M.A.S.

M.A.S.

Majorarea accizei la carburanţi este complet nejustificată şi este de aşteptat ca, de la 1 septembrie, preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu circa 10%, urmând ca, până la sfârşitul anului, să se majoreze preţurile şi pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical - BNS. Conform unui comunicat, scutirea impozitului pe dividende şi reducerea contribuţiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populaţiei. "La începutul acestei săptămâni, în stilul obişnuit, adică cu maximum două zile înainte, Ministerul Finanţelor Publice a transmis partenerilor sociali spre avizare un proiect de modificare a Codului Fiscal. Două aspecte atrag atenţia în mod special, respectiv: scutirea de impozit a veniturilor din dividende şi majorarea accizelor pentru 3 produse — benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină", se menţionează în comunicat. Potrivit BNS, alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă circa 55% din accizele totale colectate într-un an. Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aproximativ 1,28 miliarde lei, iar majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creştere a veniturilor bugetare cu circa 3,35 miliarde lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 1 septembrie 2017. "Trebuie spus că în acest moment România şi-a aliniat nivelul accizelor pentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă. Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creşterea vizată pentru 01.09.2017, unul dintre cele mai reduse din Europa. Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare ţară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condiţiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă", explică sindicaliştii. În opinia lor, în aceste condiţii, majorarea accizei este complet nejustificată, după modul în care a fost gândită fiind "evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat şi cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităţilor acordate mediului de afaceri". Astfel, BNS atrage atenţia că efectul creşterii accizelor va fi rapid resimţit în preţul la pompă pentru carburanţi şi, ulterior, şi în preţul altor produse pentru a căror distribuţie se folosesc mijloace de transport. "Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aproximativ 43% din preţul la pompă al benzinei fără plumb şi 40% în cazul motorinei, este de aşteptat ca de la 1 septembrie preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu aproximativ 10%, în cazul în care comercianţii nu vor mai face şi alte ajustări decât cele rezultate din creşterea accizei. Creşterea preţurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creşterea directă şi imediată. Până la sfârşitul anului estimăm că populaţia va resimţi un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creşterea preţurilor pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport", se precizează în comunicat. De asemenea, reprezentanţii BNS subliniază că "în nenumărate rânduri Guvernul şi-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menţionând că populaţia a votat pentru acest program", însă majorarea accizelor nu este menţionată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creşterea preţurilor la carburanţi,"ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică".  Conform sursei citate, scutirea de impozit pe dividende cât şi renunţarea la cele 4 contribuţii sociale (contribuţia pentru fondul de şomaj, contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii şi contribuţia pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă şi boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 miliarde lei anual, adică aproape dublu faţă de cât obţine Guvernul într-un an prin majorarea accizelor. "Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulţi, în special populaţia activă, pe de o parte afectată de creşterea preţurilor şi pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuţiilor sociale datorate în special de angajator şi la care Guvernul a decis să renunţe)", susţin sindicaliştii. În acest context, ei cer Guvernului României să stopeze "imediat" acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populaţiei active din România. Totodată, cer Executivului constituirea de urgenţă a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală "echitabilă, predictibilă şi sustenabilă, aşa cum BNS, prin intermediul domnului preşedinte Dumitru Costin, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social din 27 iulie 2017". 
  Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti îi cercetează pe doi tineri din judeţul Galaţi, unul care conducea un autoturism deşi nu deţinea permis de conducere, iar celălalt care îi încredinţase maşina tatălui său. "În ziua de 10 august a.c., în jurul orei 20.50, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere şi control, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti, judeţul Galaţi, a oprit pentru control, pe comunicaţia DN 26, pe raza localităţii Ijdileni, un autoturism marca Volskwagen Passat, condus de gălăţeanul V. E., în vârstă de 20 de ani. În autoturism, pe scaunul din dreapta faţă, se afla ca pasager gălăţeanul A.R. în vârstă de 21 ani. În urma verificărilor specifice, poliţiştii de frontieră au constatat că V.E. nu deţine permis de conducere, acesta urmând cursurile unei şcoli de şoferi. Totodată, din declaraţia lui A.R. a reieşit faptul că acesta a luat autoturismul de la tatăl său, care este proprietarul maşinii, pentru ca prietenul său să poată exersa în vederea susţinerii examenului auto”, se arată în comunicatul STPF Galaţi.Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere în sarcina numitului V.E., iar pe numele lui A.R. pentru săvârşirea infracţiunii de încredinţarea cu bună ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care nu posedă permis de conducere.

Potrivit ziarului Sunday Telegraph, Regatul Unit este dispus să plătească 40 de miliarde de euro pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Publicaţia preluată de Reuters citează trei surse guvernamentale, fără a le dezvălui identitatea. Sunday Telegraph afirmă că guvernul de la Londra este gata să plătească doar în cadrul unei înţelegeri mai largi, care să cuprindă şi un acord comercial. "Ştim că poziţia UE este 60 de miliarde de euro, dar bilanţul real este de 50 de miliarde de euro. Al nostru e mai aproape de 30 de miliarde de euro, dar rezultatul final real este de 40 de miliarde de euro, chiar dacă publicul şi politicienii nu sunt încă de acord", a declarat una din sursele ziarului. Ministerul britanic care răspunde de negocierile pentru Brexit nu a comentat oficial. Regatul Unit a acceptat deja ideea că va plăti sumele datorate, dar nu a furnizat cifre, reaminteşte Reuters.

Germania încearcă să profite de miliardele de euro oferite de UE pentru comunităţile de romi din România şi Bulgaria susţinând că cele două ţări nu utilizează aceşti bani, scrie ziarul britanic Express într-un articol publicat recent în ediţia sa online. Joachim Stamp, ministrul integrării din cel mai mare land al Germaniei, Renania de Nord-Westfalia, a considerat "extrem de deranjant" că cele două ţări din Europa de Est refuză să utilizeze banii din Fondul Social European (FSE). Ambele state membre ale UE primesc fonduri în valoare de milioane de euro în fiecare an pentru a-şi ajuta comunităţile de romi, cel mai mare grup minoritar din blocul comunitar, ce numără peste 10 milioane de membri în UE. Bulgariei, care are 750.000 de romi — sau 9,94% din populaţie — i s-a alocat o sumă în euro echivalentă cu 6,5 miliarde de lire sterline, potrivit ziarului britanic, în perioada 2014-2020, cu peste 4,6 miliarde provenind din FSE. România a primit pentru aceeaşi perioadă o sumă în euro echivalentă cu 20,7 miliarde de lire sterline, cu 14,4 miliarde de la FSE, pentru a-şi ajuta populaţia de romi de peste 1,1 milioane de locuitori, reprezentând peste 5% din populaţia totală a ţării. România şi Bulgaria refuză să utilizeze banii pentru romi, potrivit lui Stamp, care susţine că aceşti bani ar trebui "redistribuiţi" către regiunea Ruhr. Zona, în estul Renaniei de Nord-Westfaliei, este cea mai mare zonă urbană din Germania şi a treia cea mai mare din UE. Cele două oraşe principale ale regiunii, Dortmund şi Duisburg, au primit un număr mare de imigranţi din cele două ţări, notează express.co.uk. Stamp a declarat pentru WAZ, cel mai mare ziar din regiune, că "aceste fonduri ar trebui puse la dispoziţia oraşelor ca Dortmund şi Duisburg". "În Bulgaria, romii nu sunt acceptaţi deloc (...). Ei sunt trataţi ca cetăţeni de clasa a cincea. Educaţia copiilor nu este acolo garantată", potrivit lui Stamp. "Bulgaria ar trebui să înţeleagă că dacă va continua să permită această lipsă de educaţie, problema se va agrava", a adăugat el. Pe parcursul perioadei de finanţare anterioare, respectiv 2007-2013, România nu a reuşit să utilizeze nici măcar o cincime din contribuţia totală a UE de 17,8 miliarde de euro pentru a ajuta comunitatea romă, notează ziarul britanic. UE foloseşte termenul "rom" ca un termen umbrelă ce include şi grupuri care au caracteristici culturale similare, cum ar fi nomazii, ţiganii şi sinti, mai remarcă publicaţia Express. Finanţarea este oferită fiecărei ţări pe baza populaţiei sale de etnie romă, dar fiecare guvern are responsabilitatea de a cheltui banii stabilind obiective specifice precum promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.
Şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, a declarat că i-a spus omologului său rus, Serghei Lavrov, că presupusa ingerinţă a Moscovei în campania electorală americană în 2016 a antrenat o "neîncredere importantă" între cele două ţări, relatează France Presse. "Intruziunea rusească în alegeri este un incident serios", a declarat Tillerson presei în cadrul unui forum pe probleme de securitate la Manila. El afirmă că abordase acest subiect în ajun cu ministrul de externe rus. "Pentru a-l ajuta să înţeleagă până în care punct acest incident a fost serios şi în ce măsură el a deteriorat relaţiile între SUA şi poporul american, pe de o parte, şi poporul rus, pe de alta, i-am explicat că aceasta a creat o neîncredere importantă şi că noi trebuie pur şi simplu să găsim un mijloc de a gestiona aceasta", a spus Tirie.
Numărul europenilor care îşi vor pierde viaţa din cauza dezastrelor climatice va creşte de 50 de ori până la sfârşitul secolului, vremea extremă urmând să provoace moartea a peste 150.000 de oameni anual până în 2100 dacă nu se face nimic pentru combaterea schimbării climatice, apreciază oamenii de ştiinţă într-un nou studiu dat publicităţii, relatează Reuters şi AFP. Într-un studiu publicat în revista The Lancet Planetary Health, oamenii de ştiinţă susţin că cercetările lor arată că schimbarea climatică este o povară tot mai mare asupra societăţii, existând probabilitatea ca doi din trei europeni să fie afectaţi, dacă emisiile de gaze cu efect de seră şi evenimentele climatice severe nu sunt controlate. Predicţiile, bazate pe presupunerea că nu vor exista reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră şi nici ameliorări ale politicilor pentru reducerea impactului evenimentelor climatice extreme, arată că numărul deceselor legate de vreme în Europa vor creşte de la 3.000 pe an în perioada dintre 1981 şi 2010, la 152.000 pe an în perioada 2071-2100. "Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari ameninţări globale pentru sănătatea umană în secolul al XXI-lea, iar pericolul pentru societate va fi tot mai legat de riscuri legate de vreme", a spus Giovanni Forzieri, din cadrul Centrului pentru cercetare comună al Comisiei Europene din Italia, implicat şi el în coordonarea studiului. El a spus că dacă "încălzirea globală nu este redusă de urgenţă", în jur de 350 de milioane de europeni ar putea fi expuşi la extreme climatice dăunătoare anual până la sfârşitul secolului.  Studiul a analizat efectele a şapte dintre cele mai dăunătoare tipuri de dezastre legate de vreme — valuri de căldură, valuri de frig, incendii de pădure, secete, inundaţii provocate de ieşirea râurilor din albie sau în zonele de coastă şi furtuni însoţite de vânturi puternice — în 28 de ţări ale UE, plus Elveţia, Norvegia şi Islanda. Cercetătorii au analizat efectele dezastrelor între 1981 şi 2010 pentru a estima vulnerabilitatea populaţiei, apoi au combinat datele cu modele privind modul în care ar putea avansa schimbarea climatică şi respectiv modul în care populaţia va creşte şi va migra. Descoperirile lor sugerează că valurile de căldură vor fi cele mai letale dezastre legate de vreme şi ar putea provoca 99% din toate decesele legate de vreme din Europa — în creştere de la 2.700 morţi pe an între 1981 şi 2010 şi până la 151.500 morţi pe an în perioada 2071-2100. Rezultatele mai prognozează şi o creştere substanţială a numărului de morţi provocat de inundaţiile în zonele de coastă, de la şase morţi pe an la începutul secolului, până la 233 pe an la sfârşitul lui. Cercetătorii spun că schimbarea climatică va fi principalul factor determinant al acestei evoluţii, reprezentând 90% din risc, în timp ce creşterea populaţiei, migraţia şi urbanizarea vor reprezenta 10% din risc. Paul Wilkinson, profesor la Şcoala de igienă şi medicină tropicală din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a spus că concluziile acestuia sunt îngrijorătoare. "Încălzirea globală ar putea duce la un impact asupra oamenilor care creşte rapid dacă nu se iau măsuri rapide de adaptare, cu o creştere accentuată a riscului de mortalitate din cauza căldurii extreme", a spus el. Concluziile studiului "dau şi mai multă greutate argumentelor puternice pentru accelerarea acţiunilor" pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, încetinirea schimbării climatice şi protejarea sănătăţii populaţiei, a mai spus Wilkinson.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a salutat marţi atitudinea altor ţări faţă de programul de rachete al Coreii de Nord, la câteva zile după ce Consiliul de Securitate al ONU a impus noi sancţiuni Phenianului în urma a două teste cu rachete balistice intercontinentale efectuate în iulie, relatează Reuters. 'După mulţi ani de eşecuri, ţările se reunesc pentru a aborda în cele din urmă pericolele reprezentate de Coreea de Nord. Trebuie să fim duri şi decisivi!', a scris Trump într-un mesaj difuzat pe Twitter. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat sâmbătă noi sancţiuni împotriva Coreii de Nord ca urmare a celor două teste cu rachete balistice intercontinentale (ICBM) efectuate de această ţară în iulie. Măsurile, inclusiv interzicerea tuturor exporturilor de cărbune, au ca scop reducerea cu o treime a veniturilor anuale ale exporturilor nord-coreene în prezent în valoare de 3 miliarde de dolari. Rezoluţia care prevede sancţiuni împotriva Coreii de Nord este a opta de acest gen adoptată din 2006, când Phenianul a efectuat primul său test nuclear. Coreea de Nord a ameninţat marţi cu acţiuni 'fizice' după adoptarea noilor sancţiuni şi a calificat acest demers drept un 'act terorist' dirijat de SUA împotriva Phenianului, notează agenţia de presă sud-coreeană Yonhap.
Imigranţii europeni cu vârste sub 30 de ani ar putea obţine o viză specială care să le permită să lucreze în Marea Britanie după ieşirea efectivă a acestei ţări din Uniunea Europeană, măsură sugerată într-un studiu independent comandat de guvernul de la Londra şi care este motivată de nevoia de a găsi forţă de muncă specializată care să susţină economia britanică, scrie publicaţia El Mundo. Un avantaj menţionat în studiul elaborat de Comisia Consultativă asupra Imigraţiei este că tinerii sub 30 de ani au în faţa lor mulţi ani de viaţă activă şi prin urmare ei vor plăti mult timp impozite statului, ei reprezentând în acelaşi timp un risc mai redus pentru sistemul de asistenţă socială. Ideea este inspirată din politicile privind imigraţia practicate de Australia, Noua Zeelandă şi Canada, ţari mai flexibile faţă de imigranţii lucrători temporari cu vârste sub 30 de ani, şi vine în întâmpinarea solicitărilor mediului de afaceri, care se teme că în urma Brexitului şi a măsurilor de limitare a imigraţiei va fi îngreunată găsirea forţei de muncă. De altfel, guvernul de la Londra are deja un acord de acest timp cu cele trei ţări menţionate, plus Japonia, ce permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani să obţină un loc de muncă în Marea Britanie. În ceea ce priveşte imigraţia provenită din statele Uniunii Europene, în raport se sugerează guvernului britanic ca după Brexit să accepte numai lucrătorii calificaţi. ''Teoria economică arată că este mai probabil ca imigranţii să aducă beneficii economice atunci când abilităţile lor sunt diferite de cele ale populaţiei locale'', explică autorii studiului.
Muzica şi filmele nu mai sunt piratate la un nivel atât de ridicat ca în urmă cu cinci ani, întrucât aceste produse s-au ieftinit, iar cei care continuă să le folosească ilegal o fac mai degrabă din obişnuinţă, a declarat Răzvan Câşmoiu, director al Direcţiei Epertize, Contestări, Economic şi Organizare din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Potrivit acestuia, numărul constatărilor tehnico-ştiinţifice efectuate de ORDA a scăzut destul de semnificativ, de la 344 în 2012 la 113 anul trecut. 'În mod evident, produsele fizice nu mai sunt atât de folosite, tot contentul migrând spre internet. Personal, cred că motivele care stăteau la baza folosirii de produse nelegale nu mai este de actualitate. Adică acum câţiva ani toată lumea spunea că muzica şi filmele sunt scumpe. Într-adevăr, un CD cu muzică costa 70-80-100 de lei. Raportat la puterea de cumpărare, la acele momente puteam spune că este un preţ mare. Însă acum sunt o serie întreagă de aplicaţii', a arătat oficialul ORDA, prezent la conferinţa Pria Registered Trademarks. El a dat drept exemplu aplicaţia de muzică Zonga, unde un abonament costă 3-4 euro pe lună, o sumă modică în opinia sa. 'A cam dispărut perioada când erau piratate melodiile. La fel şi la filme, găsim destule moduri de a viziona filmele legal la preţuri acceptabile, HBO Go tot pachetul este 10 euro', susţine Câşmoiu. Potrivit acestuia, preţul nu mai reprezintă principala cauză pentru care se consumă produse piratate, ci mai degrabă o obişnuinţă a consumatorului de a prelua din start content nelegal. 'Rolul nostru rămâne să transmitem că există surse legale la preţuri accesibile', a mai spus el. Totodată, oficialul ORDA a arătat că impactul în economie al proprietăţii intelectuale este foarte mare, întrucât proprietatea intelectuală este prezentă în viaţa noastră în fiecare moment. 'Toţi avem un telefon la noi în fiecare moment. Acesta beneficiază de protecţie, de câteva brevete, avem pe el soft protejat de un drept de autor, nu există să nu avem poze sau câteva filmuleţe. Acum ne aflăm într-o clădire, iar proiectul de construcţie este de asemenea protejat prin dreptul de autor. Este clar că şi impactul este mare, fiind atât de prezent', susţine reprezentantul ORDA. El a adăugat că 3% din PIB-ul global este generat de industrii creative şi aceste industrii au angajat 1% din populaţia globului. Acele industrii sunt publicitate, arhitectură, carte, gaming, muzică, film, presă scrisă, arte, spectacol, tv şi arte vizuale. Deci este clar că impactul asupra economiei este foarte puternic. "Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime în aceste domenii, cu 709 miliarde de dolari şi 7,7 milioane de locuri de muncă, deci impactul este evident. Trebuie să fim conştienţi de drepturile pe care le avem şi nu ar fi rău să apelăm la protecţia oferită de ORDA şi OSIM, pentru a beneficia de creativitatea şi inventivitatea de care dăm dovadă', a conchis directorul din cadrul ORDA.
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a identificat, în primele şase luni din 2017, alte circa 3.840 hectare de păduri virgine şi cvasivirgine, pentru care solicită înscrierea în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă, transmisAGERPRES. Conform datelor centralizate, din totalul raportat, 2.996,38 hectare sunt păduri virgine şi 844,08 hectare păduri cvasivirgine. În acest context, cea mai mare suprafaţă de păduri virgine a fost identificată la Ocolul Silvic Arpaţu din judeţul Sibiu, respectiv 1.757,71 hectare. Urmează, cu 1.063 hectare, Ocolul Silvic Strâmbu Băiuşi din judeţul Maramureş şi cu 175,67 hectare Ocolul Silvic Tarniţa din judeţul Mehedinţi. În acelaşi timp, în categoria pădurilor cvasivirgine, cea mai mare întindere (633,21 hectare) a fost identificată în judeţul Maramureş, pe raza ocoalelor silvice Groşii Ţibleşului, Mara şi Strâmbu Băiuşi. De asemenea, alte 58,33 hectare sunt semnalate în judeţul Caraş-Severin (Ocolul Silvic Berzeasca), 87,41 hectare în judeţul Hunedoara (pe raza Ocolului Silvic Geoagiu) şi 65,13 hectare în judeţul Neamţ (la Ocolul Silvic Pipirig). Primele 9.983 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine, suprafeţe aflate în proprietatea publică a statului, au fost identificate deja de Romsilva în cursul anului trecut, acestea fiind incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Recent, Regia Naţională a Pădurilor — Romsilva, Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu organizaţiile WWF România şi Greenpeace România, au reuşit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine şi seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului şi administrate de Romsilva. Cele şapte situri aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Naţional Domogled — Valea Cernei, cu o suprafaţă de 10.321,7 hectare, în Parcul Naţional Semenic — Cheile Caraşului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Naţional Cheile Nerei — Beuşniţa, 4.294,2 de hectare, în Parcul Naţional Cozia, cu 3.411,1 hectare, şi trei alte situri, Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groşii Ţibleşului, de 346,3 hectare, şi codrii Strâmbu-Băiuţi, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat şi Codrul secular Şinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Şinca din judeţul Braşov. În luna iulie 2016, Ministerul Mediului anunţa apariţia Catalogului Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România. Conform Ordinului de ministru emis la vremea respectivă, constituirea şi actualizarea permanentă a catalogului se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, un astfel de document fiind de interes public, şi se publică pe pagina de internet a respectivei entităţi. Studiul pentru includerea în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România este elaborat de către specialişti, care trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: să aibă studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii — silvicultură, ecologie, biologie, cu experienţă de minimum 5 ani în domeniu şi să fie atestaţi ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau persoană atestată în domeniul protecţiei mediului pentru evaluări de mediu; cercetător ştiinţific gradul III în domeniul ştiinţelor naturii — silvicultură, ecologie, biologie; să fie cadru didactic în universităţi cu specializări în domeniul silviculturii, ecologiei şi biologiei. Rezultatele studiilor se depun anual, în original şi în format electronic, la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în perioada 1 martie — 30 septembrie. Romsilva administrează, în prezent, 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului şi 22 de parcuri naţionale şi naturale. Potrivit datelor Regiei, în România se estimează că sunt în jur de 200.000 — 300.000 de hectare cu păduri virgine, suprafeţe care trebuie, însă, verificate prin prisma indicatorilor stabiliţi de către autoritate.
Pagina 7 din 1171