Miercuri, 28 Octombrie 2015 00:00

Avem drumuri judeţene reabilitate parţial

Conform statisticilor, o parte dintre drumurile judeţene gălăţene au beneficiat de lucrări de reabilitare (15,34 kilometri), plombări (79,378 metri pătraţi), reparaţii la cedările din carosabil pe 5.121 metri pătraţi, au fost realizate marcaje rutiere pe 280 de kilometri, iar vegetaţia a fost îndepărtată de pe 465 de kilometri. Situaţia a fost prezentată marţi, 27 octombrie, în cadrul Comisiei de Dialog Social, desfăşurată la Prefectură. Datele au fost oferite de către Cornel Hamza, vicepreşedintele CJ, care coordonează mai nou situaţia lucrărilor. Hamza a confirmat că au existat situaţii în care lucrările au fost sistate chiar în faţa intrării în localitate, cazul comunei Ghidigeni, dar vor fi reluate în primăvară. 

Publicat în Comunitate

Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România necesită investiţii de aproape un miliard de euro şi s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat dacă va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, în fiecare an, până în 2020, consideră ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. "Rămâne problema infrastructurii principale de irigaţii, a staţiei de pompare şi a canalului magistral, care din păcate nu se pot reabilita din fonduri europene. Avem însă planul Juncker pentru care am aplicat şi noi pentru un proiect de un miliard de euro. Sper să avem succes, dar dacă nu vom avea, există deja în Parlament un proiect de lege şi dacă partidele politice vor ajunge la consensul politic pe care eu îl propun vom putea avea o suma suplimentară, în fiecare an, până în 2020, pentru infrastructura principală de irigaţii", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că un răspuns din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este aşteptat în luna septembrie a acestui an, iar dacă nu va exista resursa europeană, suma alocată anual va depinde de bugetul de stat "cât poate să suporte" şi de ceea ce va însemna "acel acord politic la care mă gândesc".

Ministrul a subliniat că încă din 2012 s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro. "Din anul 2012 şi până în prezent avem investiţi 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Am deschis în urmă cu câteva zile o nouă măsură din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit în organizaţii de irigaţii şi după ce vom face şi aceste investiţii încă 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructură secundară. Pentru prima dată avem o alocare uriaşă, adică 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt în implementare sau pentru care primim proiecte în momentul de faţă. Cred că dacă putem merge în paralel cu cele două componente, infrastructură principală şi secundară, cu siguranţă în următorii ani vom rezolva şi această problemă legată de irigaţii", a adăugat Constantin.

Şeful MADR a precizat că anul acesta deşi au fost contractate pentru irigaţii peste 300.000 de hectare, până în prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole. "Au fost contractate în acest an 300.000 de hectare şi s-au irigat undeva la 160.000 de hectare. Marea problemă pe care o avem este legată de costul pe care trebuie să îl plătească fermierii şi pe de altă parte de infrastructura pe care o avem", a adăugat oficialul MADR.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, declara, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, că solicitările fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu depăşiseră 100.000 de hectare, deşi au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite pentru irigat. "În prezent sunt viabile pentru irigaţii 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de faţă am avut solicitări şi am irigat doar pe 100.000 de hectare deşi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF şi a fost suportată din bugetul agenţiei. Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline şi cred că putea să irige toată lumea", a explicat şeful ANIF în 29 iunie. Acesta a precizat, la vremea respectivă, că ANIF a reuşit să cumpere în acest an energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preţ, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigaţii.

În data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 — 2020, cea mai consistentă din punct de vedere financiar fiind măsura destinată sistemelor de irigaţii, în cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentând contribuţia europeană, iar restul de la bugetul de stat.

Fondul european de investiţii strategice (FEIS) din cadrul „planului Juncker” poate deveni operaţional din luna septembrie, Comisia Europeană finalizând pregătirile în data de 22 iulie 2015. Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune în prezent de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din UE, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de BEI. CE doreşte să mobilizeze în total prin investiţii publice şi private circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

Publicat în Economie

La finalul acestei săptămâni (dar şi luni) consilierii municipali se vor întruni în şedinţa ordinară a Consiliului Local pentru a stabili ce proiecte de hotărâri vor fi aprobate, pentru a se demara activităţile propuse în perioada următoare. În lista de propuneri se află şi şapte proiecte de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie la şcolile şi liceele din administrare. Concret, două licee (Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” şi Liceul Teoretic „Dunărea”) şi cinci şcoli gimnaziale (SG.nr.3, SG.nr.17, SG.nr.31, SG.nr.40 şi SG.nr.22 „Dimitrie Cantemir”) sunt incluse în planul de investiţii şi reparaţii municipale prin care se va asigura mărirea eficienţei energetice a clădirilor prin anveloparea unităţilor şcolare în acest an. 

Pe lista Direcţiei Generale de Dezvoltare din cadrul Primăriei Galaţi sunt înscrise (până acum) nu mai puţin de 68 de lucrări complexe sunt atribuite unităţilor de învăţământ din Galaţi la care s-au aprobat banii necesari pentru lucrări de reparaţii şi construcţii. Potrivit acestui document, până la mijlocul lunii trecute bugetul de investiţii aprobat pentru 2015 este fix de 3 milioane de lei, pentru 49 de grădiniţe, 30 de şcoli gimnaziale şi 8 licee care vor deveni şantiere în lucru. Procedurile administrative şi legislative sunt, se pare, destul de laborioase şi este posibil, la fel ca şi în anii trecuţi, ca reparaţiile în şcoli să demareze destul de târziu, să se desfăşoare chiar în timpul procesului educativ şi să rezulte o calitate scăzută a lucrărilor efectuate, numeroase plângeri şi sesizări publice dar şi diferende comerciale şi juridice între primărie şi executanţii la care se vor constata, cu siguranţă, probleme.

Până în acest moment, din bugetul aprobat pentru lucrările stabilite, aproape un milion şi opt sute de mii de lei a fost contractat de firmele interesate să execute lucrările specificate, pentru un număr de 23 de contracte de investiţii. 

Publicat în Comunitate

Preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, dr. Nicolae Bacalbaşa, decanul Facultăţii de Medicină, dr. Aurel Nechita, împreună cu rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” au participat la inaugurarea proaspăt reabilitatei secţii de Oftalmologie a Spitalului Judeţean. Reparaţiile au fost finanţate de către Consiliul Judeţului Galaţi, iar valoarea lucrărilor este de 879.911,34 lei. „Sunt lucrări făcute din banii gălăţenilor. Urmează să mai dotăm şi cu aparatură nouă. Este important că avem şi ajutorul Facultăţii de Medicină. Nu trebuie să uităm că, recent, secţia de Oftalmologie a spitalului a devenit secţie clinică, ceea ce este foarte important”, a precizat dr. Nicolae Bacalbaşa, preşedintele CJ Galaţi. 

 

Publicat în Eveniment