetăţenilor gălăţeni care vor trebui să scoată, începând de luna aceasta, mai mulţi bani din buzunare pentru plăţile facturilor, la gaze, pentru energia electrică, pentru taxe şi impozite şi pentru alte utilităţi, în privinţa dezvoltării proiectelor din comunitate ei pot să stea liniştiţi. Consiliul Judeţean Galaţi a ştiut să chivernisească banii şi a rămas la final de 2017 cu un excedent bugetar (bani necheltuiţi), mai exact cu suma de 30 milioane de lei. Acest excedent rezultă din faptul că s-au cheltuit mai puţini bani pe funcţionare, mai exact pe materiale şi pe salarii. În plus, anul acesta Consiliul Judeţean va avea şi mai mulţi bani pe care îi va putea folosi pentru dezvoltare şi pentru a duce la bun sfârşit proiectele începute. Asta, deoarece din bugetul alocat Consiliului Judeţean nu se vor mai duce bani pe salariile profesorilor şi personalului angajat din şcolile speciale, pentru că aceste plăţi vor fi făcute de Ministerul Educaţiei prin intermediul Inspectoratului Şcolar Galaţi.
”Anul trecut la începutul anului am luat din excedentul anului 2016, nouă milioane de lei pe care i-am direcţionat către Dezvoltare, iar acum din excedentul lui 2017 practic am completat ce am luat la începtul lui 2017, cele nouă milioane de lei. Practic, Consiliul Judeţean a închis exerciţiul bugetar cu 30 milioane de lei excedent, excedent care nu vine din nerealizarea obiectivelor, ci din funcţionare. Practic, am cheltuit mai puţini bani pe funcţionare, pe materiale, pe salarii şi de aici vine acest excedent. Pe secţiunea de Dezvoltare, am alocat 14,7 milioane de lei în 2017 şi s-au cheltuit 13,06 adică peste 90% din suma alocată pentru dezvoltare a fost cheltuită. Banii care au rămas din excedent se vor duce în Dezvoltare pe anul următor. Practic, banii care au rămas se vor duce pentru construcţia Muzeului de Artă Vizuală, pentru spitalul de la Găneşti, pentru spitalul de la Infecţioase, pentru parcarea supraetajată de la Spitalul Judeţean Galaţi, pentru a asigura cofinanţare la proiectele de drumuri cu fonduri europene, pentru muzee, etc”, a precizat preşedintele CJ, Costel Fotea.

”Unii se speriau că bugetul va fi mai mic, însă este un buget mai bun”

Costel Fotea a mai precizat că: ”Bugetul pe 2018 este un buget bun pentru că în 2018 am primit aceeaşi sumă pe care am primit-o în 2017, la începutul anului cu menţiunea că plata salariilor pentru profesori şi personalul angajat din şcolile speciale va fi făcută de către Ministerul Educaţiei prin inspectoratul şcolar, asta înseamnă o cheltuială mai puţină la Consiliul Judeţean de aproximativ 5 milioane de euro. Sumă pe care o plăteşte Ministerul Educaţiei pentru şcolile speciale este de 5 milioane de euro. Suma alocată Consiliului Judeţean este de 175 milioane de lei. Cele 5 milioane de euro din bugetul Consiliului Judeţean le alocam pentru aceste şcoli. Practic, 20 milioane se duceau pe salarii.”

Unde vor merge banii, anul acesta

Gălăţenii se vor putea mândri cu o nouă construcţie pentru Muzeul de Artă Vizuală. Valoarea acestei investiţii se ridică la cinci milioane de lei, iar preşedintele CJ a ţinut să precizeze că în şedinţa de la finalul lunii acesteia, vor fi aprobaţi indicatorii tehnico- economici, urmând ca în februarie să fie demarată procedura de achiziţie pentru desemnarea unui constructor. Proiectul va fi susţinut din bugetul propriu, iar valoarea investiţiei se ridică la 4,8 milioane de euro. La capitolul investiţii proprii ale CJ intră şi centrul destinat persoanelor cu Alzeimer, centru amenajat în cartierul Port de CJ Galaţi, care a alocat pentru asta 2 milioane de lei (investiţie făcută în locul unui fost centru pentru minori, al Direcţiei pentru Protecţia Copilului şi care ar putea fi dată în folosinţă în această toamnă), dar şi de extinderea spitalului de la Găneşti, lucrare necesară pentru respectarea condiţiilor europene de cazare a celor 140 de pacienţi internaţi acolo. Termenul de finalizare a lucrărilor de la Spitalul de la Găneşti este finalul lui 2019.
Aşadar, aşa cum a menţionat Costel Fotea în nenumărate rânduri, banii vor merge anul acesta mai mult pe sănătate şi cultură. Rămâne de văzut ce proiecte din cele menţionate vor fi finalizate şi ce proiecte noi ne mai aşteaptă.

Primăria va putea folosi gratuit un proiect de constituire 3D a centrului istoric realizat de către cei de la Facultatea de Inginerie. Întrebat dacă este interesat de acest proiect primarul a răspuns că la nivel de resurse nu, însă faptul că este o aplicaţie gratuită nu face decât să-l bucure.
Primăria este interesată de acest proiect însă nu are resursele financiare necesare pentru a-l pune în aplicaţie. ”Faptul că este o aplicaţie gratuită nu face decât să mă bucure. (...) Nu l-am văzut, doar am auzit, cred că este o randare video care ne prezintă cam cum ar putea arăta centrul oraşului dacă se va reabilita atât strada cât şi clădirile de pe strada Domnească. Ne putem imagina şi noi, cu siguranţă e un plus, îl vom folosi, îl vom pune la dispoziţie atunci când vom începe acest proiect şi pentru centrul oraşului”, a mai declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Lista primarului Ionuţ Pucheanu de reabilitare a infrastructurii de cartier, prin refacerea completă a trotuarelor, asfaltarea străzilor, aleilor şi crearea de locuri de parcare va continua şi în următorii ani. Proiectul a fost demarat de către edil încă din vara anului 2016, proiect ce în ultimii ani a fost uitat de autorităţi. După cum se ştie, până la acest moment lucrările de reabilitare au fost executate în cartierele Ţiglina I şi Mazepa II, în proporţie de 25 la sută. Acestora li se vor alătura alte şase zone importante ale oraşului cartiere uitate de autorităţi în ultimii ani. Este vorba despre I.C. Frimu (pe porţiunea cuprinsă între Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Aurel Vlaicu şi George Coşbuc), Micro 38, Micro 39A, B şi C şi o parte din cartierul Micro 13.
”Este un proiect pe care l-am demarat la scurt timp de la alegeri. Vom continua cu forţe mult sporite şi se va lucra simultan în mai multe zone ale oraşului. Mă refer la zona cuprinsă între Potcoava şi Spicu, pe o parte şi pe cealaltă a străzii Brăilei, şi nu în ultimul rând se va afla şi zona cuprinsă între 3 Star iar pe partea cealaltă, zona de Domnească cuprinsă între Hotelul Galaţi şi Parcul Eminescu, parc care este scos la licitaţie. Evident că, toate celalalte lucrări desigur care vor mai fi pe Fonduri Europene, mă refer aici la o stradă care va fi refăcută din temelii la propriu, mă refer la sectorul de stradă cuprins de la Casa Roşie, pe Siderurgiştilor, 1 Decembrie şi sectorul cuprins între piaţa din Micro 40 şi continuat pe toată linia tramvaiului până pe Mecelarului şi la intrarea in depou”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Anul 2018 aduce mai multe schimbări pentru români. Printre acestea se numără faptul că salariul minim brut pe economie creşte cu 31%, de la 1 ianuarie 2018. Astfel de la 1.450 de lei cât e în prezent, va ajunge la 1.900 de lei. Taxele şi impozitele vor creşte şi ele, astfel, că la ultima şedinţă din acest an de Consiliu Local pe ordinea de zi s-a aflat pe masa aleşilor locali proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor, impozite şi taxe ce vor creşte începând de anul viitor. Mai exact, impozitul pe clădirile rezidenţiale va fi majorat cu 0,01%, iar pentru clădirire nerezidenţiale, adică apartamente în care funcţionează birouri sau unităţi economice, impozitul creşte cu 0,3%. Nici de majorarea taxei de habitat nu vom scăpa, astfel că ea va fi de la 67 de lei/persoană/an, la 85 de lei/persoană/an. Însă, ce se va întâmpla cu amenzile? Întrebat de presă ce se va întâmpla cu amenzile primarul Ionuţ Pucheanu a declarat: ”Ceea ce vă pot spune cu siguranţă este că amenzile vor creşte, vom încerca să nu mai avem amenzi cu un minim şi un maximum pe o infracţiune, pentru că mi se pare absurd, mi-e greu să cred că cel care a rupt o floare îi pot da 500 de lei amendă şi dacă rupeai două îţi dau 1.000 de lei. Prin urmare încercăm să facem ca aceste amenzi să fie strict per infracţiunea comisă şi să ne ducem spre un maxim pe care legea ni-l permite pentru că altfel din punctul meu de vedere nu văd nici o şansă în care să ne civilizăm sau să dispară cât mai mulţi din cei certaţi cu bunul simţ”. În concluzie, anul 2018 vine cu mari surprize pentru cetăţeni. Rămâne să vedem dacă nu ne aşteaptă şi altele.

Pagina 9 din 13