M.A.S.

M.A.S.

Produsul Intern Brut a crescut, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2012, şi a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% în trimestrul III 2013 comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier), potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
Pentru perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, PIB-ul estimat a fost de 467,101 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 2,7% faţă de perioada similară din 2012.
Conform INS, PIB-ul — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 158,115 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,6% faţă de trimestrul II 2013, şi cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012.
În termeni reali, PIB-ul estimat pentru primele nouă luni ale anului a fost de 443,185 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În ceea ce priveşte trimestrul III 2013, PIB-ul estimat a fost de 175,374 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 4,1% faţă de T3 2012.
La creşterea PIB-ului în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2012, au contribuit următoarele ramuri: industria (+1,4%), cu o pondere de 30% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5,1%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 17,9%, tranzacţiile imobiliare (+0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%.
Reducerea volumului de activitate din administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cu 0,7% a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia acestei ramuri la creşterea PIB fiind de minus 0,1%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni ale anului 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, creşterea s-a datorat, în principal,
exportului net (cu o contribuţie de +5,2%), consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 1,5%, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,4%), cu o pondere de 60,4% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 0,6%.
O contribuţie negativă au înregistrat: formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 3,9%, consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 2,4%, variaţia stocurilor (-1,5%) ca urmare a reducerii stocurilor din economie.
România s-a plasat pe locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la testările PISA (Programme for International Student Assessment) - ţări OECD şi partenere - desfăşurate în 2012, aşa cum o arată raportul emis de secretariatul pentru educaţie al OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development), la Paris, informează un comunicat al Ministerului Educaţiei Naţionale.
În acest fel, România a reuşit să înregistreze un progres, comparativ cu anul 2009, când se plasa pe locul 49 din 65, şi faţă de anul 2006, când ocupa locul 47 în rândul celor 57 de ţări testate.
Scorul mediu înregistrat de elevii români la ciclul de testare PISA 2012 este următorul: 445 puncte de scor la Matematică, 438 puncte de scor la Citire/Lectură şi 439 puncte de scor la Ştiinţe. Comparativ, media ţărilor OECD este de 494 puncte la Matematică, 496 la Citire /Lectură şi 501 la Ştiinţe.
Alături de Bulgaria şi de Franţa, România face parte din grupul de ţări în care, în perioada 2000-2012, diferenţele de gen în performanţa la Citire/Lectură s-au modificat cu mai mult de 15 puncte de scor în favoarea fetelor.
La Matematică, rezultatele elevilor români sunt comparabile cu cele ale elevilor din state precum Turcia, Cipru, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria şi Chile. Performanţele elevilor români sunt mai bune decât ale elevilor din Malaezia, Muntenegru, Costa Rica, Kazahstan, Mexic, Uruguay, Brazilia, Tunisia, Iordania sau Argentina. Ne întrec, în limite de scor sub media ţărilor OECD, elevi din ţări precum Serbia, Grecia, Federaţia Rusă, Israel, Croaţia, Republica Slovacia, Lituania, Ungaria, Letonia şi Italia.
La Citire/Lectură, rezultatele elevilor români sunt comparabile cu ale elevilor din ţări precum Serbia, Emiratele Arabe Unite, Chile, Thailanda, Costa Rica şi Bulgaria. Performanţe mai bune, dar sub media ţărilor OECD, au ţări precum Cipru, Republica Slovacia, Federaţia Rusă, Turcia, Grecia, Lituania, Slovenia, Islanda, Suedia şi Croaţia. Sub performanţele elevilor români se situează elevii din Mexic, Muntenegru, Uruguay, Brazilia, Tunisia, Columbia, Iordania, Malaezia, Indonezia şi Argentina.
În luna martie 2012, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare a administrat testarea elevilor de 15 ani din cadrul Programului internaţional din domeniul educaţiei dezvoltat de OECD — PISA 2012. Pentru testare au fost eşantionaţi să participe 5.250 de elevi de 15 ani, cuprinşi în gimnaziu şi în liceu, câte 35 de elevi aflaţi în 178 de şcoli din 40 de judeţe ale ţării, precum şi din municipiul Bucureşti. Şcolile au fost selectate de către Consorţiul PISA, conform procedurilor de eşantionare internaţionale, iar elevii au fost selectaţi aleatoriu, cu ajutorul unui program informatic dedicat, astfel încât să alcătuiască, conform cerinţelor acestui studiu comparativ internaţional, un eşantion naţional reprezentativ pentru reţeaua şcolară autohtonă.
La nivel internaţional, la PISA 2012 au participat 65 de ţări OECD şi ţări partenere. Implementarea proiectului a implicat două etape obligatorii — pre-testarea, desfăşurată în martie 2011, şi testarea propriu-zisă, alcătuind împreună un ciclu de testare. La PISA 2012, domeniul principal al evaluării a fost Matematica, iar domeniile secundare au fost Ştiinţele şi Citirea/Lectura.
Standardele tehnice PISA impun ca administrarea instrumentelor de evaluare să fie complet externă şcolilor participante, realizată de administratori de test formaţi la nivel naţional, pe baza unui manual de proceduri.
titluri executorii pentru recuperarea împrumuturilor acordate unor pensionari rău-platnici, dar cu termen de graţie şi/sau termene de plată eşalonată, conform unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.
Actul normativ modifică Legea 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.
"Proiectul de lege adoptat de Guvern prevede posibilitatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de a încheia contracte de împrumut care constituie titlu executoriu, iar, în cazul neexecutării obligaţiei, părţile să stabilească alte termene de plată, un termen de graţie sau/şi termene de plată eşalonată", informează Guvernul.
Proiectul, lansat în dezbatere publică în urmă cu două luni, modifică legislaţia în vigoare pentru a da posibilitatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor să emită titluri executorii pentru recuperarea împrumuturilor acordate unor pensionari rău-platnici, iar caselor teritoriale de pensii, pe baza titlului executoriu, să înfiinţeze popriri asupra veniturilor din pensii, până la lichidarea debitului.
În nota de fundamentare se afirmă că modificările vor asigura eficientizarea procesului de recuperare a debitelor stabilite în sarcina pensionarilor care au contractat împrumuturi de la casele de ajutor reciproc, dar şi întărirea capacităţii organizaţionale a caselor de ajutor reciproc.
Bugetul celor care locuiesc la oraş alocat cheltuielilor pentru sărbătorile de iarnă este, în medie, de 1.541,68 lei, mai mare cu circa 300 de lei decât cel de anul trecut, urmare a faptului că preţurile produselor şi serviciilor de pe piaţa românească au crescut în acest an, potrivit unui studiu.
Bugetul mediu total alocat pentru Crăciun şi Revelion înregistrează, astfel, o creştere comparativ cu anii anteriori - 1.255,47 lei în 2012, 1.046,75 lei în 2011, 1.052,48 lei în 2010 şi 1.523,29 lei în 2009, arată cercetarea efectuată de Mednet Marketing Research Center.
"Principalul motiv de creştere a acestui buget poate fi faptul că preţurile la majoritatea produselor şi a serviciilor de pe piaţa românească au crescut în decursul anului", spun iniţiatorii studiului.
Pentru 33,5 la sută dintre persoanele chestionate, acest buget este însă mai mic decât cel din 2012.
Majoritatea persoanelor chestionate au arătat că bugetul alocat pentru Crăciun şi Revelion este mai mare decât cel de anul trecut, creşterea fiind resimţită la categoria de produse alimentare (carne, cozonac etc.). Bugetul mediu pe care respondenţii intenţionează să-l aloce pentru mâncare şi băutură fiind de 600,76 lei (comparativ cu 501,04 lei în 2012, 422,27 lei în 2011, 491,54 lei în 2010 şi 556,13 lei în 2009).
O creştere este înregistrată şi pentru categoria de produse nealimentare. Astfel, pentru produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă (haine, încălţăminte, cosmetice etc.), orăşenii intenţionează să aloce, în medie 498,63 lei (comparativ cu 414,08 lei în 2012, 397,72 lei în 2011, 302,07 în 2010 şi 321,09 lei în 2009), au mai precizat realizatorii studiului.
În ceea ce priveşte călătoriile sau excursiile organizate în perioada sărbătorilor de iarnă, se înregistrează, de asemenea, o creştere a bugetului alocat - 1.524,47 lei în medie, comparativ cu 1.384,17 lei în 2012, 1.332,41 lei în 2011, 1.351,79 lei în 2010 şi 1.312,50 lei în 2009.
Tot în perioada sărbătorilor de iarnă, o altă categorie de cheltuieli este cea a "ieşirilor în oraş sau la restaurant". Pentru aceasta, persoanele intervievate intenţionează să aloce, în medie, aproximativ aceeaşi sumă ca şi anul trecut, respectiv 378,02 de lei.
În privinţa cadourilor pentru cei dragi, cu ocazia Crăciunului şi a Revelionului, suma medie pe care intenţionează să o cheltuiască majoritatea respondenţilor (87,1 la sută) este de 465,25 lei. Cei mai mulţi intenţionează să cumpere articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte (52,1 la sută ), cosmetice sau parfumuri (35,2 la sută ), jucării (34,1 la sută) sau ciocolată sau cafea (19,8 la sută), se mai arată în studiu.
Principalii destinatari ai acestor cadouri sunt soţul sau soţia, partenerul (87,5 la sută ), copiii (63,8 la sută) şi părinţii (33,7 la sută).
Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (55,5 la sută) spun că nu îşi vor cumpăra, anul acesta, brad natural de Crăciun, principalul motiv fiind acela că au deja un brad artificial (40,4 la sută).
În ceea ce priveşte Revelionul 2014, majoritatea respondenţilor aleg să petreacă în ţară (90,1 la sută), conform aceleiaşi cercetări.
Dintre cei care vor petrece Revelionul în ţară, 73,6 la sută spun că vor petrece alături de familie şi prieteni, în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 12,6 la sută vor merge într-o staţiune montană sau balneară din România, iar 9,3 la sută vor merge la restaurant sau la club.
Moş Nicolae, o sărbătoare importantă pentru români, determină 81,8 la sută dintre persoanele intervievate să ofere cadouri celor dragi, suma medie estimată a fi cheltuită în acest scop fiind de 289,57 lei, se mai arată în cercetarea efectuată de Mednet Marketing Research Center.
Potrivit iniţiatorilor studiului, în ceea ce priveşte tipul cadourilor alese, respondenţii spun că vor oferi celor dragi, cu această ocazie, dulciuri (54,3 la sută), articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte (41,3 la sută ), precum şi jucării (36,1 la sută ).
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada cuprinsă între 21 şi 27 noiembrie 2013.
Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta între 18 şi 65 ani, marja de eroare a studiului fiind de ± 3,46 la sută.
Acordurile bilaterale pentru construcţia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi trebuie renegociate de la zero, potrivit Comisiei Europene, relatează EuroActiv.com.
"Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislaţia Uniunii Europene", a declarat miercuri, în Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană.
Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligaţia, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunităţii pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene.

Veste proastă într-o perioadă proastă

Anunţul făcut de Borchert are loc într-o perioadă de sensibilitate crescută în relaţiile UE-Rusia. Săptămâna trecută, liderii europeni au fost luaţi prin surprindere de decizia preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi întărit relaţiile dintre fosta republică sovietică şi UE.
În schimb, Ianukovici a semnalat că Ucraina se va apropia de Rusia, provocând proteste ample pro-europene.
La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, şi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.
Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste ţări vor fi nevoite să denunţe acordurile cu Rusia.
El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situaţia, cerându-i să analizeze "pozitiv" posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.
Þările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, state membre UE, precum şi Serbia, membră a Comunităţii Energiei, un acord internaţional susţinut de UE care include ţări foste comuniste din Europa de Est.
"Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcţiei sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri", a insistat Borchert.

Care sunt problemele

Oficialul Comisiei a menţionat cel puţin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale. Prima problemă este legislaţia UE care prevede separarea activităţilor de producţie de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător şi furnizor de gaze, nu poate să deţină simultan capacitate de producţie şi reţeaua de distribuţie. În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terţi la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor. În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.
"Este posibil ca proiectul de construcţie a South Stream şi de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu ştiu, nu ştiu încă", a repetat Borchert.
El a avertizat că chiar dacă negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerinţele UE va dura.
"Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo", a spus Borchert.
Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepţiile de la obligaţiile de separare a producţiei de energie de distribuţie. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacităţile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.
"Nu va fi o sarcină uşoară. Este nevoie de multă înţelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea şi francheţea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia în domeniul energiei", a subliniat Borchert.
Întrebat de EurActiv când a anunţat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.
Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom, iar ţările semnatare cunosc de atunci situaţia.
"Sunt pe deplin informaţi despre ceea ce am spus astăzi", a dat asigurări Borchert.

Vor fi probleme

Anunţul Comisiei va pune într-o situaţie dificilă cel puţin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream. Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniţei cu Serbia. Serbia a făcut acelaşi lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele ţări ar fi ştiut, potrivit unor informaţii, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislaţia UE.
Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca ţările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.
Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autorităţile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.
Rusia nu pare să aibă însă intenţia să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că "nimic poate împiedica construcţia South Stream".
Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluţie pentru operarea acesteia.
Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.
El a adăugat că legislaţia UE nu poate prevala în relaţiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislaţia internaţională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.
Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.
Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.
Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.
Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).
Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an şi ar urma să intre în exploatare în 2015.
Consumat în cantităţi mici, vinul este un minunat remediu natural în multe boli, susţine ziaristul specializat în ştiinţe Tony Edwards, în cartea sa „The Good News About Booze”, publicată recent, notează cotidianul belgian Het Laatste Nieuws, preluat de 7sur7.be.
În opinia lui Edwards, cele mai bune medicamente din lume sunt băuturile alcoolice. Aceste băuturi şi îndeosebi vinul roşu sunt leacuri excelente împotriva guturaiului, a problemelor cardiace, dar şi pentru libido, susţine ziaristul citat.
Tony Edwards a citit numeroase studii publicate în întreaga lume, printre care unul elaborat de cercetători de la Universitatea Harvard care timp de 12 ani au observat 12.000 de oameni cu hipertensiune arterială. Potrivit concluziilor studiului acestora, oamenii care beau vin roşu, în doze mici, riscă mai puţin să aibă o criză cardiacă.
Şi riscul de cancer ar scădea semnificativ la consumatorii de vin. În cazul femeilor care beau zilnic, în cantităţi rezonabile, riscul de a face cancer la sân a scăzut cu 42%, iar la bărbaţi scade riscul de cancer de prostată, stomac şi colon la patru pahare de vin băute pe săptămână.
Conform unui studiu realizat de cercetători canadieni, cei care beau un pahar de alcool din când în când riscă cu 13% mai puţin să facă diabet. În plus, osteoporoza de care suferă vârstnicii poate fi combătută cu un pahar de alcool consumat periodic, dar în cantităţi mici.
Tony Edwards le recomandă celor care au guturai să bea un pahar de vin alb, care, în plus, reduce cu 88% riscul de a se îmbolnăvi din nou.
În sfârşit, băuturile alcoolice pot îmbunătăţi semnificativ relaţiile cu partenerul de viaţă. Potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă italieni în 2009, femeile care beau regulat câte un pahar de vin au o viaţă sexuală mai bogată decât celelalte.