Luni, 20 Noiembrie 2017 00:00

România a realizat progrese semnificative în ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Comisia Europeană consideră că, în ansamblu, România a realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte obiectivul referitor la cadrul de integritate şi Agenţia Naţională de Integritate, arată executivul european în cel mai recent raport al său privind îndeplinirea angajamentelor asumate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit în 2007, când a aderat la Uniunea Europeană, potrivit documentului publicat pe site-ul Comisiei.
Punerea în aplicare a recomandării Comisiei ce presupune asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT este satisfăcătoare, estimează raportul. Potrivit acestei recomandări, Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.
Sistemul PREVENT are rolul de a preveni conflictele de interese în procedurile de achiziţii publice, instituind un mecanism de verificare ex ante şi permiţând autorităţilor contractante să remedieze aceste situaţii înainte de atribuirea contractului. Sistemul a intrat în funcţiune la sfârşitul lunii iunie, rezultat al unei colaborări strânse între Agenţia Naţională de Integritate, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Agenţia pentru Agenda Digitală a României, precum şi al colaborării cu Guvernul. Sistemul funcţionează de patru luni şi în prezent se înregistrează primele sale rezultate.
Rapoarte succesive privind MCV au subliniat întârzieri şi incoerenţe în aplicarea de sancţiuni pentru parlamentarii consideraţi a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la un raport elaborat de Agenţia Naţională de Integritate.
Prin urmare, Comisia formulase recomandarea ca parlamentul să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informaţii în ce priveşte procedurile aplicabile şi caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunţate efectiv hotărâri în cazurile pendinte.
Deşi normele şi procedurile din Parlament privind aplicarea de sancţiuni par să fie clare, Agenţia Naţională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanţele judecătoreşti în 2017. Nu este clar dacă există termene-limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancţiunile, se menţionează în document.
De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârşitul anului 2016, în ciuda faptului că aceştia fac obiectul unei interdicţii de a ocupa o funcţie eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive. Agenţia Naţională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluţiona aceste trei cazuri, aminteşte raportul.
Printre măsurile concrete prin care s-ar pune în practică transparenţa propusă în recomandare s-ar număra, de exemplu, recunoaşterea publică de către preşedintele camerei respective a parlamentului a primirii hotărârii judecătoreşti definitive (sau a unui raport al Agenţiei Naţionale de Integritate care nu a fost contestat în instanţă), anunţarea unui calendar pentru luarea unei decizii şi informarea publicului şi a Agenţiei Naţionale de Integritate după încheierea procesului de adoptare a deciziei.
Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste şase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare, se subliniază în raport.

Lasă un comentariu