Vineri, 29 Septembrie 2017 00:05

Sfârşitul "cotelor de repartizare" a refugiaţilor în ţările din UE

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Solicitanţii de azil ce vor sosi pe coastele italiene sau greceşti, nu vor mai fi vizaţi de "cotele de repartizare" a refugiaţilor în ţările din Uniunea Europeană, acest program încetând după o punere în aplicare anevoioasă, care a adâncit divergenţele Est-Vest cu privire la migranţi, relatează AFP. Sfârşitul acestui program, adoptat în septembrie 2015 în punctul culminant al crizei migraţiei, constituie finalul unei exceptări temporare de la 'regulamentele Dublin', care încredinţează în general ţărilor de sosire în UE responsabilitatea de a analiza cererile de azil.

În total, circa 29.000 de persoane au fost 'relocate' în UE din Italia şi Grecia, prin aplicarea acestei derogări de doi ani, menită să uşureze situaţia acestor două ţări mediteraneene, copleşite de afluxul de migranţi ce fug din calea sărăciei sau războiului. Bilanţul pare unul slab comparativ cu obiectivul iniţial, ce prevedea până la 160.000 de locuri repartizate conform cotelor pe ţări şi în condiţiile în care circa 1,5 milioane de migranţi au ajuns pe coastele europene începând cu 2015. Însă Comisia Europeană refuză deocamdată să vorbească despre eşec. "Din punctul nostru de vedere, programul de relocare a fost un succes", a estimat luni o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.

Executivul european dă de asemenea de înţeles că 'relocările' nu s-au încheiat în mod definitiv, pentru că dacă refugiaţii nou-sosiţi nu vor mai fi vizaţi, mai rămân 'în jur de 10.000 de solicitanţi de azil' eligibili în Grecia şi în Italia, sosiţi înainte de data limită de 26 septembrie. "Obligaţia de a reloca nu se opreşte după această dată", a insistat comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. În faţa criticilor privind obiectivele neatinse, el răspunde că realităţile pe teren s-au schimbat totuşi, inclusiv datorită acordului din martie 2016 cu Ankara, care a redus în mod drastic numărul de migranţi sosiţi pe coastele Greciei. În jur de o treime dintre cele 160.000 de locuri preconizate au fost reorientate spre un alt program, pentru primirea de sirieni direct din Turcia. 

În faţa dificultăţilor în redemararea aşa-numitelor "hotspots", centrele pentru selecţia candidaţilor, şi a ritmului prea lent al locurilor făcute disponibile de statele membre, majoritatea migranţilor şi-au continuat drumul spre nordul Europei, chiar dacă erau eligibili. Astfel, acest plan menit să reprezinte solidaritatea europeană, a cristalizat rapid divizările între statele membre, "iar aceasta a lăsat urme importante", subliniază Yves Pascouau, cercetător la Universitatea din Nantes (vestul Franţei) şi expert în problema migraţiei.

Comisia Europeană a lansat în iunie procedura de infringement împotriva a trei ţări din Europa Centrală şi de Est — Ungaria, Polonia şi Republica Cehă — pentru refuzul lor constant de a aplica aceste cote, al căror caracter obligatoriu a fost confirmat de justiţia europeană. Cu toate acestea, potrivit lui Pascouau, în pofida dificultăţilor ce ţineau de "hotspots", planul a permis crearea pe teren a unui "sistem operaţional în cadrul căruia autorităţile statelor membre şi agenţiile europene au reuşit să se coordoneze", adaugă el, văzând în aceasta "o experienţă ce va servi pe viitor". Pe viitor, adică pentru o reformare durabilă a "sistemului Dublin".

Date fiind dificultăţile privind cotele temporare, ideea unui mecanism permanent de repartizare pare abandonată. Comisia Europeană propune acum menţinerea regulii privind responsabilitatea ţării de sosire a migranţilor, însă cu un 'mecanism corector' în cazul unui aflux masiv. În acest caz, obligaţii de 'solidaritate' ar fi declanşate pentru ţările mai puţin afectate.

Însă negocierile dintre statele membre bat pasul pe loc de un an de zile, ţări precum Ungaria şi Polonia excluzând în continuare orice încercare de a le fi impusă primirea de solicitanţi de azil, oricât de mic ar fi acesta.

 

Lasă un comentariu