Bilanţ preliminar înainte de Anul Nou

 
Duminică, 31 Decembrie 2017 00:00
Publicat în Economie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Subiectul care a ţinut mediul de afaceri pe jar în ultimele luni pare că se apropie de o finalitate. Caruselul TVA split a pornit cu aplicare universală, amenzi disproporţionate şi încălcarea legislaţiei europene. Iniţiativele de temperare a acestor reglementări au ţinut câteva luni, urmare a presiunilor mediului de afaceri şi negocierilor constante cu autorităţile fiscale şi factorii decizionali. Legislaţia a trecut prin diferite forme: până a fost publicată în Monitorul Oficial, s-a aflat în dezbatere în comisiile Senatului şi ale Camerei Deputaţilor sau a fost aprobată în plenul Camerei Deputaţilor.
Aşadar, o serie de întrebări sunt în discuţie pe temă TVA split în momentul de faţă:
Ce formă va fi în vigoare la 1 ianuarie 2018? Cum va afecta această formă societăţile? Ce amploare vor avea modificările asupra sistemelor ERP ale companiilor? Care sunt investiţiile materiale pe care acestea trebuie să le facă? Cât de mult îngreunează mecanismul split TVA activitatea companiilor şi ce resurse trebuie implicate? Ce aspecte tehnice au rămas neacoperite? Sunt amenzile pentru neaplicarea sistemului conforme cu legislaţia? Care sunt consecinţele dacă Preşedintele nu promulgă proiectul de lege, astfel încât legislaţia să fie modificată la 1 ianuarie 2018? De asemenea, o serie de modificări ale Codulul fiscal au fost introduse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2017. În acest context, au fost foarte multe discuţii în mediul de afaceri în ceea ce priveşte inoportunitatea multora dintre aceste modificări legislative.
Una dintre cele mai relevante modificări se referă la regulile privind deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda, care se modifică semnificativ începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a transpunerii Directivei privind combaterea evaziunii fiscale. Conform formei publicate în Monitorul Oficial a actului legislativ, plătitorii de impozit pe profit – cu excepţia entităţilor independente – vor putea deduce costurile excedentare ale îndatorării în limita a 200.000 Euro plus 10% din indicatorul EBITDA ajustat în scopuri fiscale.
În acest moment, Legea pentru aprobarea OUG nr. 79/2017 este în dezbatere în Parlament, unde se preconizează că va suferi o serie de modificări, printre altele propunându-se majorarea limitelor de deductibilitate la nivelurile maxime prevăzute de Directiva privind combaterea evaziunii fiscale – anume 3.000.000 Euro plus 30% din indicatorul EBITDA.
Reamintim că, regulile aplicabile până la data de 31 decembrie 2017 prevăd cheltuielile cu dobânzile deductibile limitat, cu unele excepţii, în funcţie de două criterii: rata dobânzii aferente împrumutului respectiv (în RON sau în valută) şi gradul de îndatorare al contribuabilului.
Statele membre UE trebuie să transpună prevederile acestei Directive, România optând chiar să o facă mai devreme decât data limită propusă de aceasta. Directiva oferă o serie de opţiuni şi o oarecare flexibilitate statelor membre în implementarea măsurilor propuse, aşa încât este interesant de urmărit în ce măsură România va reuşi să facă alegerile potrivite pentru a crea un cadru fiscal atractiv pentru companiile locale şi potenţialii investitori străini.
În plus, Ordonanţa de Urgenţă aduce modificări în ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microintreprinderilor, în sensul că se introduce obligativitatea aplicării acestui sistem pentru persoanele juridice române cu o cifră de afaceri anuală de sub 1 milion de Euro. Această măsură va avea un efect negativ în sensul descurajării start-up-urilor, deoarece va face imposibilă recuperarea pierderilor fiscale înregistrate în general în faza de investiţie. Totuşi, în urma dezbaterilor din Parlament, este posibilă păstrarea caracterului opţional, în anumite condiţii, a acestui sistem de impozitare, după cum se întâmpla şi până la 31 decembrie 2017.
Mai este şi problema spinoasă a transferului contribuţiilor, unde aspectele fiscale sunt până la urmă destul de clare. Ce nu este clar însă, este modalitatea practică de implementare – multe companii oscilând între simpla creştere a salariului brut şi acordarea unor indemnizaţii / bonusuri lunare în locul unei asemenea creşteri.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu