Viaţa economică a Galaţiului de acum 120 de ani şi de astăzi

Vineri, 13 Mai 2016 00:00
Publicat în Economie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După zeci de ani de căutări fără succes, filiala Galaţi a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a descoperit, în premieră naţională, un document care atestă vechimea vieţii economice din Galaţi. Este vorba despre acte ce atestă constituirea Societăţii Branşelor din Galaţi, o asociaţie înfiinţată la 1896 şi care era formată din marii întreprinzători ai vremii şi care avea drept scop „asocierea comercianţilor, meseriaşilor şi funcţionarilor astfel încât membrii societari să fie ajutaţi cu împrumuturi financiare în vederea exercitării profesiei, respectiv ajutorarea lor şi a familiilor în caz de boală sau deces”. Societatea – recunoscută juridic în 1899 prin decizia Tribunalului judeţului Covurlui (descoperită la filiala locală a Arhivelor Statului) – avea statut propriu, regulament de funcţionare, sigilii şi chiar un drapel – ce a fost reconstituit întocmai (după descrierea din actele de acum 120 de ani) de filiala gălăţeană a CNIPMMR.  
Toate actele au fost prezentate în cadrul Simpozionului „Tradiţie şi istorie în mediul de afaceri gălăţean. Rolul întreprinzătorului şi al asociaţiilor profesionale de tip patronal în dezvoltarea economico-socială a Galaţiului”, unde a fost lansat volumul „Societatea Branşelor Galaţi” – o carte documentar despre prima asociaţie patronală din Galaţi, înfiinţată la 1896. Odată cu lansarea volumului documentar, vineri a mai avut loc şi sfinţirea unui monument funerar construit în 1906 în Cimitirul Eternitatea pe care sunt trecute atât denumirea Societăţii Branşelor din Galaţi, cât şi numele membrilor consiliului de onoare al societăţii (printre care şi fostul primar al Galaţiului, Ştefan H. Ştefan). Alături de aceste mărturii ale istoriei vieţii economice gălăţene, Muzeul de Istorie Galaţi a adus la eveniment şi o diplomă cu antetul Societăţii Branşelor din Galaţi, act ce datează, de asemenea, din 1896.
Prezent la simpozion, Florin Jianu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului, în 2014, a spus că Ziua Întreprinzătorului din România, sărbătorită anual în ultima duminică din luna mai, nu este un motiv de bucurie în acest an, în contextul în care noile prevederi ale Codului Fiscal, intrate în vigoare din ianuarie 2016, au condus la suspendarea, închiderea şi radierea a zeci de mii de firme. Potrivit acestuia, comparativ cu situaţia din martie 2015, în luna martie a acestui an s-au înregistrat 38.648 de radieri de firme (o creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), 10.453 de dizolvări de firme (o creştere de 92,65% faţă de numărul de dizolvări înregistrate în martie 2015) şi 6.149 de suspendări de firme (o creştere cu 42% faţă de martie 2015), faţă de numărul de noi înmatriculări de firme, care reprezintă o creştere de doar 10% faţă de numărul înregistrat în martie 2015. Toate aceste cifre sunt îngrijorătoare, a avertizat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, care reprezintă societăţi comerciale din România cu o cifră de afaceri cumulate de 25 de miliarde de euro pe an, adică 15% din PIB-ul ţării. Potrivit lui Florin Jianu, la nivelul României sunt înregistrate 786.061 de întreprinderi private mici şi mijlocii, din care active sunt circa 375.000.
O cauză a numărului mare de firme dizolvate, radiate sau suspendate o constituie noile prevederi ale Codului Fiscal, a mai spus Florin Jianu, precizând că CNIPMMR militează pentru amendarea acestui cod, în sensul eliminării dublei impozitări a clădirilor, sau pentru corectarea de acte normative (precum formularul 88, care act care presupune întocmirea unui punctaj de risc de evaziune în baza căruia societăţile care l-au completat  pot intra în atenţia Direcţiei de Antifraudă Fiscală).
„În România, întotdeauna se aplică legea un ochi râde şi un altul plânge, adică sunt chestiuni bune ale Codului Fiscal, aşa cum a fost scăderea impozitului pe dividente, sau scăderea TVA ori impozitarea diferenţiată a IMM-urilor, funcţie de numărul de angajaţi, de pildă, pentru IMM-urile debutante impozitul e doar de 1% timp de doi ani... dar există şi acel impozit diferenţiat funcţie de destinaţia clădirilor care, iniţial, a fost un demers bun, pentru că elimina persoanele fizice cu clădiri de birouri, însă problema este că s-a dublat cota de impozitare, pentru că de la 0,1% s-a ajuns la minim 0,2% şi maxim 1,2%, lucru pe care noi îl cerem în amendarea Codului Fiscal, cu atât mai mult cu cât, atunci când am plecat de la Guvern, ştiam că încasările la bugetele locale erau superioare anului anterior, deci nu am înţeles de unde necesitatea aceasta de a mări impozitarea? (…)  CNIPMMR are teme majore precum amendarea Codului Fiscal prin revenirea la impozitarea iniţială, dar şi să corectăm acel formular celebru 88 – cauza închiderii şi radierilor. Ca om care a fost în administraţia centrală ştiu că  formularul e apanajul preşedintelui ANAF. Un ordin al unui preşedinte ANAF este un act administrativ absolut banal şi să nu poată fi corectat după 5-6 luni, când aşa ceva se poate face în câteva minuite, este un dezinteres total sau un interes din altă sferă...”, a declarat Florin Jianu.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu