Deductibilităţi. Verifică dacă beneficiezi de toate deductibilităţile prevăzute de lege, de la asigurările voluntare pentru pensii şi sănătate până la cheltuielile cu izolarea casei.

Beneficii. Dacă ai nevoie de maşină sau de locuinţă de serviciu, angajatorul tău ţi le poate oferi fără să plătească impozite şi contribuţii pentru ele. La fel se întâmplă cu benzina sau reparaţiile şi amenajările. Lista de cheltuieli care pot fi acoperite de angajator poate include chiar şi traininguri în ţări exotice.

Cheltuieli. Dacă, dimpotrivă, ai o maşină sau o locuinţă şi le pui la dispoziţie companiei, este firesc să primeşti chirie pentru ele. Întreabă contabilul cum trebuie făcute hârtiile.

Participare la profit. Procedura legală prin care angajaţii pot primi o parte din profit este complicată şi riscantă, însă dacă angajatorul este de acord să cedeze angajaţilor o parte din acţiuni, atunci totul se poate face perfect legitim.

Call option. O variantă o reprezintă şi opţiunile de cumpărare la preţ fix, care îi permit angajatului să aştepte până când preţul acţiunilor creşte, să plătească preţul mic stabilit iniţial apoi să revândă acţiunile imediat, în profit.

Firma ta. Dacă încasezi veniturile prin intermediul propriei companii, plăteşti impozit de 16% din profit şi încă 16% din ce rămâne în momentul în care îţi ridici dividendele. În total - 29,44%. Dar asta doar după ce scazi cheltuielile. Dacă firma are cheltuieli mari, plăteşti doar forfetarul.

Offshore. Poţi deschide o firmă chiar în interiorul UE, adică Cipru, Malta, Irlanda, Marea Britanie (Jersey, Guersney, Isle of Man). În acest caz, vei plăti acolo chiar şi zero impozit pe profit iar în România trebuie să declari dividendele obţinute şi să plăteşti cei 16% impozit.

Mai puţine impozite indirecte. Cumpără de câte ori ai ocazia fără TVA (online, din afara UE) sau fără accize (din duty free)

Schimbarea rezidenţei fiscale. Dacă munca ta nu presupune prezenţă fizică, atunci poţi alege să lucrezi din altă ţară şi să-ţi plăteşti impozitele acolo. Nu este nevoie să te muţi definitiv, ci pentru mai mult de 183 de zile pe an. Dacă ai venituri suficiente, poţi opta pentru o ţară civilizată, unde de taxele respective chiar ai parte de servicii publice. Dacă nu, există şi varianta unui paradis exotic din lumea a treia, unde cu doar câteva sute de euro câştigate aici îţi permiţi aproape orice.

Emigrarea. Adică soluţia prin care-i poţi demonstra unui stat „banditesc” faptul că nu-i datorezi nimic.

În primele opt luni din 2010 s-au înregistrat variaţii în profilul cumpărătorului care plăteşte online cu cardul faţă de anii precedenţi. Se constată o tendinţă de echilibrare a proporţiei dintre femei şi bărbaţi (58% din plăţile online sunt făcute de bărbaţi şi 42% de femei).
De asemenea, creşte ponderea celor care efectuează între două şi cinci plăţi pe an până la 30%. Totodată, tot mai mulţi clienţi autohtoni efectuează tranzacţii la finalul săptămânii (13% sâmbăta şi 11% duminica). Intervalul orar dintre orele doisprezece şi paisprezece este perioada predilectă a zilei în care românii îşi fac cumpărăturile în faţa monitorului, conform unui studiu Gecad ePayment. Profilul cumpărătorului online care plăteşte cu cardul s-a modificat de-a lungul anilor.
Dacă la început cei care comandau online erau în principal cei familiarizaţi cu tehnologiile, în 2010 asistăm atât la o creştere, cât şi la o uniformizare a categoriilor de persoane care plătesc online cu cardul. A crescut numărul plăţilor online efectuate de femei şi de către cumpărători cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, categorie foarte activă pe internet. Există semne că piaţa se maturizează: se uniformizează ponderea acţiunilor de cumpărare pe zile şi tot mai multe plăţi online sunt făcute în weekend", afirmă Daniel Nicolescu, Chief Product Officer al Gecad ePayment.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente sau din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, în patru rate egale, până la data de 15, inclusiv, a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Galaţi, George Marinescu. Potrivit aceleiaşi surse, contribuabilii care desfăşoară o activitate independentă au obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, aferente trimestrului al III-lea al anului 2010, până la data de 15 septembrie 2010, cu excepţia veniturilor pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit. Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul anului fiscal 2010, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, aferente trimestrului al III-lea al anului 2010, până la data de 15 septembrie 2010. Sumele reprezentând plăţi anticipate se pot achita prin mandat poştal, prin decontare bancară, în numerar la casieriile unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului sau online, prin intermediul cardurilor bancare, cu ajutorul portalului ANAF. Pentru neachitarea la termenul de scadentă de către contribuabili a plăţilor anticipate se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Combinatul şi Şantierul Naval Damen, cei mai importanţi agenţi economici din oraş, nu au avut anul trecut o activitate profitabilă, dacă ţinem cont de rezultatele economice financiare înregistrate în cursul 2009. Astfel, dacă anul 2008 a fost unul profitabil pentru colosul siderurgic, anul 2009 a însemnat înregistrarea unei pierderi nete de 1.418.175.845 lei.
Pentru Şantierul Naval Damen Galaţi, anul 2009 a fost unul păgubos, la fel cum a fost şi anul 2008. Astfel, dacă în anul 2008 pierderea netă a fost de 41.900.426 lei anul trecut paguba înregistrată s-a ridicat la 8.909.437 lei. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, acesta a scăzut de la 3.266, câţi erau în 2008, la 2.743 la sfârşitul anului trecut.
Anul 2009 nu a fost unul profitabil nici pentru ICMRSG, societate de construcţii cu un număr de 486 de salariaţi, care a înregistrat o pierdere de 14.771.720 lei.
La polul opus, adică al societăţilor care au avut anul trecut o activitate profitabilă, se află Romportmet, la care acţionar principal este ArcelorMittal. Conform datelor făcute publice de Ministerul Finanţelor, societatea, care are 227 de angajaţi, a obţinut anul trecut un profit net ce s-a ridicat la 16.469.298 lei. O altă firmă care a obţinut profit a fost fabrica de ulei Prutul, la care lucrează 311 angajaţi, şi care anul trecut a avut un profit net de 246.977 lei. Şi Menarom PEC s-a dovedit a fi o afacere profitabilă anul trecut, profitul net înregistrat fiind de 3.472.582 lei. În mod surprinzător, şi societatea Atlas a obţinut anul trecut profit, şi asta în condiţiile în care angajaţilor unităţii li s-au redus salariile anul trecut invocându-se efectele crizei economice şi nivelul scăzut de comenzi. Chiar dacă salariaţilor li s-au redus salariile, Atlas  a obţinut anul trecut un profit net de 46.177 lei.

Întâlnirea care ar fi trebuit să aibă loc ieri după-amiază între reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a fost amânată din cauza şedinţei colegiului director al PDL care urma să aibă loc la aceeaşi oră. Potrivit liderului Sindicatului Mişcare Comercial, Viorel Istrate, nu se ştie când ar urma să aibă loc o nouă şedinţă, informaţiile neoficiale ducând la posibilitatea că întâlnirea să aibă loc vineri dimineaţă, începând cu ora 9. Potrivit liderului de sindicat Viorel Istrate, continuarea discuţiilor pe marginea restructurării activităţii este imposibilă la ora actuală, şi asta până când nu se va clarifica soarta ministrului Transporturilor, Radu Berceanu care, potrivit zvonurilor, s-ar afla pe lista miniştrilor ce vor fi remaniaţi. Reamintim că în cadrul întâlnirii avute acum câteva zile cu sindicaliştii din sectorul feroviar, ministrul Berceanu i a  informat că se intenţionează disponibilizarea a 8300 de angajaţi din companiile feroviare.

Viceprimarul Galaţiului, social-democratul Nicuşor Ciumacenco, a anunţat în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri că primul lot de 10 autobuze second hand a ajuns marţi la Galaţi, fiind deja în parcul Transurb. „În urma licitaţiei de achiziţie publică, societatea Mobilift SRL a devenit furnizorul pentru 30 de autobuze diesel second hand, marca DAF, Euro 2, cu podea joasă, la preţul de 18.200 euro bucata, fără TVA. Preţul include transportul lor din oraşul Haga până la Galaţi, taxele de drum, asigurarea, combustibilul, şoferii şi asistenţa tehnică pe drum”, a mai declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. Acesta a mai precizat că maşinile au o stare tehnică şi o estetică foarte bună, anii de fabricaţie fiind cuprinşi între 1999 şi 2000, iar la bord au între 500.000 şi 600.000 kilometri. Viceprimarul Galaţiului a anunţat că următorul lot de 10 autobuze va sosi la Galaţi în cursul săptămânii viitoare.
Directorul general al Transurb, Genica Totolici, ne-a declarat că în aproximativ două săptămâni primele autobuze vor circula în oraş pe toate traseele, respectiv acolo unde se va constata că este nevoie de suplimentarea numărului de maşini. „Nu există un traseu anume unde vor fi introduse autobuzele. Cred că în cel mult două săptămâni primele autobuze vor circula pe străzile Galaţiului, după ce acestea vor fi înmatriculate şi după ce le vom face clasificarea”, ne-a declarat directorul general al Transurb. Potrivit aceleiaşi surse, Transurb a achitat 10% din valoarea totală a autobuzelor, urmând ca diferenţa să fie achitată timp de 24 de luni, în rate lunare egale şi fără dobândă.

Neînregistrarea în contabilitate a producţiilor obţinute din suprafeţele agricole deţinute este o altă metodă de fraudare a bugetului statului, constatată în urma verificărilor efectuate de inspectorii financiari ai Direcţiei de Finanţe Galaţi la unii agenţi economici gălăţeni. În situaţia prezentată de către reprezentanţii conducerii Direcţiei de Finanţe Galaţi în cadrul ultimei şedinţe de dialog social, se arată că din informaţiile puse la dispoziţia organelor de control de către instituţii cum ar fi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricutură sau Direcţia Agricolă s-a constatat că în multe cazuri societăţile comerciale verificate au obţinut producţii agricole şi venituri superioare celor prezentate în situaţiile financiare şi în declaraţiile fiscale. De asemenea, din declaraţiile depuse a rezultat că existau cazuri în care agenţi economici aveau cheltuieli mai mari decât veniturile realizate, înregistrându-se pierderi în fiecare an, în condiţiile în care aceştia au beneficiat de subvenţii. Un exemplu de societate care ar fi fentat legea ar fi firma Agrironco SRL, care nu a înregistrat în evidenţa contabilă totalul suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui, grâu şi porumb, aşa cum au fost declarate la instituţiile de specialitate din domeniu, şi anume APIA şi Direcţia Agricolă.
„Societatea nu a depus declaraţii de impozite şi taxe, deconturi de TVA, declaraţii recapitulative, declaraţii informative şi situaţii financiare anuale de la data înfiinţării până în prezent. De asemenea, agentul economic s-a sustras de la plata impozitelor şi taxelor în sumă totală de 420.498 lei, Direcţia de Finanţe Galaţi  Galaţi constituindu-se parte civilă pentru suma de 295.771 lei. Societatea comercială Solanum SRL nu a înregistrat în totalitate, în evidenţa contabilă, producţia obţinută, de cereale şi legume. Societatea a depus declaraţii de impozite şi taxe, deconturi de TVA, declaraţii recapitulative, declaraţii informative şi situaţii financiare anuale de la data înfiinţării până în prezent.
Menţionăm că agentul economic s-a sustras de la plata impozitelor şi taxelor în sumă totală de 110.001 lei”, se mai arată în raportul Direcţiei de Finanţe Galaţi.

Un număr de 84 de agenţi economici au fost sancţionaţi cu amenzi contravenţionale în sumă totală de 291.000 de lei de către inspectorii financiari  din cadrul Direcţiei de Finanţe Galaţi, ca urmare a deficienţelor constatate în urma verificărilor efectuate în primele 7 luni ale acestui an. În materialul prezentat în cadrul comisiei de dialog social de către reprezentantul conducerii Direcţiei de Finanţe Galaţi, Iulia Garbari, se arată că în primele 7 luni ale anului 2010, în cadrul activităţii de inspecţie fiscală, au fost efectuate 1366 de verificări la contribuabili persoane fizice şi juridice, dintre care 1097 au vizat agenţi economici şi 269 persoane fizice. „Obligaţiile fiscale suplimentare stabilite au fost în sumă de 90.087.000 de lei, cu o creştere de 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pierderea fiscală s-a diminuat cu 23.127.000 de lei. În primele 7 luni s-au dispus 31 de măsuri asiguratorii pentru suma totală de 15.410.000 de lei pentru agenţii economici pentru care, în conformitate cu codul de procedură fiscală, există pericolul sustragerii, ascunderii, risipirii bunurilor sau averii debitorului, astfel încât să se asigure în bune condiţii activitatea de recuperare a debitelor. O pondere însemnată în totalul obligaţiilor fiscale suplimentare atrase o deţin taxa pe valoarea adăugată, respectiv un procent de 59%, ceea ce înseamnă suma de 53.436.000 de lei şi impozitul pe profit, cu un procent de 39%, în sumă de 35.045.000 de lei”, se mai arată în raportul prezentat în cadrul comisiei de dialog social.
În primele 7 luni ale acestui an au fost înaintate organelor abilitate, în vederea continuării cercetărilor, un număr de 92 de sesizări penale cu un prejudiciu de 61.910.000 de lei.

1 septembrie este data limită până la care persoanele fizice care obţin venituri din anumite activităţi au obligaţia să achite jumătate din impozitul datorat pe anul 2010. Astfel, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Galaţi, George Marinescu, au obligaţia să efectueze până pe 1 septembrie plăţi anticipate reprezentând 50 % din impozitul pe veniturile din activităţile agricole datorat pe anul 2010 personele fizice care au realizat venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii destinate acestor scopuri sau în sistem irigat, din cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative sau ciupercilor sau din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole.

Statele riscă alţi zece ani de creşteri economice slabe, dacă nu inversează trendul ascendent al datoriilor publice, cauzat de criza financiară, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, citat de Bloomberg.
"Lecţiile trecutului ne arată că rezolvarea dezechilibrelor acumulate nu este ceva ce trebuie făcut după recuperarea economică, fiind mai ales o precondiţie importantă pentru recuperarea durabilă. Principala provocare macroeconomică a următorilor zece ani este să ne asigurăm că nu se transformă într-un nou deceniu pierdut", a spus Trichet în timpul unei conferinţe organizate de Rezerva Federală americană în Jackson Hole, statul Wyoming.
Discursul lui Trichet a respectat regula oficialilor BCE de a nu discuta despre perspectiva economică sau politica monetară cu numai câteva săptămâni înaintea unor reuniuni pentru stabilirea dobânzii cheie.
Până la sfârşitul anului, datoriile statelor europene vor fi cu 20% mai mari decât în 2007, în timp ce în SUA şi Japonia creşterile sunt de circa 45%, estimează Trichet. Diminuarea îndatorării Europei la 60% din PIB ar necesita o scădere de 30 de puncte procentuale, a adăugat el. Îndatorarea ridicată şi lipsa unui plan de rezolvare a problemei ameninţă să creeze nesiguranţă în rândul investitorilor şi populaţiei, care ştiu că în final se vor confrunta cu taxe mai mari şi reduceri de cheltuieli. "Soluţia de a trăi pe termen nelimitat cu datorii nu este o soluţuie la problemele care trebuie rezolvate, nici un mod de a asigura recuperare economică sustenabilă", consideră el.
Statele Unite estimează un deficit record de 1.500 de miliarde de dolari în acest an, sau 10% din PIB.
La reuniunea organizată de Rezerva Federală din Kansas, SUA, au participat reprezentanţi din 40 de ţări, inclusiv Brazilia, Malawi sau Noua Zeelandă, sau economişti ai băncilor mari, ca Bank of America şi Morgan Stanley.