Şantierele imobiliare din Galaţi au fost analizate

 
Joi, 08 Februarie 2018 14:11
Publicat în Comunitate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

În ultimul trimestru din 2017 existau, în 10 mari oraşe ale ţării (şi împrejurimi), 1.500 de ansambluri rezidenţiale în construcţie sau care urmau a fi începute în perioada următoare (având autorizaţia recent obţinută sau aflate în faza de obţinere a planului urbanistic zonal).
Analiza imobiliare.ro a luat în calcul doar proiectele cu un minimum de 30 de unităţi locative planificate, iar oraşele supuse analizei sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Braşov, Piteşti, Oradea, Galaţi, Ploieşti. În această cifră nu sunt incluse ansamblurile doar planificate deocamdată (fără a fi început procesul de obţinere a documentaţiei necesare pentru începerea lucrărilor), nici cele deja finalizate şi vândute.

Sub 100 de proiecte active la început de an, la Galaţi

În mod firesc, în zona capitalei se găsesc cele mai multe asemenea proiecte, numărul acestora ajungând la 497. În mod interesant, pe următoarea poziţie în clasament se situează Iaşiul, cu 238 de ansambluri, apoi Timişoara, cu 189, Constanţa, cu 173, Braşov, cu 147, şi abia apoi Cluj-Napoca, cu 121 de proiecte în construcţie sau care urmează a fi demarate.
"Această situaţie poate fi explicată prin faptul că, ajuns într-un stadiu mai avansat de dezvoltare, Cluj-Napoca atrage acum iniţiative mai ample de dezvoltare, respectiv proiecte cu un număr mai mare de unităţi", spun experţii imobiliari. În fiecare dintre celelalte patru oraşe analizate - Piteşti, Oradea, Galaţi şi Ploieşti -, numărul proiectelor active în piaţă la finalul lui 2017 şi începutul lui 2018 s-ar situa sub 100.

86% dintre ansamblurile gălăţene sunt de apartamente

În ceea ce priveşte tipul dezvoltărilor rezidenţiale din această perioadă, cele mai multe proiecte din cele 10 oraşe ale ţării cuprinse în studiul menţionat se încadrează în categoria ansamblurilor de apartamente.
"Acest fapt este cât se poate de firesc în actualul context de piaţă, explicându-se, din perspectiva dezvoltatorilor, prin costurile mai mici de construcţie (prin diminuarea impactului terenului în preţ), iar, din cea a cumpărătorilor, prin valoarea mai redusă de achiziţie per unitate locativă (apartamentele având, de regulă, o suprafaţă mai mică decât o casă individuală)", explică experţii.
Luând în calcul toate proiectele din fiecare piaţă, inclusiv pe cele nou lansate (dar fără documentaţia necesară începerii construcţiei) şi pe cele finalizate şi vândute, studiul menţionat relevă că peste 85% dintre ansamblurile bucureştene sunt de apartamente. Pe de altă parte, această categorie deţine o pondere de 87% în Cluj-Napoca, circa 80% în Timişoara şi Iaşi, 78% în Braşov, 94% în Constanţa, 77% în Oradea, 86% în Galaţi, 79% în Piteşti şi 74% în Ploieşti.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu