Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) au scăzut, în luna iulie, cu 959 de milioane de euro, la 29,152 miliarde de euro, de la 30,111 miliarde de euro la 30 iunie 2015, reiese din datele publicate luni de Banca Naţională a României.

Astfel, în cursul lunii iulie au intrat în rezerva BNR 763 de milioane de euro, din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. În acelaşi timp, au ieşit din conturile BNR 1,722 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

„La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a României a plătit circa 243 de milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 29 iulie 2015, în sumă de 925,7 milioane de euro, capital şi dobândă”, se menţionează în comunicatul BNR.

„Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,286 miliarde de euro”, se mai arată în comunicatul BNR.

În aceste condiţii, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au fost, la 31 iulie 2015, de 32,438 miliarde de euro, faţă de 33,622 miliarde de euro la 30 iunie 2015.

„Plăţile efectuate în perioada ianuarie — iulie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, au totalizat 6,437 miliarde de euro iar cele scadente până la finele anului însumează aproximativ 1,126 miliarde de euro”, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în National

Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România necesită investiţii de aproape un miliard de euro şi s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat dacă va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, în fiecare an, până în 2020, consideră ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. "Rămâne problema infrastructurii principale de irigaţii, a staţiei de pompare şi a canalului magistral, care din păcate nu se pot reabilita din fonduri europene. Avem însă planul Juncker pentru care am aplicat şi noi pentru un proiect de un miliard de euro. Sper să avem succes, dar dacă nu vom avea, există deja în Parlament un proiect de lege şi dacă partidele politice vor ajunge la consensul politic pe care eu îl propun vom putea avea o suma suplimentară, în fiecare an, până în 2020, pentru infrastructura principală de irigaţii", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că un răspuns din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este aşteptat în luna septembrie a acestui an, iar dacă nu va exista resursa europeană, suma alocată anual va depinde de bugetul de stat "cât poate să suporte" şi de ceea ce va însemna "acel acord politic la care mă gândesc".

Ministrul a subliniat că încă din 2012 s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro. "Din anul 2012 şi până în prezent avem investiţi 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Am deschis în urmă cu câteva zile o nouă măsură din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit în organizaţii de irigaţii şi după ce vom face şi aceste investiţii încă 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructură secundară. Pentru prima dată avem o alocare uriaşă, adică 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt în implementare sau pentru care primim proiecte în momentul de faţă. Cred că dacă putem merge în paralel cu cele două componente, infrastructură principală şi secundară, cu siguranţă în următorii ani vom rezolva şi această problemă legată de irigaţii", a adăugat Constantin.

Şeful MADR a precizat că anul acesta deşi au fost contractate pentru irigaţii peste 300.000 de hectare, până în prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole. "Au fost contractate în acest an 300.000 de hectare şi s-au irigat undeva la 160.000 de hectare. Marea problemă pe care o avem este legată de costul pe care trebuie să îl plătească fermierii şi pe de altă parte de infrastructura pe care o avem", a adăugat oficialul MADR.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, declara, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, că solicitările fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu depăşiseră 100.000 de hectare, deşi au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite pentru irigat. "În prezent sunt viabile pentru irigaţii 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de faţă am avut solicitări şi am irigat doar pe 100.000 de hectare deşi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF şi a fost suportată din bugetul agenţiei. Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline şi cred că putea să irige toată lumea", a explicat şeful ANIF în 29 iunie. Acesta a precizat, la vremea respectivă, că ANIF a reuşit să cumpere în acest an energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preţ, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigaţii.

În data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 — 2020, cea mai consistentă din punct de vedere financiar fiind măsura destinată sistemelor de irigaţii, în cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentând contribuţia europeană, iar restul de la bugetul de stat.

Fondul european de investiţii strategice (FEIS) din cadrul „planului Juncker” poate deveni operaţional din luna septembrie, Comisia Europeană finalizând pregătirile în data de 22 iulie 2015. Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune în prezent de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din UE, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de BEI. CE doreşte să mobilizeze în total prin investiţii publice şi private circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

Publicat în Economie

Aproape jumătate dintre români - 48,9% - consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de anumite riscuri, pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, potrivit unui sondaj INSCOP, având ca temă criza din Grecia.

Potrivit sondajului, 48,9% dintre respondenţi consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, 40,2% cred că aceste sacrificii nu ar trebui făcute, iar 10,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Cercetarea relevă, în contextul discuţiilor despre Grexit, că 54,5% dintre români consideră că ţara noastră este ferită de anumite riscuri, pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta ''nu ştiu/ nu răspund''.

''Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea ţării noastre la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat. Cu toate acestea, răspunsurile la această întrebare pot fi o indicaţie a încrederii sporite a populaţiei în moneda naţională'', afirmă realizatorii sondajului.

De asemenea, potrivit cercetării, 25% dintre respondenţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, 27% spun că ţara noastră nu va fi influenţată nici în mică, nici în mare măsură de ce întâmplă în Grecia. 34,1% dintre respondenţi consideră că situaţia din ţara noastră va fi influenţată în mică şi foarte mică măsură de ce se petrece în Grecia. Procentul non-răspunsurilor la această întrebare a fost de 13,9%, precizează sursa citată.

Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 9 — 14 iulie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.075 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. 

Publicat în National

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că, în condiţiile actuale, ar ura monedei naţionale viaţă mai lungă. Declaraţia vine în contextul negocierilor tensionate din zona euro privind criza din Grecia, care are şanse să devină primul stat care părăseşte uniunea monetară, punând sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de aderare şi credibilitatea euro.

 "În urmă cu 10 ani i-am urat leului nou, greu, tare, să aibă parte de sănătate. Se vede că i-a prins bine această urare, pe care o reînnoiesc astăzi. Atunci nu i-am spus să aibă viaţa scurtă, am găsit o formulare aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţa mai lungă, este moneda noastră", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu marţi, la un simpozion organizat de banca centrală cu ocazia aniversării a 10 ani de la trecerea la leul nou (RON).

"Trecerea la euro este un proces mult mai complicat şi cea mai mare eroare în care ar putea să pice societatea românească e să creadă că trecerea e o simplă schimbare de bancnotă. Schimbăm bancnotele de polimer, din nou trecem la cele de hârtie şi dăm cu banul şi vedem la cât e cursul, că e 4,1, 4,4, 4,5".

"Acum 10 ani, în această sală vă adresam următoarele cuvinte: «Vă rog să-mi îngăduiţi să vă urez bun venit la BNR, gazda simpozionului Ziua leului nou». Vă repet aceeaşi urare, cu deosebirea că acum nu mai e un leu nou, e un leu matur", a spus Isărescu.

Banca Naţională a României a trecut mult mai uşor peste criza financiară care a început în 2008 cu leul greu, a a mai spus Isărescu. Altfel ar fi stat lucrurile cu leul cu multe zerouri.

"Suntem la oră de bilanţ: am îndrăzneala să spun că acţiunea a fost bine pregătită şi, în final, a fost o acţiune de succes. Banca Naţională, conducerea Băncii Naţionale a trecut mult mai uşor de criza financiară din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri. S-a câştigat foarte mult la nivelul societăţii prin simplificare (prin denominare n.r.). În economie s-a câştigat credibilitate şi încrederea într-un nou început. În 2005, România se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă şi intra pe o curbă a productivităţii şi profitabilităţii", a subliniat guvernatorul BNR.

Potrivit guvernatorului, pe lângă faptul că în utlimii zece ani inflaţia a coborât la o singură cifră şi se menţine la niveluri scăzute, leul a devenit o monedă de încredere. În plus, românii economisesc predominant în lei, iar împrumuturile tind să fie, şi ele, denominate preponderent în monedă naţională. Guvernatorul BNR a precizat că denominarea a contribuit la aceste evoluţii, cel puţin la nivel de percepţie.

În ceea ce priveşte rezultatele comensurabile ale denominării, Mugur Isărescu a menţionat chestiunile legate strict de noile monede şi bancnote, mai mici, mai rezistente, mai uşor de manevrat şi depozitat, costurile casieriilor scăzând datorită simplificării operaţiunilor.

Guvernatorul a amintit şi obiectivele avute în vedere în momentul adoptării deciziei de tăiere a patru zerouri din coada leului, respectiv marcarea încheierii unui ciclu inflaţionist lung, marcarea faptului că preţurile în România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, uşor de comparat, exprimarea indicatorilor valorici, de genul PIB, PIB pe locuitor, producţiile, consumul şi aşa mai departe în lei noi, pentru a fi mai uşor de comparat cu ce se întâmplă în Europa, dar şi pregătirea trecerii la euro.

Publicat în National

În replică la ofensiva eurosceptică a premierului britanic, David Cameron, Germania şi Franţa se pregătesc să sporească gradul de integrare al ţărilor euro. Ziarul „Le Monde” a intrat în posesia unui document care propune un program de reforme pe patru paliere: politica economică, convergenţa economică, fiscală şi socială, stabilitatea financiară şi investiţională şi, în fine, guvernanţa uniunii monetare. Ziarul francez citează pasajul care precizează că reformele vizate vor fi întreprinse „în cadrul tratatelor actuale în anii care vin”. Precizarea are tâlcul ei, căci David Cameron solicitase insistent revizuirea tratatelor cu scopul „repatrierii” anumitor prerogative delegate Comisiei de la Bruxelles. Or, Germania şi aliaţii săi speraseră o revizuire în sens contrar. Prin urmare cuplul franco-german arată britanicilor că se va descurca, pe moment, şi fără o reformă a tratatelor.

Documentul citat a fost examinat de Angela Merkel şi François Hollande cu ocazia reuniunii de la Riga şi va fi supus dezbaterii Consiliului European din 25 iunie. Proiectul pare a fi un instrument tactic la îndemâna Germaniei şi Franţei, deşi el se referă la preocupări vechi şi de maximă însemnătate pentru zona euro. Toată lumea e de acord că lucrurile nu mai pot funcţiona aşa: cu o monedă unică, dar cu regimuri fiscale diferite.

În ultimii doi-trei ani au fost lansate multe proiecte privind integrarea mai avansată a zonei euro, fără ca ele să intre cu adevărat în circuitul politic. Unele mizează pe disciplină fiscală strictă (în versiunea liberal-conservatoare), altele pe solidaritate şi împărţirea poverii datoriei (versiunea socialistă), dar ambele pretind ca zona euro să se delimiteze instituţional de ţările non-euro, căci altfel nu ar putea funcţiona coerent. În limbaj românesc (sau estic) ar fi vorba de „Europa cu două viteze”.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, care se pronunţase pentru adoptarea cât mai rapidă a monedei comune, a declarat de multe ori că se opune acestei decalări şi că încearcă să păstreze România în nucleul central de decizie. El nu s-a referit, în schimb, niciodată la costurile unei integrări pripite. Am putut distinge o înfruntare surdă între partizanii euro şi cei care au recomandat un răgaz de pregătire mai larg, dar subiectul nu a fost explicat în toate dimensiunile sale. Din fericire, comisarul european pentru moneda comună, Valdis Dombrovskis, sugera la Bucureşti, în luna aprilie, că ar fi bine ca etapele adoptării euro să fie pregătite temeinic şi fără grabă, fapt care a părut să limpezească lucrurile şi să relaxeze tensiunea.

Am putea înţelege însă mesajul lui Dombrovskis şi ca pe o pregătire diplomatică a proiectului Merkel-Hollande de accelerare a integrării ţărilor euro. S-ar părea că „Europa cu două viteze” este inevitabilă, căci ţările vestice nu mai au timp să aştepte, iar noile sosite nu au suficiente motive să sară peste etape. Polonia, singura ţară care ar fi putut fi acceptată fără rezerve în clubul euro, manifestă tot mai mari reticenţe, iar victoria în alegerile prezidenţiale a conservatorilor catolici ar putea consolida această tendinţă. În plus presiunile exercitate de Marea Britanie şi criza din Grecia îi constrânge pe diriguitorii politicii continentale să ia iniţiativa şi să grăbească evoluţia lucrurilor.

Din perspectivă românească, evoluţiile acestea sunt, la prima vedere, perdante. Dacă britanicii vor avea câştig de cauză (puţin probabil), piaţa forţei de muncă se va restrânge pentru români substanţial, după cum, dacă vor fi înfrânţi, ei ar putea vota la referendum ieşirea din UE, cu consecinţe şi mai radicale. Să admitem însă că limitarea migraţiei forţei de muncă ar fi pentru România o constrângere benefică pe termen lung.

Cât priveşte iniţierea unui proces de integrare avansată a ţărilor euro, România pare să rămână într-un eşalon de rangul al doilea, dar felul acesta de a vorbi nu are decât o semnificaţie simbolică. În practică e vorba despre convergenţa fiscală, economică şi socială, aşa încât românii au motive serioase să rămână, deocamdată, deoparte. Grecii au înţeles între timp că nu trebuiau să adopte moneda comună, iar ţări ca Spania şi Portugalia au un şomaj foarte ridicat şi suferă drastic de pe urma ajustărilor. E mai firesc ca fiecare să joace în liga lui şi să profite cât poate de avantajele pe care le deţine.

Publicat în Mapamond