Nicoleta ROGOJINA

Nicoleta ROGOJINA

Consilierii judeţeni au aprobat vineri, 26 mai 2017, proiectul ”B2B-ADVENTURE - Network of Recreation Centers in Lower Danube Euroregion”, ce urmează a fi depus în cadrul Programului Operaţional Comun ENI CBC Bazinul Marii Negre 2014 - 2020. Proiectul vizează valorificarea, exploatarea şi dezvoltarea potenţialului turistic şi a antreprenoriatului turistic şi cultural în Euroregiunea Dunărea de Jos, prin crearea unei reţele transfrontaliere de centre de agrement şi de promovare a turismului în judeţul Galaţi, raionul Izmail - Ucraina şi raionul Cahul - Republica Moldova. În acest sens, în cadrul proiectului se vor realiza investiţii în trei centre de agrement şi se vor organiza excursii turistice transfrontaliere de promovare pentru tineri, vârstnici şi actori sociali din domeniul sportului şi turismului.
Bugetul total al proiectului (pentru cele trei centre din reţeaua transfrontalieră) este în valoare de 1.387.964 euro, din care bugetul alocat Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi este de 437.622 euro, cofinanţarea proprie fiind în cuantum de 35.009,76 euro.
În cadrul proiectului, Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi va avea următoarele responsabilităţi: realizarea investiţiilor pentru Parcul de Aventură Gârboavele; organizarea unei conferinţe transfrontaliere pentru formarea Reţelei de Centre de Agrement şi promovare turistică în Euroregiunea Dunărea de Jos; dezvoltarea Master planului de turism şi a Strategiei de Dezvoltare a Turismului a Euroregiunii Dunărea de Jos; realizarea unor hărţi turistice stradale şi amplasarea lor în zone publice în scop informativ; organizarea unei misiuni B2B pentru operatorii locali de turism privind participarea în cadrul
unui târg de turism naţional.

În aproximativ două luni, adică la sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august va fi dat în folosinţă hangarul pentru elicopterul SMURD Galaţi. Municipiul nostru a primit aparatul de zbor în valoare de 4,5 milioane euro în luna iunie 2014 şi de atunci oficialităţile se chinuie să îi facă un adăpost. În primă fază, după lungi tergiversări, Consiliul Judeţean Galaţi a preluat în administrare, de la stat, terenul pe care este construit hangarul, prin transfer de la Poliţia de Frontieră Galaţi (Ministerul de Interne) la CJ, iar în ianuarie 2016 a fost adoptat proiectul privind construcţia hangarului, investiţie în valoare de 2,5 milioane lei. Hangarul are o suprafaţă de 480 de metri pătraţi, alături fiind amenajată şi o staţie de carburanţi, dar există şi spaţii administrative precum cabinete, cameră de aşteptare, cameră de odihnă pentru piloţi, spaţiu pentru depozitarea aparaturii medicale etc.
Din 2014 şi pînă în prezent elicopterul a fost ferit de intemperii în baza unui contract de închiriere a unui spaţiu la baza aeriană Pegas (fostă Aviasan).

Petrecerile dedicate copiilor încep pe 31 mai, cu o zi înainte de ziua lor, 1 iunie, deoarece preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat deja că le pregăteşte o supriză. Aşadar, pe 31 mai, în parcul de lângă sediul Consiliului Judeţean de pe str. Eroilor, dar şi în toată zona care înconjoară clădirea administrativă, se va desfăşura o acţiune dedicată copiilor din municipiu, dar şi din judeţ. Începând cu ora 13.00, circulaţia va fi oprită, iar micuţii vor avea parte de multe distracţii: tobogane, mascote din desenele animate preferate, jocuri şi multă distracţie.

Consiliul Judeţului Galaţi organizează o conferinţă de mare amploare ce va avea loc la Galaţi în perioada 20 – 21 mai 2017 cu scopul principal de a atrage investiţii importante în judeţul nostru. În cadrul evenimentului ce se va desfăşura sub titulatura „Oportunităţi de investiţii pentru Europa”, vor fi prezentate şi dezbătute proiectele de investiţii care pot fi iniţiate de instituţiile din zona Dunării de Jos şi care pot primi susţinere financiară prin Fondul European de Investiţii Strategice (Planul Juncker).
”La eveniment aşteptăm să participe reprezentanţi ai Comisiei Europene la nivel înalt, experţi în realizarea unor proiecte de investiţii de interes strategic, reprezentanţi ai Băncii Europene de Investiţii, precum şi ai patronatelor din întreaga regiunea Sud-Est. Dorim să facem astfel de evenimente prin care să facem cunoscut Galaţiul. Şansa de dezvoltare a Galaţiului stă în mâinile noastre. Dacă noi vom face proiecte cu finanţare europeană, vom avea şi soluţii de dezvoltare”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Agenda evenimentului îşi propune să abordeze aspecte practice cu privire la tipurile de proiecte ce pot fi dezvoltate pentru a fi finanţate de Fondul European de Investiţii Strategice, precum şi modalităţile de pregătire şi depunere a acestor proiecte.

Pe str. Macului, aşa numita ”centură de pe malul Brateşului”, stradă din municipiul Galaţi cu pretenţii de drum european (E87, DN2B), s-a căscat o groapă care a înghiţit în întregime un cal, dar şi o bună parte dintr-un autovehicul de gabarit mare. Imaginile postate pe o reţea de socializare de unul dintre martorii ”scufundărilor” au dus la revolta celor care le-au văzut: ”Trece vreun râu pe sub şosea? Săracul animal, săracă cisternă...”, ”Aici să stea poliţia locală... nu printre blocuri... la dat invitaţii la sediile lor”, ”Vai de capul nostru... bine că plătim taxe şi impozite, roviniete...”, ”Eu am 3 luni de când le cer să rezolve problema Oltului c.c. Centură. Răspunsul a fost: atunci când se vor întruni comisiile se va lua o decizie”, ”Mie dacă mi s-ar întâmpla să cad cu maşina într-o prăpastie d-asta nu aş cere daune materiale, ci puşcărie celor responsabili de drumurile noastre”.
Fotografiile au ajuns totuşi la cei responsabili, iar la primele ore ale dimineţii era forfotă în jurul gropii.
”Ştiu că de dimineaţă au fost acolo atât cei de la Apă Canal, pentru a asana acea groapă, inclusiv cei de la Ecosal, pentru a interveni imediat, pentru a o acoperi, deci încercăm să ne mişcăm rapid. Cum de s-a întâmplat, credeţi-mă, mi-e greu să înţeleg. E regretabil ce s-a întâmplat. Vom vedea exact de unde a apărut această groapă atât de mare, pentru că o groapă în asfalt nu poate înghiţi un TIR. Ori au fost lucrări neidentificate sau care nu au fost corect împrejmuite... Se va face o anchetă, pentru că au fost acolo inclusiv cei de la Reparaţii străzi din cadrul Primăriei. Vom vedea exact ce măsuri se impun, vom acţiona cu celeritate pe zona aceasta şi dacă se impune să fie cineva tras la răspundere, cu siguranţă o vom face”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

groapa 3

 

groapa 2

 

 

Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, şi Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, sau hotărât să aducă pacea între cele două oraşe pe care le conduc începând din iunie 2016. Ambii, dintr-o generaţie mult mai tânără decât foştii edili, încearcă să facă ce nu s-a făcut în ultimii ani în special din cauza orgoliilor politice, şi anume să dezvolte această zonă prin demararea unor proiecte comune. Deşi în nenumărate rânduri, pe parcursul derulării liniilor de finanţare prin fonduri europene, s-a tot atras atenţia administraţiilor locale de către oficialii de la acea vreme că ar veni bani mai mulţi dacă cele două oraşe ar avansa proiecte comune, niciunul din politicienii de până acum nu a lăsat orgoliul deoparte în favoarea bunăstării locale.
Iată că cei doi tineri primari încearcă să facă primii paşi spre parteneriate ce ar putea transforma cele două oraşe într-o zonă metropolitană importantă a tării noastre, acest statut atrâgând după sine şi atractivitatea pentru investitorii atât de necesari dezvoltării celor două oraşe.
”Am avut o întâlnire cu domnul primar din Brăila. Sunt aspecte şi proiecte pe care încercăm să le demarăm împreună, Galaţi cu Brăila. Sper ca în decurs de nu mai târziu o lună, o lună şi jumătate, maxim două, să vă putem prezenta nişte proiecte comune, începând de la cele culturale până la aspecte care ţin de bunul mers al vieţii din ambele oraşe. Şi vă pot spune că aceste întâlniri vor continua. Facem parte dintr-o generaţie mult mai tânără, deschisă la comunicare, la parteneriate. Lucrurile frumoase vor apare şi pe această linie, Galaţi-Brăila”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Pentru a putea pescui în habitatatele piscicole naturale din judeţul Galaşi, pescarii trebuie să devină membri ai unei asociaţii a pescarilor care deţine în prezent un contract în derulare pentru utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ. Această regula a fost impusă de la începutul acestui an, ca urmare a faptului că a fost desfiinţată taxa de pescuit care se achita la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA).
”Conform prevederilor art. 23, alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 85/23.11.2016, pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura: pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale se practică în baza unui permis de pescuit emis de către beneficiarul contractului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ. Până la încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale se va desfăşura de către persoanele fizice pe baza permiselor de pescuit eliberate doar de asociaţiile de pescari legal constituite aflate în evidenţa MADR-ANPA, care au contracte aflate în derulare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1016/2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. Permisele emise de ANPA în anii anteriori pot fi vizate pentru anul 2017 de către aceste asociaţii”, se arată în comunicatul ANPA.

Cotizaţie de 90 lei/an

Conform ultimelor reglementări, pescarii nu vor mai plăti cotizaţia de 30 de lei pe an către ANPA, acea taxă pentru permisul de pescuit recreativ sau sportiv care se achita la Trezorerie, pentru că acea taxă a fost desfiinţată, însă, pentru a pescui legal, trebuie să devină membri ai unei asociaţii de pescari, asociaţie la care să îşi achite cotizaţia de membru. În judeţul Galaţi singura asociaţie care are în derulare un contract de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ beste Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Galaţi.
Aşadar, pentru a pescui în orice habitat piscicol natural din judeţul Galaţi (Dunăre, Siret, Prut, râuri, bălţi şi canale, cu excepţia celor private), pescarii amatori trebuie să devină membri ai acestei asociaţii prin achitarea unei cotizaţii de 90 de lei/an.
Există şi o serie de reduceri ale cotizaţiei anuale:
- reducerea cotizaţiei anuale cu 50% pentru bărbaţii peste 65 de ani şi femeile peste 60 de ani, membrii cu handicap locomotor gradul II sau III şi elevii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, precum şi studenţii de până la 25 de ani înscrişi la cursurile de zi.
- reducerea cotizaţiei anuale cu 75% pentru copiii membri pescari sportivi până la vârsta de 14 ani, pentru membrii de peste 75 ani şi pentru membrii plecaţi la studii sau la post, pe o perioadă limitată, în străinătate.
- scutirea de plata cotizaţiei anuale şi a cotei de participare la bugetul A.G.V.P.S., după împlinirea vârstei de 80 de ani şi pentru veteranii de război;
La solicitarea membrilor cotizanţi, AJVPS se ocupă şi de obţinerea Avizului de pescuit în apele de frontieră de la Poliţia de Frontieră, aşa numitul PG.
AJVPS Galaţi are în prezent circa 3.200 de membri-pescari, dar cei care nu sunt încă membri dar doresc să devină, trebuie să se prezinte la sediul Asociaţiei cu buletinul şi banii pentru cotizaţie, iar în cazul în care se încadrează în categoriile de persoane ce beneficiază de reduceri, trebuie să prezinte acte doveditoare.
În cazul în care pescarii amatori sunt prinşi că pescuiesc fără permis riscă amenzi usturătoare.
”AJVPS Galaţi nu este doar o asociaţie a pescarilor, ci este protectorul habitatului natural piscicol şi al resursei piscicole, de aceea fac un apel către toţi pescarii sportivi să respecte natura atunci când se află la pescuit, dar să respecte şi prevederile legislative privind dimensiunile minime individuale pe specii care pot fi capturate. Ştim cu toţii că resursa piscicolă este în mare declin şi de aceea asociaţia noastră continuă lupta cu braconajul. Dorim să ne unim forţele cu cei care iubesc pescuitul, astfel încât resursele acvatice vii să devină din ce în ce mai bogate, în apele judeţului nostru”, a declarat preşedintele AJVPS Galaţi, Cristian Dima.

Primăria municipiului Galaţi a achiziţionat o cantitate de 10.564 MWh (± 10%) energie electrică, în Ringul energiei electrice al Bursei Române de Mărfuri. La şedinţa de tranzacţionare din data de 7 februarie 2017, desfăşurată pe platforma electronică de tranzacţionare la Bursa Română de Mărfuri - Terminalul Galaţi, au participat 11 furnizori de energie electrică, datorită cărora licitaţia a fost strânsă, Primăria Galaţi obţinând un preţ de furnizare foarte bun pe unitate, adică 144,46 lei/MWh. Societăţile care au participat la licitaţie au fost ENEL ENERGIE SA, TINMAR ENERGY SA, E.ON ENERGIE ROMÂNIA SA, ELECTRICA FURNIZARE MUNTENIA NORD SA, MANSSON TRADING SRL, THREE WINGS SRL, NOVA POWER & GAS SRL, CEZ VANZARE SA, GETICA 95 COM SRL, ENERGY DISTRIBUTION SERVICES SRL şi INDUSTRIAL ENERGY SA. Preţul cel mai mic, de 144,46 lei/MWh, care nu include componenta de introducere a energiei electrice în reţeaua de transport şi toate taxele reglementate, nu include contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, TVA şi acciză, a fost oferit de E.ON ENERGIE ROMÂNIA SA
Energia electrică cumpărată va acoperi consumul cu iluminatul public din municipiul Galaţi, dar şi consumul unor obiective aparţinând municipalităţii.
Anul trecut, Primăria Galaţi a achiziţionat energie electrică numai pentru iluminatul public, tot prin Bursa Română de Mărfuri - Terminalul Galaţi, furnizorul fiind Electrica Furnizare SA prin SDEE Muntenia Nord, la un preţ de 144,95 lei/MWh, pentru o cantitate de circa 9.700 MWh. Decizia municipalităţii de a adăga şi alte obiective consumatoare de energie electrică pe lângă iluminatul public a determinat o creştere a cantităţii de energie achiziţionată, la un preţ mai mic.
Bursa Română de Mărfuri este singurul administrator al unei pieţe la disponibil, piaţă prin intermediul căreia, atât autorităţile contractante, cât şi celelalte entităţi locale şi regionale pot achiziţiona mărfuri cu un grad înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime. Piaţa la disponibil este organizată în baza Legii 357/2005 privind bursele de marfuri, lege care reglementează activitatea societăţilor comerciale pe această piaţă.
Achiziţia de materii prime cotate pe piaţa la disponibil se realizează prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru institutiile publice, potrivit prevederilor art. 104 (5) lit. c) din noua Lege 98/2016 privind achizitiile publice şi art. 117 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
Piaţa la disponibil este structurată pe ringuri de produse specializate, în cadrul cărora sunt definite activele suport: ringul energiei electrice, ringul produselor petroliere, ringul gazelor naturale, ringul legume fructe, ringul medicamente, ringul materialelor de construcţii etc.
În prezent, beneficiază de serviciile BRM prin intermediul Terminalului Galaţi: Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Galaţi, Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” Galaţi, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Sf.Ioan” Galaţi, Unitatea Militară 02489 Galaţi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” Galaţi, dar şi alte primării şi consilii judeţene etc.

Printre liberalii din întreaga ţară a început să circule zvonul conform căruia alegerile în partid urmează să aibă loc de sus în jos, ceea ce i-a revoltat pe toţi cei care nu sunt mulţumiţi de cum au mers lucrurile în partid în ultimii ani, dar în special anul trecut când rezultatele alegerilor locale şi parlamentare au dovedit că partidul este într-o perioadă neagră. Un grup de liberali au trecut la fapte făcându-şi publică nemulţumirea faţă de situaţia în care a ajuns PNL adunînd toate nemulţumirile într-un manifest public semnat de 15 penelişti.
La Galaţi situaţia este tensionată de ceva timp, nemulţumirile liberalilor cu vechime în PNL Galaţi fiind dovedite public abia după alegeri. Dintre toţi cei care imediat după alegeri s-au arătat profund dezamăgiţi şi revoltaţi de modul cum înţelege Victor Paul Dobre să conducă filiala gălăţeană a partidului, doar unul apare ca semnatar al manifestului şi anume Paul Ichim.
Şansa acestora de a reforma şi democratiza din nou PNL-ul local este să se ralieze valului naţional care propune alegeri pornind de la baza partidului.
Imediat după ce manifestul a fost făcut public, duminică, la o şedinţă informală cu preşedinţii de organizaţii judeţene a PNL ce a avut loc la nivel naţional, majoritatea preşedinţilor de organizaţii PNL au susţinut necesitatea organizării alegerilor de jos in sus şi au criticat deciziile care au dus la scindarea partidului, atât la nivel naţional cât şi în multe filiale din ţară.
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, la finalul acestei întîlniri, că s-a luat decizia ca alegerile interne să fie organizate de jos în sus şi că reorganizarea partidului va începe din filiale, urmând ca cel mai târziu la finalul lunii iunie să fie organizată şi Convenţia Naţională în cadrul căreia va fi ales noul preşedinte al PNL.
„Eu, împreună cu secretarul general (Ilie Bolojan – n.r.), voi propune Biroului Permanent Naţional o variantă în care alegerile să se desfăşoare de jos în sus, de la nivelul fiecărei secţii de votare, urmând cu preşedinţii organizaţiilor judeţene şi apoi cu cei care vor candida pentru conducerea naţională a PNL. Calendarul asumat al PNL este următorul: vom face un BPN care va convoca Consiliul Naţional de Coordonare, organismul care declanşează alegerile interne. Lucrul acesta îl vom face destul de repede, însă suficient de temeinic astfel încât Convenţia (Naţională n.r.) să poată într-adevăr să fie integratoare şi unificatoare. Cred că pe final de cel târziu iunie PNL va avea o conducere legitimă şi susţinută de cea mai mare parte a membrilor PNL”, a declarat Raluca Turcan. Preşedintele interimar al PNL a mai afirmat că va propune înfiinţarea unei comisii de organizare a alegerilor care să fie formată din oameni care să asigure tuturor celor din teritoriu un cadru corect şi transparent pentru desfăşurarea scrutinului intern, iar preşedintele acestei comisii nu va putea candida la şefia partidului.
Ce se va întâmpla la Galaţi e greu de preconizat deoarece la ultima conferinţă de presă organizată zilele trecute de Victor Paul Dobre, preşedintele liberalilor gălăţeni nu a răspuns cu subiect şi predicat dacă va mai candida la şefia filialei şi a dat un răspuns evaziv, lăsând să se înţeleagă că va accepta să lase locul liber doar dacă va ieşi cine vrea el şi nu vreunul din cei din generaţia lui, adică vechii şi revoltaţii partidului, menţionând că şi-ar dori să preia conducerea noua generaţie.
Noua generaţie este reprezentată în partid de apropiatul lui Dobre, George Stângă, care este contestat vehement tocmai de tineretul liberal gălăţean căruia i se reproşează ca a avansat politic doar pentru că are calitatea de a fi apropiat lui Dobre. Până la alegerile parlamentare, în graţiile lui Dobre a fost şi Nicuşor Ciumacenco, dar acesta şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al municipalei PNL şi a aruncat cu noroi în Dobre, reproşându-i rezultatul dezatruos al alegerilor.
Va fi o primăvară interesantă pentru peneliştii gălăţeni căci este clar că Victor Paul Dobre nu se lasă, dar şi revoltaţii câştigă teren după şedinţa şi declaraţiile venite de la centru.

Prezentăm mai jos manifestul integral:

LIBERALI PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI
MANIFEST
CĂTRE TOŢI MEMBRII ŞI SIMPATIZANŢII LIBERALI

Prin acest Manifest ne afirmăm principiile care ne unesc în jurul unei politici benefice pentru viitorul României şi chemăm alături de noi toate persoanele de bună credinţă care au convingeri liberale.
Partidului Naţional Liberal este singurul partid de dreapta din România şi singurul partid istoric reprezentat în Parlament. PNL nu poate fi un actor politic oportunist, un grup de interese cu mize personale. PNL trebuie să îşi reafirme statutul de partid major care a contribuit decisiv la crearea statului român modern. El trebuie să câştige din nou încrederea societăţii româneşti în capacitatea sa de a fi un lider în construcţia României de mâine.
Au trecut 45 de zile de la rezultatul umilitor al alegerilor parlamentare, când electoratul ne-a sancţionat pentru erorile politice pe care le-am făcut în ultimii doi ani. În faţa refuzului deţinătorilor temporari ai funcţiilor de conducere de a organiza o dezbatere pentru analiza realistă şi onestă a situaţiei PNL credem că este datoria noastră să acţionăm şi să luăm iniţiativa. Membrii partidului îşi doresc această acţiune, societatea românească ne observă, este momentul să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor.
In anul 2014 unificarea dintre PNL şi PDL, menită să consolideze frontul de dreapta în politica românească, a dus la victoria Preşedintelui Iohannis şi a programului “România lucrului bine făcut“!  După 2014 partidul a intrat însă într-un declin care ne-a condus la dezastrul electoral din 2016, un declin care continuă şi va continua atâta timp cât nu vom avea curajul unei analize lucide.
Eşecul de astăzi al PNL este rezultatul a doi ani de ignorare a problemelor interne şi mai ales de ignorare a dorinţelor şi aspiraţiilor societăţii româneşti:
- Procesul de unificare PNL-PDL a durat prea mult şi a fost condus fără curaj şi fără viziune politică;
- Prelungirea existenţei structurilor bicefale a dezorganizat partidul şi a încurajat luptele interne, sub conducerea unor lideri cu deficit de legitimitate;
- Dezbaterea internă nu a mai fost liberă, fiind înlocuită cu directive de la centru, iar liderii s-au îndepărtat de baza partidului, care a început să fie tratată ca o simplă masă de manevră;
- Statutul partidului a fost încălcat sistematic prin decizii netransparente care au erodat democraţia şi încrederea în interiorul partidului;
- Frica şi oportunismul au definit în ultimul an atmosfera generală în partidul care se mândreşte că e moştenitorul generaţiilor politice care-au făcut Unirea din 1859, Independenţa şi Marea Unire.
- Liderii partidului au ignorat forţele interne şi potenţialul uman existent în Partidul Naţional Liberal şi astfel au eşuat în identificarea unor proiecte şi oferte politice convigătoare pentru societate.
- Primarii şi aleşii locali liberali au fost în mare parte lăsaţi în afara procesului de pregătire a alegerilor parlamentare, ceea ce a demobilizat partidul şi a condus la o pierdere electorală semnificativă în numai câteva luni, de la alegerile locale la cele parlamentare.Încă mai gravă este distanţa care s-a instalat între PNL şi societatea românească:
- PNL a devenit închis şi netransparent faţă de societate. Tot ce am oferit a fost spectacolul incompetenţei printr-o cascadă de erori în deciziile publice;
- Lipsa unei dezbateri doctrinare ne-a slăbit identitatea, a arătat indiferenţă faţă de valori şi ignorarea nevoilor societăţii. Conducerea PNL nu înţelege România de astăzi şi nu are nicio viziune pentru România de mâine;
- Comunicarea catastrofală, cu metode şi prin persoane prost alese au dus la pierderea încrederii electoratului de dreapta care ne-a considerat incapabili de guvernare;
- PNL a eşuat în relaţia cu întreprinzătorii şi clasa de mijloc şi a arătat o totală lipsă de dorinţă pentru un dialog cu intelectualii şi mediul academic.
- În locul unei atitudini lucide societatea a văzut că ne complacem în analize false şi celebrări absurde ale eşecului prezentat ca succes.În faţa tăcerii conducerii interimare actuale, în faţa lipsei evidente de preocupare pentru pregătirea congresului PNL, în faţa manevrelor de culise ale unor grupuri obscure cu interese meschine este nevoie de o reacţie hotărâtă. Noi, semnatarii acestui manifest, ne asumăm o chemare publică la acţiune către toţi membrii şi simpatizanţii partidului.
Vă cerem să vă alăturaţi nouă pentru a aplica urgent măsurile necesare pentru reconstrucţia Partidului Naţional Liberal:
 - Dizolvarea imediată a Comisiei de Unificare si înlocuirea sa cu o Comisie  de organizare a alegerilor, cu membri care nu vor candida pentru o funcţie de conducere;
-  Alegeri pornind de la baza partidului, cu programe de viziune şi acţiune politică, cu respectarea dreptului de a candida şi de a alege al tuturor membrilor declaraţi ai PNL;
- Constituirea Comisiilor de Organizare a alegerilor la toate nivelele şi în toate organizaţiile partidului;
- Constituirea unui Comitet de Dezbatere Doctrinară care să pregătească o platformă menită să fie adoptată în Congresul PNL. Acest comitet va începe imediat consultări cu toate organizaţiile locale şi speciale ale partidului, cu membrii individuali care doresc să contribuie, precum şi cu lumea academică, societatea civilă şi mediile de afaceri.
- Instituirea unui sistem electoral prin care viitorul preşedinte al partidului să fie desemnat prin votul tuturor membrilor PNL.
Aderarea la acest Manifest este deschisă tuturor membrilor şi simpatizanţilor Partidului Naţional Liberal care doresc să îl semneze şi să se alăture acestei iniţiative.
A acţiona acum înseamnă mai mult decât salvarea unui partid. Inseamnă o angajare pentru viitorul României într-un ceas de incertitudine şi îngrijorare.  Având încrederea fermă că numai prin forţele noastre unite putem salva liberalismul românesc de la autodistrugere facem apel la toţi liberalii să ni se alăture.

Semnatari: Dorin Dobra, Traian Dobrinescu, Stelian Dolha, Paul Dumbraveanu, Virgil Guran, Daniel Iane, Paul Ichim, Dragos Luchian, Ion Luchian, Viorica Marcu, Octavian Motoc, Vlad Nistor, Dragomir Tomaseschi, Lucia Varga şi Radu Zlati.

Primăria municipiului Galaţi a pus la dispoziţia cetăţenilor proiectul de hotărâre privind "Aprobarea strategiei de alimentare cu energie termica a municipiului Galaţi 2017 - 2030". Proiectul, care are 128 de pagini, este supus dezbaterii publice până la data de 26.12.2016.
În documentul supus dezbaterii publice se arată că principala ipoteză care a stat la baza realizării strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi este aceea că întregul sistem de alimentare centralizată cu căldură, cu toate elementele componente (sursă - reţea de transport - sistem de distribuţie) aparţine Primăriei municipiului Galaţi. Pentru aplicarea strategiei într-o perioadă de timp cât mai scurtă trebuie realizate foarte repede toate formele legale de transfer al reţelelor termice primare în proprietatea municipalităţii. Fără acest transfer, strategia de alimentare cu energie termică îşi va atinge greu scopul, întrucât administraţia locală nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului Sistem de Alimentare Centralizată cu Căldură (SACET) pentru a putea asigura infrastructura alimentării cu energie termică în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
În varianta implementării unui sistem de producere a agentului termic în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă, din veniturile realizate prin vânzarea producţiilor de energie electrică, se pot derula în continuare programe sustenabile de reabilitare a întregului sistem de transport şi distribuţie al SACET Galaţi. Odată cu modernizarea punctelor termice şi a reţelelor de transport, implicit se vor extinde şi zonele unitare, iar în felul acesta se stopează fenomenul debranşărilor necontrolate.
„Un alt aspect care trebuie regândit şi schimbat în profunzime este actualul sistem de facturare şi încasare a contravalorii serviciilor de termoficare. În prezent există dificultăţi majore legate de facturarea corespunzătoare şi creşterea gradului de încasare a facturilor. Lanţul actual prin care se desfaşoară aceste operaţiuni este ineficient. Există situaţii în care locatarii plătesc prin cheltuielile de întreţinere toate utilităţile (apă, energie electrică, energie termică, gaze), distribuţia sumelor încasate, efectuate ulterior de asociaţiile de proprietari nu respectă ponderea acestor utilităţi în cheltuielile de întreţinere. Asociaţiile achită cu prioritate energia electrică, gazele şi apa rece pentru a evita întreruperea acestora, după care restul se achită pentru energia termică. Datorită acestui mod de gestionare a resurselor financiare ale asociaţiei, frecvent se ajunge la situaţia în care nu au nicio restanţă către alţi furnizori de utilităţi, toate datoriile neachitate fiind lăsate pe seama contravalorii facturilor de energie termică”, se arată în document.
Proiectul a fost realizat de Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi - Facultatea de Inginerie şi supune dezbaterii 10 variante, însă numai varianta cu nr.10 este recomandată a fi luată în calcul.   Ce propune varianta 10   Această variantă analizează în principal potenţialul de substituire a gazelor naturale cu energie termică produsă din biomasă. Trebuie menţionat faptul că în municipiul Galaţi există două surse importante de producere a peleţilor din biomasă, acestea fiind SC Ecosal SA (cu o capacitate de circa 1.500 tone peleţi biomasă/an, cu posibilităţi de creştere a producţiei) şi SC Prutul SA Galaţi (cu o capacitate de producere de peste 20.000 tone peleţi biomasă/an).
Soluţia propusă constă în interconectarea punctelor termice din zona aferentă cartierului Micro 16 şi montarea surselor de producere a agentului termic în zona punctului termic SC 57 şi realizarea unui studiu de fezabilitate.
În cartierul Dunărea, soluţia propusă constă în interconectarea punctelor termice aferente cartierelor Micro 18, Micro 19 şi partial Micro 20 şi Micro 21 şi montarea surselor de producere a agentului termic pe gaze naturale, în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă. În cadrul acestei zone se va analiza posibilitatea montării surselor în zonele aferente punctelor termice SC 53 şi/sau SC 50.
În restul oraşului, unde acest lucru nu este posibil sau nu se justifică din punct de vedere tehnico-economic, se vor instala surse (CAF-uri) direct în punctele termice, care să poată asigura necesarul de consum pentru apă caldă curentă şi încălzire. Se consideră a fi un avantaj al acestei variante faptul că se renunţă total la reţelele termice primare existente, ce aparţin SC Electrocentrale.
Costurile estimate pentru această variantă pot depăşi 7.000.000 euro. Durata estimată de realizare a investiţiei este de 2 ani pentru sursele noi de producere a căldurii (2017, 2018) şi 8 ani pentru reabilitare reţele, începând din anul 2017.    Încă 3 studii de fezabilitate şi scoaterea Electrocentrale din jocul furnizării căldurii   În perioada următoare se recomandă elaborarea următoarelor studii de fezabilitate:
- Studiu de fezabilitate pentru asigurare surse de producere agent termic in cogenerare pentru cartierele Micro 18, Micro 19, parţial Micro 20 şi Micro 21;
- Studiu de fezabilitate pentru asigurare agent termic în cogenerare pe bază de biomasă pentru cartierul Micro 16;
- Studiu de fezabilitate pentru asigurare cu surse proprii de producere agent termic pentru restul oraşului.
În cadrul soluţiei propuse se va renunţa total la actuala reţea termică primară, care aparţine SC Electrocentrale. Astfel, o parte semnificativă din pierderile de transport agent termic va fi eliminată.
Se impune şi o analiză amănunţită şi în perspectivă pentru reabilitarea sistemului de distribuţie a căldurii, dimensionat după consumurile actuale şi cele previzionate de căldură şi corelat cu sursele noi de producere a căldurii, în care să se ţină seama de caracterul public şi social al serviciului alimentării cu căldură. Activitatea de reabilitare a reţelelor urmează a se desfăşura pe o perioadă de mai mulţi ani, după montarea echipamentelor de producere a agentului termic, care să asigure independenţa faţă de producătorul actual.
O eventuală preluare a Electrocentrale de către municipalitate este nesustenabilă tehnic şi economic deoarece aceasta nu poate funcţiona decât cu mari costuri operaţionale şi necesită investiţii majore. ”Amintim că în ţară există SACET-uri moderne, cu echipamente de ultimă generaţie, care produc agent termic (comparabil ca necesar cu municipiul Galaţi) cu scheme de personal de ordinul a 20-30 de persoane. În afară de acestea, în ambele strategii de termoficare pentru municipiul Galaţi, efectuate în 2012 şi 2014, se specifică faptul că funcţionarea în continuare a societăţii de producere a agentului termic nu va mai fi sustenabilă în cazul dispariţiei celor 2 clienţi industriali cărora Electrocentrale le furniza agent termic sub formă de abur (ArcelorMittal şi Linde Gaz). După cum este cunoscut, în afara sezonului rece (noiembrie – martie), apa caldă de consum este asigurată cu agent termic (abur tehnologic) de la ArcelorMittal, ceea ce duce la costuri foarte mari”, se arată în document.
Pagina 2 din 6