Condiţionarea acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept, în opinia unor eurodeputaţi români

 
Joi, 30 Noiembrie 2017 00:00
Publicat în Fonduri UE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Eurodeputaţi români au confirmat la o întâlnire cu presa din România riscul ca în cadrul instituţiilor europene să se încerce o modalitate de condiţionare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept, dar au apreciat că o astfel de măsură este dificil de pus în practică.
"Sunt discuţii de a se lega distribuirea fondurilor europene de anumite condiţii. Însă statul de drept a fost la un moment dat, cineva a spus ceva, pentru că în principal ţinta era Polonia, şi Ungaria, dar mai mult Polonia, însă cred că nu va mai intra în discuţie, dar se discută foarte mult referitor la recomandările de ţară, deci la situaţia macroeconomică, la semestrul european, acolo într-adevăr sunt discuţii dacă legăm fondurile europene de recomandări", a afirmat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, din grupul PPE.
Şi eurodeputatul Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a apreciat că o asemenea sancţiune este dificil de pus în practică. "Tratatul european, în primul rând, nu permite acest lucru. Doi: fondurile europene, fie că vorbim de fondurile de coeziune, fie că vorbim de politica agricolă comună, au alte criterii pe baza cărora se alocă şi ca atare aici avem o problemă serioasă. În contextul acesta, a pune în discuţie modificarea tratatelor este un lucru foarte complicat, dacă nu chiar imposibil şi mai degrabă s-ar deschide Cutia Pandorei (...) Şi este vorba de faptul că şi în cazul Ungariei, şi în cazul Poloniei s-a discutat problema articolului 7 (privind suspendarea dreptului de vot în UE — n.r.) şi aceasta ar putea să aducă cu sine discuţia referitoare la standardele democratice", a explicat el. 'Să lăsăm pasiunea şi sentimentele şi să privim cu luciditate ce deschidem, pentru că România cunoaşte două procese care s-au transformat în standarde duble şi în ţinte mişcătoare: MCV-ul şi Schengen-ul, ambele urmărind şi atingându-şi obiectivul de downgradare a locului şi rolului României şi Bulgariei în cadrul UE", a mai spus Boştinaru.
La rândul său, Norica Nicolai, vicepreşedinte al grupului ALDE, a descris această chestiune a legăturii dintre fondurile europene şi statul de drept ca fiind "un pericol pe care suntem clar obligaţi să-l dezamorsăm". "Pentru că nu vom avea o schimbare de tratat (...), atunci lucrurile acestea se vor încerca să fie forţate prin diverse mecanisme. La acestea trebuie să fim foarte atenţi şi să nu le lăsăm. Mie mi-e foarte clar că interesul este principal financiar, plecarea Marii Britanii lasă Uniunea fără o parte importantă din buget, banii vor trebui să vină de undeva", a explicat Norica Nicolai.
De asemenea, Renate Weber, membră tot a grupului ALDE, a remarcat faptul că nici împotriva Ungariei şi a Poloniei nu s-au putut lua măsuri concrete. "Oricât am discuta noi (în Parlamentul European) rezoluţii cu privire la Ungaria, cu privire la Polonia, nu veţi vedea consecinţe", a indicat ea.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu