Eliza DIMA

Eliza DIMA

Joi, 07 Septembrie 2017 00:36

Voluntar la Poliţia Locală

Consiliul Local Galaţi va primi din partea Poliţiei Locale din Galaţi o propunere pentru ca această instituţie să îşi poată desfăşura activitatea cu ajutoruil poliţiştilor locali voluntari. "Ne-am propus să aplicăm prevederile legii 78/2014 – legea voluntariatului. La această dată am dispus ca poliţiştii locali gălăţeni să identifice un număr de persoane cu calităţi, oameni care să sprijine instituţia noastră. Dorim să propunem Primăriei emiterea unei hotărâri de Consiliu Local cu privire la acest voluntariat. Voluntarii Poliţiei Locale Galaţi vor purta aşa cum prevede legea, insignă, ecuson, legitimaţie, îi vom pregăti şi îi vom folosi în toate acţiunile noastre, pe domenii: ordine publică, siguranţă rutieră, control comerţ, disciplina în construcţii. Viitorii voluntari trebuie să fie persoane care nu au săvârşit fapte penale, care au un comportament civic normal şi care să poată, împreună cu poliţiştii locali să ia o serie de măsuri ferme. De precizat că numărul voluntarilor pe care îi vom recruta se ridică la 20 de persoane”, a declarat Petrică Hahui – director general, Poliţia Locală Galaţi. El a precizat că oricine care îndeplineşte anumite condiţii poate deveni voluntar al Poliţiei Locale, în sensul ca să nu aibă cazier, să aibă un comprtament civic normal, să aibă putere de convingere şi să poată să aplica anumite măsuri. "Pensionarii pot fi primiţi, şi ei pot fi voluntari; îi putem folosi pentru furnizarea de informaţii de acolo unde se pot comite contravenţii, tot pe ei, că vârsta impune şi respect, îi vom folosi şi în acţiuni, dar cu precădere ne vom orienta şi către persoane cu vârsta mai tânără. "Se fac contracte, vor avea caracter oficial, vor fi înregistrate, le putem elibera adeverinţe, iar în finalul legii se spune că în anumite situaţii, gen concursuri, poate chiar la Poliţia Locală, pot primi cumva un vot pozitiv sau vor fi selecţionaţi cu precădere în acest segment, dacă dau randament, bineînţeles", a mai spus Hahui. La nivelul Poliţiei Locale Galaţi schema de presonal prevede existenţa unui număr de 300 de poliţişti locali, dar în prezent sunt numai 283, restul posturilor nefiind deocamdată bugetate.

După ce, luna trecută, a dat în folosinţă gratuită Agenţiei Naţionale a Locuinţei un teren de la Spitalul Judeţean Galaţi, pentru construcţia de apartamente, la şedinţa de joia trecută CJ Galaţi a fost de acord să suporte, din bugetul propriu, lucrările viitoare pentru asigurarea utilităţilor (apă, canalizare, energie electrică, energie termică, telefonie) dar şi a căilor de acces şi spaţiilor verzi pentru locuinţele ANL.
După cum se ştie, Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un protocol cu Agenţia Naţională a Locuinţei pentru construcţia a 40 de apartamente ANL destinate tinerilor care lucrează în sănătate. Blocurile ANL (două la număr, cu trei etaje fiecare şi cu câte 20 de apartamente cu două camere sau o cameră) urmează să fie construite în spatele Spitalului Judeţean Galaţi “Sf. Apostol Andrei”, pe un teren cu o suprafaţă de 5.078 mp. Până la finalizarea lucrărilor, terenul se află în folosinţă gratuită la ANL.

Poliţia Locală a reacţionat după semnalarea, în ziarul nostru (http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/strada-si-trotuare-distruse,-autoritatile-se-fac-ca-nu-vad.html) a problemei legate de lucrările care au distrus strada 9 Mai, lucrări de decopertare a carosabilului şi trotuarului, lăsate neastupate timp de aproape o lună, spre disperarea şoferilor dar şi pietonilor care trec zilnic pe acolo, la care se adaugă şi ocuparea trotuarului şi spaţiului verde cu moloz şi alte materiale de construcţii. Potrivit instituţiei, “poliţiştii locali din cadrul Serviciului de Protecţie a Mediului au efectuat o serie de verificări încă din luna iulie. Astfel, oamenii legii s-au deplasat pe strada amintită unde au constatat că în diverse puncte sunt deschise şantiere de lucru. Într-unul dintre cazuri, acolo unde s-a semnalat că sunt depozitate pe domeniul public mai multe materiale de construcţii şi deşeuri rezultate în urma decopertării trotuarului, s-a dispus executantului lucrărilor ridicarea acestora. Având în vedere că firma are contract cu Serviciul Ecosal, deşeurile au fost ridicate chiar în ziua respectivă, 25 iulie 2017. Menţionăm că în urma controalelor s-a constatat că firma care execută lucrări pentru extindere reţea, branşament gaze naturale şi post reglare măsură, deţine autorizaţie de construire. Având în vedere că în perioada imediat următoare în zonă, pe domeniul public, au reapărut materiale de construcţii şi deşeuri, executantul lucrării a fost sancţionat în conformitate cu prevederile HCL 307/2006, art.1, lit. n, cu amendă în sumă de 500 lei. De asemenea, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii verifică în această perioadă toate autorizaţiile de construire din zona amintită. La finalul lucrărilor, care trebuie să se încadreze în autorizaţiile emise, organizările de şantier trebuie desfiinţate iar terenul trebuie adus la forma iniţială”.
Totuşi, până la finalizarea verificărilor agenţilor de la Serviciul Disciplina în Construcţii, ca prin minune, şanţul care traversa carosabilul de pe strada 9 Mai a fost acoperit ca prin minune cu asfalt (o reacţie care, însă, nu a fost aplicată şi pentru acoperirea şanţului de pe trotuar, care a rămas acoperit doar cu pământ şi nisip – lucru ce face imposibilă circulaţia pe acel trotuar).
Totuşi, este de scurtă durată bucuria şoferilor care circulă zilnic pe 9 Mai şi care nu îşi mai distrug maşinile în şanţul transversal, căci, potrivit Poliţiei Locale, în zonă sunt emise mai multe autorizaţii pentru alte lucrări viitoare. Rămâne de văzut câte luni vor rămâne descoperite şi viitoarele lucrări, până când Poliţia Locală să se sesizeze şi să ia măsuri împotriva celor care au impresia că deţin toată strada şi o pot distruge după bunul plac, deşi vorbim de o arteră pentru modernizarea căreia, reamintim, în urmă cu patru ani, s-au cheltuit 700.000 de lei din bugetul local.

Cum încălzirea centralizată din municipiul Galaţi este, încă de la începutul anului, pusă sub semnul întrebării, Consiliul Judeţean Galaţi alocă fonduri pentru montarea de centrale termice în imobilele pe care le deţine. În total, instituţia va cheltui nu mai puţin de 388.514 lei (86.336 euro) pentru instalarea de centrale termice pentru şapte clădiri pe care le are în proprietate, imobile folosite de diverse instituţii, unele aflate în administarea CJ, precum Direcţia pentru Protecţia Copilului, altele, din contră, independente, precum Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau Centrul Militar.
Instituţiile aflate în subordinea CJ Galaţi, pe care acesta este obligat prin lege să le finanţeze, şi care vor beneficia de centrale termice sunt: Muzeul de Artă Vizuală (pentru sediul administrativ din str. Eroilor nr. 6, valoare centrală – 1.466 lei fără TVA), Muzeul de Istorie “Paul Păltănea“ (pentru Lapidarium-ul din str. Ianu Fotea nr.2, valoare centrală – 9.569 lei fără TVA), Şcoala Gimnazială Specială “Emil Gârleanu” (str. Regiment 11 Siret nr. 7, valoare centrală – 12.922 lei fără TVA) şi două spaţii ale Direcţie Generale de Asistenţă Socială şi Pentru Protecţia Copilului Galaţi (str. Blaj nr. 11, valoare centrală – 11.299 lei fără TVA şi str. Furnaliştilor nr. 7, cu 2.207 lei valoarea centralei).
CJ alocă însă fonduri şi pentru instituţii care nu se află în subordinea sa. De pildă, pentru proiectul tehnic şi montarea de centrală termică la sediul Centrului Militar (str. Domnească nr. 92 – clădire ce aparţine CJ-ului, dar care a fost dată în administare Centrului Militar pe toată durata existenţei acestei instituţii), CJ Galaţi va plăti 133.507 lei (cu TVA), un „cadou” destul de generos pentru o instituţie care, totuşi, este finanţată de către MApN. Un alt „cadou” este cel în valoare de 217.544 de lei (cu TVA) pe care CJ Galaţi îl plăteşte pentru proiectul tehnic şi montarea altei centrale termice la sediul Protecţiei Civile, de pe strada Eroilor nr. 20, instituţie aflată în “curtea” Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, subvenţionat, în mod normal, de MAI. Ambele alocări de fonduri au fost aprobate în şedinţa CJ din 27.07.2017 iar în şedinţa de joia trecută CJ a aprobat darea în administare a imobilelor, din domeniul public al judeţului Galaţi, către Centrul Militar şi, respectiv, ISU.

Dacă părinţii gălăţeni l-ar asculta pe ministrul Educaţiei, Liviu Pop, care, întrebat de reporteri ce ar trebui să facă părinţii legat de şcolile fără autorizaţie de funcţionare, a răspuns scurt „să nu-i ducă pe copii în şcolile respective”, ar trebui să ocolească peste 100 de unităţi şcolare. Şi acest lucru, deoarece numărul şcolilor din judeţul Galaţi care vor începe anul şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare va fi acelaşi ca şi anul trecut, iar la acestea se adaugă şi şcolile fără autorizaţie la incendiu.
Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, şi în acest an şcolar 79 de unităţi de învăţământ vor începe anul fără a avea autorizaţie de funcţionare de la DSP. Potrivit ISJ, este vorba despre acelaşi număr de şcoli neautorizate ca şi anul trecut, şcoli aflate în general în mediul rural, în localităţi unde nu există apă potabilă curentă sau nu are presiune, nu au grupuri sanitare adecvate etc., localităţi în care nu s-au făcut investiţii în acest sens. Tot în mediul rural se află şi 32 de unităţi şcolare (din care 15 grădiniţe, 14 şcoli şi 3 licee) care nu au autorizaţie de securitate la incendiu, este drept, mai puţine decât anul trecut, când 79 de unităţi de învăţământ erau fără autorizaţie de securitate la incendiu.

În Galaţi abia se achiziţionează sisteme de încălzire

Cât priveşte sumele alocate de la bugetele locale pentru realizarea lucrărilor obişnuite de reparaţii şi igienizări la şcoli, în această vară Primăria Galaţi s-a axat pe alocarea de sume de bani pentru altfel de investiţii, extrem de importante pentru unităţile de învăţământ – achiziţia de centrale termice. După cum se ştie, de aproape 5 luni gălăţenii nu mai primesc apă caldă în sistem centralizat, un sistem muribund şi nerentabil pe care Primăria vrea chiar să îl închidă, motiv pentru care oferă câte 3.000 de lei familiilor care se debranşează şi îşi cumpără alte surse de încălzire. Cum şi şcolile depind de acelaşi sistem centralizat, Primăria a alocat în acest an, în total, nu mai puţin de 20 de milioane de lei pentru achiziţia şi montarea de centrale termice la 66 de unităţi şcolare din oraş, unele dintre ele deja cu aceste sisteme montate. Până în prezent, ofertele pentru licitaţiile privind achiziţia şi montarea de centrale termice s-au aflat în evaluare tehnică, după care urmează să se lanseze licitaţiile. Este vorba despre lucrări grupate în zece loturi, pentru achiziţia şi montarea centralelor termice la 43 de unităţi de învăţământ (grădiniţe, şcoli gimnaziale, colegii), valoarea totală alocată fiind de 13,324 de milioane de lei (2,9 milioane euro).
Totodată, Primăria Galaţi a alocat şi 2,54 milioane lei pentru lucrări de reparaţii şi igienizări la 98 de unităţi de învăţământ din municipiul Galaţi, însă doar la 27 dintre ele contractele au fost atribuite, ceea ce înseamnă că în circa 3 săptămâni ar trebui să se încredinţeze, deruleze şi finalizeze lucrări la alte 71 de unităţi de învăţământ Dacă adăugăm la asta faptul că până la finele lunii este puţin porobabil să se finalizeze licitaţiile pentru centralele termice, există premise ca şcoala să înceapă în zeci de unităţi de învăţământ în care se vor derula lucrări.

Mai mulţi copii decât anul trecut

Pe de altă parte, deşi populaţia şcolară din judeţul Galaţi este semnificativ mai mare decât anul trecut, şcolile închise anii trecuţi din lipsa elevilor suficienţi au rămas închise şi în acest an, ba s-au mai comasat şi câteva grădiniţe! Potrivit datelor ISJ Galaţi, în anul şcolar 2016-2017 populaţia şcolară era de 82.545 de elevi, în timp ce în acest an şcolar populaţia şcolară este de 88.400, numărul mare al copiilor înregistrându-se în special în mediul urban. Totuşi, acest lucru nu a condus şi la redeschiderea unor şcoli închise anii anteriori, din cauza numărului insuficient al elevilor (aşa cum este cazul şcolii din cartierul Fileşti), ba din contră – ISJ a comasat în acest an şcolar alte patru grădiniţe din mediul rural. Deşi în cartierul Fileşti există mulţi copii, datorită valului de gălăţeni care s-au mutat în ultimii ani aici, Inspectoratul Şcolar nu a considerat oportună redeschiderea şcolii. O decizie care nemulţumeşte localnicii din Fileşti, obligaţi să îşi ducă zilnic copiii (în special cei de grădiniţă) în oraş, la unităţile de învăţământ, un efort care înseamnă, zilnic, pentru cei mici, două ore pierdute pe drum, căci autobuzele care fac traseul până în Fileşti vin rar şi sunt arhipline (mai ales dimineaţa), iar microbuzele şcolare sunt şi ele, de multe ori, neîncăpătoare. În plus, părinţii din Fileşti nu îşi pot lăsa nici copiii mai mari să meargă singuri, pe jos, până în oraş, căci aceştia ar avea de circulat pe marginea şoselei, unde nu există trotuar, expunându-se accidentelor rutiere.

În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, desfăşurată miercuri, prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Panaitescu, a făcut un apel public pentru ca părinţii să-şi aducă, la medicii de familie, copiii, pentru a fi vaccinaţi. Apelul vine în contextul în care doar 809 copii au fost imunizaţi în perioada 1-15 august, dintr-un număr total de 5.008 copii catagrafiaţi şi declaraţi eligibili pentru vaccinare. Dacă printre primele trei motive care au condus la numărul mare de copii nevaccinaţi din România se numără şi lipsa vaccinurilor (după neprezentarea părinţilor cu copiii la cabinetele medicale şi refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii), acest motiv nu poate fi invocat la Galaţi, în condiţiile în care DSP Galaţi a primit deja alte 4.000 de doze de vaccin antirujeolic, în afară de cele 7.790 primite în lunile mai (2.070) şi iunie (5.720). Potrivit datelor prezentate la Prefectură de directorul DSP Galaţi, dr. Liliana Moise, „în cadrul campaniei suplimentare de imunizare, în perioada 1-15 august au fost catagrafiaţi 5.008 copii eligibili la vaccinare antirujeolică, din care au fost imunizaţi 809, 437 au fost refuzuri, 846 au fost copii negăsiţi la domiciliu, din care 199 sunt plecaţi în străinătate, 670 sunt copii contraindicaţi şi 2.246 sunt copii neprezentaţi, este vorba despre părinţi indecişi, căci au fost anunţaţi, dar nu s-au prezentat la medicii de familie. Nu vreau să mai supăr iar comunitatea romă, dar realitatea este că majoritatea copiilor nevaccinaţi provin din localităţile cu populaţie preponderent romă. Obligativitatea vaccinării este firească, pentru că schema de vaccinare nu înseamnă libertatea de a te vaccina, căci libertatea părinţilor de a nu-şi vaccina copiii are consecinţe şi asupra celor din jur. Considerăm că o comunitate şcolară sau de grădiniţă are dreptul să refuze înscrierea copilului nevaccinat. Mentalitatea părinţilor poate condamna copii la izolare”.

Pe strada 9 Mai 1945, de aproape trei săptămâni atât trotuarul cât şi carosabilul sunt distruse de diverse lucrări, fără ca cei care au realizat aceste lucrări să fie traşi la răspundere, sau măcar obligaţi, conform legii, să remedieze ce au stricat.
Distrugerile sunt cu atât mai grave cu cât vorbim despre o stradă pentru modernizarea căreia Primăria municipiului Galaţi a plătit, din bani publici, în urmă cu patru ani, suma de 700.000 de lei.
Acum însă, lucrările realizate în urmă cu patru ani de către asocierea de firme SC Tancrad şi SC Add Global Design SRL sunt distruse sistematic atât de persoane fizice cât şi societăţi comerciale, fără ca autorităţile să ia atitudine. Exceptând zecile de intervenţii ale SC Apă Canal la numeroasele avarii apărute la conductele de apă şi canalizare de pe stradă – lucrări care mereu se finalizează cu spargerea asfaltului şi acoperirea lui doar cu pământ şi piatră (realitate care există şi în prezent pe stradă), există şi altfel de “întreprinzători” care distrug strada. De pildă, pe trotuarul de pe partea dreaptă, pe sensul de mers către Siderurgiştilor, cam un sfert din lungimea străzii este distrus, din cauza unui canal săpat în pământ, evident, după ce s-a decupat şi asfaltul. Cum de săptămâni întregi nimeni nu a mai acoperit şanţul (în care ploaia a săpat destul de adânc), pietonii sunt obligaţi să meargă pe carosabil, căci pe trotuarul de vizavi lucrările la noile case ridicate au făcut ca trotuarul, dar şi spaţiul verde, să fie acoperite cu nisip sau alte materiale de construcţie. Nici carosabilul nu se simte prea bine; în urmă cu trei săptămâni cineva a decupat asflatul şi a săpat un şanţ perpendicular pe şosea, şanţ neacoperit nici la ora actuală. Singura explicaţie pentru o astfel de lucrare lăsată de izbelişte, în totală derâdere faţă de lege şi autorităţi este aceea că locuinţele construite recent au avut nevoie de  un racord de apă sau canalizare în... canalele caselor de vizavi! Aşteptăm cu interes o reacţie din partea autorităţilor locale responsabile cu “disciplina în construcţii”, mai ales că aceste instituţii emit des buletine de presă în care îşi laudă activitatea.

În mod neaşteptat pentru o zi liberă prin decizie guvernamentală, Ziua Marinei nu a strâns, pe Faleza Dunării din Galaţi, la fel de multe persoane, precum o făcea anii trecuţi, o situaţie care, poate a fost cauzată şi de faptul că şi luni a fost zi liberă, iar mulţi gălăţeni au preferat să plece din oraş, în minivacanţă. Cei care au venit, totuşi, la malul Dunării, au fost cel puţin dezorientaţi, căci stângăciile de organizare au transformat sărbătoarea populară mai degrabă într-o ocazie de afişare publică a autorităţilor. Locul ales – în faţa Palatului Navigaţiei – a fost bine “străjuit” cu garduri metalice, mulţimea aşezându-se de-a dreapta şi de-a stânga Palatului, fără a putea, totuşi, să poată vedea tot spectacolul desfăşurat de garda militară navală (defilarea, ridicarea drapelului, slujba religioasă de pomenire) şi fără a putea măcar auzi cum se cuvine cuvintele rostite de oficialităţile prezente, căci până şi difuzoarele au fost dispuse nu în mijlocul mulţimii, ci tot în zona în care populaţia nu avea acces. O altă stângăcie de organizare a fost cea de lansare în apele Dunării a crucii de flori – ceremonie pe care nimeni din cei adunaţi pe faleza Dunării nu a văzut-o – căci alaiul a lansat crucea în apă de pe pontonul APDM, dar pe partea dinspre malul tulcean!În mod neaşteptat pentru o zi liberă prin decizie guvernamentală, Ziua Marinei nu a strâns, pe Faleza Dunării din Galaţi, la fel de multe persoane, precum o făcea anii trecuţi, o situaţie care, poate a fost cauzată şi de faptul că şi luni a fost zi liberă, iar mulţi gălăţeni au preferat să plece din oraş, în minivacanţă. Cei care au venit, totuşi, la malul Dunării, au fost cel puţin dezorientaţi, căci stângăciile de organizare au transformat sărbătoarea populară mai degrabă într-o ocazie de afişare publică a autorităţilor. Locul ales – în faţa Palatului Navigaţiei – a fost bine “străjuit” cu garduri metalice, mulţimea aşezându-se de-a dreapta şi de-a stânga Palatului, fără a putea, totuşi, să poată vedea tot spectacolul desfăşurat de garda militară navală (defilarea, ridicarea drapelului, slujba religioasă de pomenire) şi fără a putea măcar auzi cum se cuvine cuvintele rostite de oficialităţile prezente, căci până şi difuzoarele au fost dispuse nu în mijlocul mulţimii, ci tot în zona în care populaţia nu avea acces. O altă stângăcie de organizare a fost cea de lansare în apele Dunării a crucii de flori – ceremonie pe care nimeni din cei adunaţi pe faleza Dunării nu a văzut-o – căci alaiul a lansat crucea în apă de pe pontonul APDM, dar pe partea dinspre malul tulcean!Nici defilarea navelor militare de luptă ale Flotilei de Dunăre nu a fost lipsită de probleme, căci navele andocate la mal au obturat imaginea vedetelor de luptă şi doar în al 12-lea ceas cineva s-a gândit şi a ordonat navei de pasageri Tudor Vladimirescu să părăsească zona de la mal la care se afla trasă, pentru a lăsa o “portiţă” prin care s-au putut vedea, pentru câteva minute, trecând, navele de luptă, respectiv Vedeta Blindată 179 “Posada”, Vedeta 178 “Smârdan” şi  Vedeta Fluvială 159 “Aspirant Cristian Zlatian”. După parada navelor militare a urmat parada navelor civile, prima fiind nava pasager Tudor Vladimirescu, după care au urmat nave ale APDM, AFDJ, Navrom, Damen, al Poliţiei de Frontieră şi Autorităţii Navale Române. La finalul defilării navelor, mulţimea venită pe faleză a aflat că a ratat şi ultimul moment pregătit de Flotila de Dunăre - defilarea a patru avioane luptă şi antrenament IAR 99  Şoim din Baza 95 Aeriană Bacău – survolare care nu s-a mai produs din cauza vântului prea puternic. Totuşi, oamenii nu au fost prea dezamăgiţi de acest lucru, mai ales că nici nu aveau aşteptări, căci nimeni din organizatori nu anunţase înainte că va avea loc o astfel de defilare aviatică. Iar dacă la aceasta adăugăm şi faptul că, deşi de Ziua Dunării Primăria promitea, repetarea, de Ziua Marinei, a croazierelor pe Dunăre, pentru populaţie (despre care, ulterior, administraţia a anunţat că nu mai are buget!) dar şi faptul că este al cincilea an de când la Galaţi, de Ziua Marinei, nu se mai respectă tradiţionalele jocuri marinăreşti de pe apă, cele care făceau deliciul publicului (porcul la şcondru, vânătoarea raţelor în apele Dunării – jocuri menţinute, an de an, la vecinii brăileni) -, se poate  spune că se putea mult mai bine, lucru remarcat şi de oameni. “Păcat că nu se mai fac acele jocuri pe apă, era foarte distractiv... ăştia mici ai mei, nepoţii, nu au apucat să le vadă şi-mi pare rău, doar le povestesc, dar nu pot să le arăt”, a spus Vasile, un bunic venit cu doi nepotei, la Ziua Marinei. “Ne-am speriat când am auzit că navele de luptă încep să tragă, dar apoi ne-am mai obişnuit”, au spus câţiva copii veniţi la malul Dunării. “Este impresionant şi asta te face să relizezi, măcar auditiv, ce înseamnă marina militară, dar sperăm să le vedem doar aşa, pe timp de pace, nu să avem nevoie de ele în realitate”, a spus Dorina Iorgu, o gălăţeancă venită să urmărească parada navelor militare.

Deşi, luna trecută, primarul municipiului Galaţi spunea că noul sediu al Primăriei ar putrea fi inaugurat pe 15 august, de Ziua Marinei, în realitate, clădirea îşi va deschide porţile abia la finele acestei luni. Potrivit Biroului de Presă al Primăriei, slujba de binecuvântare a noii construcţii va fi oficiată de arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun. “După ceremonie, participanţii vor fi invitaţi în foaier, pentru a asista la un microrecital susţinut de cvartetul de coarde al Teatrului Muzical “N. Leonard” din Galaţi.Deşi, luna trecută, primarul municipiului Galaţi spunea că noul sediu al Primăriei ar putrea fi inaugurat pe 15 august, de Ziua Marinei, în realitate, clădirea îşi va deschide porţile abia la finele acestei luni. Potrivit Biroului de Presă al Primăriei, slujba de binecuvântare a noii construcţii va fi oficiată de arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun. “După ceremonie, participanţii vor fi invitaţi în foaier, pentru a asista la un microrecital susţinut de cvartetul de coarde al Teatrului Muzical “N. Leonard” din Galaţi."Inaugurarea efectivă, cu tăierea panglicii, va avea loc pe 30 august. Mutarea noastră efectivă a început deja, colegii mei cară de zor documentaţii şi dosare. Este un proces care nu poate fi făcut peste noapte, vorbim de un volum mare, de calculatoare a căror reţelestică trebuie refăcută, colegii de la IT lucrează de zor. Pe data de 15, am pus chiar un pariu, eu sper să nu-l câştig sincer, din punctul astă de vedere şi într-adevăr pe data de 15 să fie absolut totul terminat, după Sf. Maria să ne mutăm pe compartimente, etc. Nu poţi să spui <<gata,  de astăzi am terminat şi de mâine ne ducem la noua clădire>>", a spus primarul Ionuţ Pucheanu, săptămâna trecută.Reamintim, noul sediu al Primăriei Galaţi, construit lângă Prefectură, pe str. Domnească, nr. 54, a costat 25.497.552 de lei. Construcţia noului sediu al Primăriei Galaţi a început în timpul mandatului fostului primar, Marius Stan şi a avut iniţial termen de finalizare 17 decembrie 2016, prelungit apoi la 31 mai 2017.

Până în prezent, în judeţul Galaţi, s-au înregistrat 73 de cazuri de rujeolă la copii nevaccinaţi, majoritatea provenind din comunităţi cu populaţie preponderent romă. Informaţia, aparţinând Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, a creat nemulţumire printre reprezentanţii comunităţii de romi, reuniţi, joi, la Prefectura Galaţi, la şedinţa  Biroului Judeţean pentru Romi. Aici s-a discutat despre importanţa vaccinării şi riscurile la care comunitatea de romi este expusă în condiţiile nerespectării calendarului şi a schemei obligatorii de vaccinare a copiilor. Potrivit DSP Galaţi, mediatorii comunitari din comunităţile de rromi nu deţin o situaţie reală a numărului de copii cu vârste cuprinse între zero şi 18 ani şi a numărului de copii vaccinaţi. Fără o astfel de situaţie, medicul de familie nu va şti niciodată câţi copii trebuie vaccinaţi. Reprezentanţii DSP Galaţi au insistat că un singur medic de familie cu asistenta nu vor putea să aibă o situaţie exactă, de aceea catagrafierea se face din poartă în poartă, cu aceşti mediatori comunitari, mediatori care, din păcate, nu comunică cu DSP. În replică, preşedinta Biroului Judeţean pentru Romi, Viorica Gotu şi mediatorii comunitari au explicat faptul că şi DSP are responsabilităţi în catagrafierea populaţiei dar şi în monitorizarea activităţii mediatorilor comunitari. În plus, cei prezenţi au vorbit şi despre situaţii abuzive în care anumiţi primari împiedică mediatorii comunitari să iasă pe teren, dându-le alte atribuţii, lucru nereclamat de mediatori, căci aceştia sunt plătiţi de primari şi le este teamă pentru siguranţa locului de muncă.   În final, a luat cuvântul secretarul de stat în consiliul naţional pentru combaterea disctrimării, Ilie Dincă: “Eu cred că este momentul să tragem linie, să lansăm un T 0, să nu mai aruncăm vina unii pe alţii şi fiecare să colaboreze cu celălalt pentru rezolvarea acestei probleme. Totuşi, vreau să atrag atenţia că nu este corect să se inducă  ideea că această problemă a epidemiei de rujeolă este doar din cauza comunităţilor de romi, nu este corect aşa ceva”. Secretarul de stat a vorbit şi despre posibilitatea de noi angajări de mediatori sanitari comunitari, pentru o mai bună acoperire a comunelor şi o mai bună  comunicare  între comunităţile de romi şi direcţiile judeţene de sănătate publică. În judeţul Galaţi există 23 de mediatori sanitari, din care 21 sunt de etnie romă şi lucrează în comunităţile de rromi.
Pagina 1 din 78