Nicoleta ROGOJINA

Nicoleta ROGOJINA

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a organizat miercuri, 4 noiembrie 2015, la Galaţi, un seminar interesant în vederea diseminării informaţiilor cuprinse în Ghidul de bune practici (culegere de speţe) în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale. Speţele prezentate în ghid sunt de real folos pentru orice companie sau instituţie care reprezintă autoritatea contractantă, dar în egală măsură, şi pentru operatorii economici care accesează procedurile de achiziţii publice. Conferinţa a beneficiat de un real succes, sala care a găzduit evenimentul dovedindu-se neîncăpătoare, întrebările au abundat, iar speakerii nu au lăsat pe nimeni fără un răspuns. Evenimentul de la Galaţi face parte dintr-o serie de 8 evenimente organizate în cadrul unui proiect cu finanţare europeană care are ca obiectiv principal îmbunătăţirea managementului la nivelul CNSC, aferent competenţelor specifice legate de implementarea cu succes a proiectelor susţinute din instrumente structurale, bazată pe eficientizarea procesului de achiziţie publică. „Galaţiul este unul dintre judeţele cu potenţial în acest domeniu, cu multe probleme de infrastructură, de prestări servicii. Este şi un pol al Regiunii de Dezvoltare Sud - Est şi de aceea interesul este crescut. Contestaţia este doar o bucăţică din întregul curs al unui proiect, dar are puterea de a forţa ca cerinţele din documentaţia de atribuire să fie cele corecte”, ne-a declarat Silviu-Cristian Popa, preşedinte Complet în cadrul CNSC.

Abundenţă de locuri de muncă în străinătate prin reţeaua EURES. Spania caută 800 de muncitori necalificaţi în agricultură, Portugalia doreşte să angajeze 400 de muncitori necalificaţi care să culeagă zmeură, Marea Britanie ar vrea aproape 100 de îngrijitori persoane, iar Germania vreo 15 şoferi de tir. Persoanele interesate de cele peste 2000 de locuri de muncă în străinătate sunt aşteptate la sediul AJOFM Galaţi, unde se vor putea informa despre aceste locuri de muncă. Lista completă a locurilor de muncă în străinătate poate fi consultată pe site-ul AJOFM Galaţi sau la sediul instituţiei.

La ultimul termen în procesul de insolvenţă al Fotbal Club Oţelul SA Galaţi a apărut o rază de speranţă pentru echipa-fanion a oraşului nostru. Procesul a fost amânat pentru 13 ianuarie 2016, însă, deşi pare doar o prelungire a agoniei, de data aceasta există o rază de speranţă care vine chiar de la principalul creditor al echipei, Direcţia de Finanţe. Despre ce este vorba: ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligaţii fiscale precum şi a Ordinului ANAF prin care se stabilesc procedurile de anulare a obligaţiilor fiscale, creanţa DGRFP Bucureşti în sumă de peste 22 milioane de lei ar fi supusă procedurii de anulare. Administratorul judiciar al Oţelului a formulat o cerere către organul fiscal prin care solicită aplicarea procedurilor de anulare a obligaţiilor fiscale supuse noilor reglementări legislative. De altfel, şi procesul Oţelului cu ANAF, ce a avut termen în data de 19 octombrie, a fost amânat pentru că instanţa a pus în vedere ANAF, Direcţiei Generale de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF precum şi Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi să-şi exprime punctul de vedere cu privire la modalitatea de aplicare a procedurii de anulare a obligaţiilor fiscale. Reamintim că suma de 22.400.571 lei reprezintă diferenţe la impozite, majorări şi penalităţi pentru intervalul 2008 - 2013, deoarece clubul a plătit jucătorii în baza unor convenţii civile până în 2008. ANAF-ul a considerat că Oţelul nu a interpretat corect legea şi a stabilit decizii de plată pentru diferenţele constatate. 

Tot la termenul din 21 octombrie, s-a putut afla că, deşi Vlad Alexandru Răpişcă a renunţat la mandatul de administrator special din data de 31 iulie 2015, Adunarea Generală a Acţionarilor Oţelului, convocată de două ori, nu s-a putut întruni pentru a clarifica situaţia şi eventual pentru a numi un alt administrator special, pentru că acţionarii clubului, adică TNG Real Estate Management SRL şi Theta Proficiency SRL, nu s-au prezentat. Acesta este un semn clar că acţionarilor nu le mai pasă de echipă nici cât negru sub unghie, drept pentru care FC Oţelul Galaţi i-a fost ridicat dreptul de administrare.

Incluzând procesul de insolvenţă şi cel cu ANAF-ul despre care am făcut vorbire mai sus, echipa noastră are un număr impresionant de litigii, 40 dintre acestea fiind de natură sportivă, iar 6 sunt pe rolul instanţelor de judecată.  

Fundaţia Şcoala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ şi Industrie Filiala Vrancea, în parteneriat cu Fundaţia Şcoala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ şi Industrie Filiala Brăila, a implementat în perioada aprilie 2014 –  octombrie 2015 proiectul cu titlul „Calificarea – Opţiune pentru dezvoltarea durabilă a resurselor umane”, proiect finanţat prin Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Proiectul a avut ca obiectivdezvoltarea resurselor umane la nivelul Regiunilor Sud-Est şi Sud Muntenia, prin îmbunătăţirea nivelului de calificare al angajaţilor, în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii şi contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere. La conferinţa de închidere a proiectului, organizatorii au subliniat cu entuziasm faptul că obiectivele iniţiale au fost atinse, ba chiar depăşite. Pentru că interesul grupului ţintă a fost ridicat, numărul iniţial de persoane înscrise în program a fost crescut prin act adiţional astfel, încât până la închiderea proiectului s-a reuşit creşterea competenţelor profesionale pentru 788 de angajaţi, din care 200 femei, prin desfăşurarea a 34 de programe de calificare şi certificarea competenţelor dobândite in cadrul acestora. Tot în cadrul acestui proiect s-a reuşit autorizarea a 18 programe de formare profesională (calificare nivel I si II) adaptate la cerinţele pietei muncii din cele 6 judeţe vizate prin proiect şi anume: Brăila, Vrancea, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa. Proiectul, prin obiectivele, activităţile şi rezultatele atinse, consolidează poziţiile de succes ale celor două instituţii partenere în rândul furnizorilor de formare profesională . 

 

Pe 15 octombrie, ziua praznicului Cuvioasei Sfânta Paraschiva, este mare sărbătoare la Şcoala Gimnazială nr. 10 Galaţi. Hramul şcolii este sărbătorit cu mare bucurie, căci e ziua în care părinţii, bunicii şi cadrele didactice se bucură de cântecele pline de veselia ale copiilor, de jocuri şi dansuri, dar şi de momente artisitice pline de sensibilitate. Este un regal al talentelor copiilor din toate generaţiile, de la grupa mică până la clasa a VIII-a.  

Şcoala Gimnazială nr.10 este o instituţie de învâţământ cu tradiţie şi rezultate excelente, situându-se în elita educaţiei gălăţene. Fondată în 1934, având iniţial denumirea de Scoala nr.13 Mixtă, a funcţionat pe teritoriul actual al Colegiului Naţional „Traian Vuia”. Prima semnătură în Cartea Şcolii apare în anul 1959 şi a fost cea a directorului, profesor Diamant Ionel. După 1950 s-au renumerotat şcolile din oraş şi a devenit Şcoala Mixtă nr. 10 Galaţi. Clădirea în care funcţionează în prezent a fost construită în anul 1967 - corpul A, respectiv 1972 - corpul B. Dupa 1995, şcoala a fost botezată cu numele filozofului Petre Ţuţea. Performanţele în educaţie ale şcolii sunt evidenţiate chiar de ministerul de resort. Conform ultimelor informaţii date publicităţii pe site-ul Ministerului Educaţiei, Şcoala Gimnazială nr.10, ocupă un merituos loc 8 pe judeţ, iar dacă scoatem din acest clasament colegiile naţionale, şcoala se poate lăuda cu locul 3 în rândul şcolilor gimnaziale din tot judeţul. Acest clasament a fost întocmit ca urmare a analizei efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la rezultatele elevilor la sfârşitul clasei a VIII-a, a fost comparată media de absolvire a ciclului gimnazial (clasele V-VIII) cu media notelor obţinute la Evaluarea Naţională la sfârşitul clasei a VIII-a. Această diferenţă a fost calculată pentru fiecare elev, apoi centralizată pe şcoală, pe judeţ şi pe ţară. Această analiză a relevat că există şcoli la care, în medie, rezultatele la Evaluarea Naţională sunt mai bune decât cele obţinute pe parcursul anului şcolar, ceea ce indică exigenţă pe parcursul anului şcolar şi corelarea notelor cu nivelul real al elevilor. 

Propunerea de "Regulament pentru amplasarea, proiectarea, autorizarea, executarea, funcţionarea şi postutilizarea construcţiilor cu caracter provizoriu în municipiul Galaţi" formulată de Instituţia Arhitect şef din cadrul Primăriei Municipiului Galaţi a fost publicată marţi, 22 septembrie, pe site-ul Primăriei Galaţi, spre consultare publică. După cum se arată în primul capitol al Regulamentului, documentul are un scop precis: ”În vederea asigurării unei imagini urbane coerente, reprezentative, pentru protecţia valorilor mediului natural şi antropic, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii peisajului în municipiul Galaţi, se stabilesc prin prezentul Regulament condiţiile pentru amplasarea, proiectarea, autorizarea, executarea, funcţionarea şi postutilizarea construcţiilor cu caracter provizoriu în municipiul Galaţi, zonele de amplasare (cu restricţii şi/sau fără restricţii), respectiv drepturile şi obligaţiile care revin proprietarilor construcţiilor cu caracter provizoriu”.

”E un regulament la care s-a lucrat mult timp, ţinându-se cont de specificul fiecarei zone a oraşului. Odată ce va fi aprobat, va fi un reper foarte clar pentru amplasarea construcţiilor provizorii astfel încât să scăpăm de actualele amplasamente haotice”, ne-a declarat Emanuela Turcu, purtător de cuvânt al Primăriei Galaţi. Observaţiile şi sugestiile cetăţenilor pot fi transmise pe adresa de e-mail a Arhitectului Şef, sau pot fi depuse la registratura Primăriei Municipiului Galaţi. După perioada de consultare publică, Regulamentul va fi adnotat ţinându-se cont de sugestiile cetăţenilor, după care va fi supus aprobării Consiliului Local Galaţi. După validare, toate construcţiile cu caracter provizoriu existente pe spaţiile verzi se vor desfiinţa. 

Grădina Zoologică s-a redeschis joi, 13 august, după 4 ani în care a fost în focul reabilitărilor. Urşii au acum un spaţiu generos, leii lui Cămătaru se lăfăie la umbra copacilor, iar berzele încearcă să-şi construiască un cuib în vârful unui stâlp amplasat îm mijlocul ţarcului. Alei multe, bănci destule. Marea absentă de la inaugurare a fost maimuţa, ea fiind prima căutată de copiii care s-au înghesuit din prima zi să viziteze parcul zoologic. Programul de vizitare este, pe timpul verii, următorul: miercuri-vineri, între orele 10-18; sâmbătă-duminică, între orele 10-20. Preţul unui bilet de intrare va fi de 6 lei pentru adulţi şi de 1,5 lei pentru copii.

Se asigură şi transport de către un operator care pune la dispoziţie o maşină (cu numărul GL-06-SHC) care să facă traseul cu următoarele staţii: I.C.Frimu - Piaţa Energiei - Micro 39 (la căsuţă) - Patinoar - Bariera Traian - Metro - Intersecţie Sat Costi - Intersecţie Vânători - Restaurant NEF - Grădina Zolologică - Restaurant Pibunni. Mijlocul de transport va pleca din Galaţi (din I.C.Frimu) la ora 8.00 şi apoi din două în două ore (orele cu soţ), ultima cursă fiind programată să plece la ora 18.00. Pentru întoarcere, se va pleca de la Restaurantul Pibunni din două în două ore (orele fără soţ), de la ora 9.00, ultima cursă fiind programată pentru ora 19.00. Din câte am aflat, costul unui bilet va fi 5 lei. Cam mult, am zice noi, dar deocamdată acestea sunt posibilităţile.

Marți, 21 Iulie 2015 00:00

Bere, whisky şi cărţi pentru copii

Şampanie, lichioruri fine, bere autohtonă, whisky şi pişcoturi au fost ”ingredientele” de bază ale unei mese lungi, ca la nunţile de la ţară. Numai că nunta nu era la ţară, ci la Club Sidex, iar evenimentul nu era chiar nuntă, ci deschiderea oficială a Bibliotecii Municipale pentru Copii. La „distilatul” eveniment au fost prezenţi vreo 6-7 copii, vreo 15-20 de consilieri locali, laolaltă cu alţi reprezentanţi ai administraţiei locale, în frunte cu primarul şi nelipsitul Florin Pâslaru, câţiva angajaţi ai bibliotecii, un preot cu dascălul din dotare şi vreo 3-4 babe atrase de vocea răsunătoare a preotului care şi-a ţinut slujba de binecuvântare la microfon. Aceasta fiind prezentarea pe scurt a auditorului şi a motivului alcoolizatei mese, mă tot întreb cum se face că un eveniment ce s-a vrut a fi de şi pentru cultură, dedicat copiilor, să fie stropit cu alcool. Într-adevăr, amfitrionul a fost Zanfir Ilie, fostul director al Clubului Sidex prin anii 1990-2001 şi actualmente tot director la Biblioteca „V.A.Urechia”, iar ieri a fost Sfântul Ilie. Dar pe distinsul domn care este şi consilier local îl cheamă Ilie pentru că ăsta este numele lui de familie, deci sare din schemă ipoteza conform căreia exista posibilitatea unei onomastici deghizate în deschidere oficială. Şi chiar dacă s-ar fi prefigurat un cult al persoanalităţii dus la rang de kitsch, tot nu era cazul ca la deschiderea oficială a unui lăcaş de cultură dedicat copiilor să se pună pe mese băutură. Şi ca să vă spun tot, după ce s-a încheiat slujba şi au luat sfârşit cuvântările, în căldura nesuferită care ne chinuie de căteva zile, distinşii oficiali au ciocnit paharele cu şampanie, s-au pus la bârfe şi şmenuri denumite pompos ”socializare”, iar pe cei câţiva copii prezenţi i-au tratat cu un mare flit. Cineva totuşi i-a poftit la masa pe care cu greu au putut găsi ici-colo câte o sticluţă de apă sau de suc. Păcat că un fapt lăudabil, acela de a nu lăsa de izbelişte fondul de carte deja existent la Club Sidex, iar cu o investiţie minimă să dăruieşti copiilor un colţ de cultură, de educaţie, se transformă într-o ocazie de îmbuibare şi etalare a capacităţilor de a ”umple masa”. Mai ştiu şi că birtului de cartier i se mai spune ”bibliotecă”, iar atunci când se doreşte ca cineva să umple paharele mesenilor i se spune ”faci şi tu cărţile?”, dar chiar aşa am ajuns? 

Ca să închei apoteotic, concluzionez că băuturile fine din belşug au avut ca scop sărbătorirea marelui eveniment prin care copiii noştri vor avea bibliotecă dedicată fără prea mari cheltuieli. Locaţia este dată în comodat (nu se plăteşte chirie), fondul de carte de 65.000 de volume este în mare parte donat tot de ArcelorMittal, iar singurul merit al edililor noştri este că au simţit oportunitatea şi nu au lasat-o să se piardă. 

OMV Petrom continuă investiţiile pentru producţia de hidrocarburi în România, alocând resurse financiare importante pentru redezvoltarea zăcământului de ţiţei „Independenţa”, din judeţul Galaţi. Redezvoltarea acestui zăcământ are ca scop creşterea producţiei de ţiţei prin forajul în zone nedezvoltate anterior. Proiectul constă în forajul a 13 sonde orizontale, instalarea şi modernizarea unor instalaţii de colectare şi măsurare, precum şi construirea unei conducte de legătură între acestea. Patru din cele 13 sonde au fost deja forate. Proiectul a intrat in faza de execuţie în 2014, în prealabil fiind executate o serie de studii specifice. Investiţiile efectuate în perioada 2012-2014 s-au ridicat la circa 10 milioane euro, dintr-un total de 42 de milioane de euro.
„Prin aceasta investiţie, ne dorim să prelungim durata exploatării zăcământului Independenţa. Astfel, vom rămâne în continuare unul din cei mai importanţi investitori din judeţ şi un partener de încredere al autorităţilor şi comunităţilor locale”, a declarat Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de upstream. Oficialul Petrom a mai spus că în ultimii doi ani, producţia de petrol şi gaze s-a stabilizat, astfel încât de la începutul anului şi în până în prezent România a avut asigurat necesarul pentru consum din producţie proprie, astfel încât nu a fost nevoie să importe gaz. La independenţa energetică a ţării judeţul Galaţi are o contribuţie importantă deoarece zăcământul din judeţul nostru supus redezvoltării, este unul din cele mai importante zăcăminte din portofoliul OMV Petrom, asigurând în 2014 circa 7% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România.
Prin operaţiunile pe care le desfăşoară în judeţul Galaţi, OMV Petrom este unul dintre cei mai importanţi investitori locali, cu circa 80 milioane euro investiţi în ultimii 10 ani, un angajator local important, cu circa 250 locuri de muncă şi contribuabil semnificativ la bugetele comunităţilor în care desfăşoară activităţi (Schela, Independenţa, Slobozia Conachi, Munteni, Ţepu, Umbrăreşti). Proiectul a fost prezentat în cadrul unei întâlniri a reprezentanţilor companiei cu autorităţile locale, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţului Galaţi.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunţat lansarea a trei noi măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Este vorba de  sub-măsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea  sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - a) Irigaţii, sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”  şi sub-măsura 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”.

Sub-măsura 4.3 „Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier” - Componenta irigaţii, beneficiază de o alocare financiară totală aferentă PNDR 2014-2020 de 435.294.118 de euro (FEADR + Buget Naţional), respectiv de o alocare financiară aferentă sesiunii 2015 de 218.000.000 de euro (FEADR + Buget Naţional). Sub-măsura poate fi accesată de organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, şi nu va depăşi 1.000.000 de euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune, respectiv 1.500.000 de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare. ”Prin PNDR 2007-2013 am finanţat proiecte pentru infrastructura secundară de irigaţii pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Prin măsura lansată astăzi, deschidem sesiunea de primire de proiecte din partea organizaţiilor şi federaţiilor ale utilizatorilor de apă înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, pentru a dezvolta infrastructura secundară pentru alte 400.000 de hectare, ceea ce ar duce la o creştere semnificativă a suprafeţelor irigate şi, implicit, la rezultate mai bune în ceea ce priveşte producţiile realizate de producătorii din zonele deservite de aceste sisteme de irigaţii”, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

 

Diversificarea economiei rurale este încurajată prin sub-măsura 6.2

 

Sub-Măsura 6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale dispune de o alocare financiară totală PNDR 2014-2020 de 117.772.552 de euro, iar alocarea financiara a sesiunii din 2015  (15 iulie – 30 octombrie) este de 44.164.707 de euro. Aceasta măsură vizează diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul neagricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, precum şi încurajarea menţinerii şi dezvoltării activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, respectiv 50.000 de euro/proiect, cu posibilitatea majorării sprijinului la valoarea de 70.000 de euro/proiect (în cazul activităţilor de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism), pentru finanţarea de noi activităţi neagricole în mediul rural pe baza unui plan de afaceri. Pot aplica pentru această sub-măsură fermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care îşi diversifică activitatea prin înfiinţarea unei activităţi neagricole în spaţiul rural pentru prima dată, micro-întreprinderi şi întreprinderi mici existente din spaţiul rural, care îşi propun activităţi neagricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum şi micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii aplicaţiei de finanţare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-up).

 

Finanţări şi pentru activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi agroturism

 

Sub-Măsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole dispune de o alocare financiară totală PNDR 2014-2020 de 152.573.159 de euro iar pentru sesiunea din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) de 57.214.935 de euro. Această sub-măsură sprijină stimularea mediul de afaceri din mediul rural, contribuind astfel la creşterea numărului de activităţi neagricole desfăşurate în zonele rurale. De asemenea, are ca scop dezvoltarea activităţilor neagricole existente, care să conducă la crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale şi reducerea diferenţelor dintre mediul rural şi urban. Sprijinul va fi acordat pe principiul rambursarii costurilor eligibile suportate şi plătite efectiv şi nu va depăşi 200.000 de euro/beneficiar. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 70% şi se poate majora până la 90% pentru solicitanţii care desfăşoară activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi agroturism şi pentru fermierii care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activităţi non-agricole.  Beneficiari pot fi micro-întreprinderi şi întreprinderi neagricole mici existente şi nou înfiinţate din spaţiul rural, precum şi fermieri sau membrii unor gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi non-agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi şi întreprinderi mici, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate.

Pagina 4 din 6