Iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor din România

 
Marți, 06 Februarie 2018 13:22
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

 

De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF avertizează că amenajările hidroenergetice care nu ţin cont de biodiversitatea zonei riscă să distrugă râuri foarte de valoroase, odată cu specii de floră şi faună foarte importante. Pentru a ilustra astfel de cazuri, WWF România şi ESRI România au creat o nouă hartă interactivă, gratuită, precum şi o aplicaţie cu ajutorul căreia toţi iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor.
„Aplicaţia poate fi accesată şi de pe telefon, astfel încât dacă în timpul unei drumeţii ajungeţi în preajma unei hidrocentrale în construcţie sau în operare puteţi căuta pe hartă informaţii sau puteţi adăuga foarte uşor noi date, cum ar fi localizarea proiectului respectiv sau imagini de la faţa locului”, spune Diana Cosmoiu, Coordonator naţional politici publice la WWF România.
Harta ilustrează amplasarea hidrocentralelor din România în planificare, construcţie sau operare în raport cu ariile natural protejate şi râurile valoaroase din punct de vedere ecologic. Totodată, la un simplu click, harta furnizează informaţii tehnice privind o anumita hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii in funcţiune. Cei care doresc să alfe mai multe pot utliza opţiunea de căutare pentru a identifica hidrocentralele în funcţie de diverse criterii, cum ar fi denumirea investitorului, judeţul sau râul afectat.
Sute de hidrocentrale au fost planificate şi construite deja în zone montane foarte izolate, în mijlocul unor arii naturale protejate. Acestea pun o presiune majoră asupra ecosistemelor sănătoase ale râurilor. Pe viitor, aceste zone trebuie evitate în procesul de planificare a dezvoltării în domeniu, pentru ca România să asigure respectarea Directivei Cadru privind Apa şi a Directivelor Natura 2000.

Jiul, ameninţat de o hidrocentrală declarată ilegală de către Curtea de Apel Bucureşti

Un caz recent mediatizat îl reprezintă proiectul hidroenergetic din Parcul Naţional Defileul Jiului, care ar urma să capteze aproximativ 85% din debitul actual al Jiului pe toată lungimea Defileului. Aici atât investitorul, cât şi autorităţile au ignorat din 2007 legislaţia europenă privind conservarea naturii, în pofida semnalelor de alarmă trase de organizaţiile de mediu. La fel de grav, din decembrie anul trecut aceştia ignoră inclusiv hotărârea judecătorească definitivă, care, pe motivul încălcării legislatiei UE, a anulat autorizaţiile de construire în acest caz.
„Aproximativ 100 de hidrocentrale, majoritatea vechi, construite înainte de 1990, unele colmatate, nu se regăsesc pe hartă din cauza lipsei informaţiilor privind coordonatele acestora. Informaţiile trimise de oameni cu ajutorul aplicaţiei mobile ne vor ajuta să completăm această hartă conform situaţiei din teren. Vom putea înţelege cu toţii mai bine care este impactul cumulativ al acestor investiţii asupra naturii, în general, şi a surselor de apă dulce, în mod special, din ce în ce mai vulnerabile”, mai adaugă Diana Cosmoiu.

WWF– World Wide Fund For Nature

În cazul construcţiilor existente, autorităţile responsabile trebuie să se asigure că beneficiarii acestor investiţii vor adapta instalaţiile existente în vederea integrării unor minime măsuri de conservare a naturii, cum ar fi menţinerea debitului ecologic necesar pentru supravieţuirea speciilor de râu sau pasajele funcţionale pentru peşti. Orice dezvoltare hidroenergetică viitoare ar trebui realizată doar în urma unei planificări strategice adecvate, cu participarea transparentă a tuturor factorilor de interes, luându-se în calcul inclusiv impactul asupra comunităţilor locale afectate.

Aceleaşi probleme şi în alte ţări din Europa

Astfel de proiecte nu sunt însă o problemă doar în România. Râul Drava este ameninţat de construcţia a două mari hidrocentrale în Croaţia, iar râul Hron din Slovacia riscă să fie distrus din cauza unei microhidrocentrale.
Construcţia hidrocentralelor Molve 1 şi Molve 2 pe Drava riscă să distrugă partea cea mai valoroasă a râului, o porţiune de aproximativ 30 de km. Râul face parte din reţeaua de situri Natura 2000 a UE, din Parcul Regional Mura-Drava, precum şi din rezervaţia transfrontalieră a biosferei UNESCO, Mura-Drava-Dunăre. De la izvor, din Italia, Drava este deja sub presiunea a 22 de centrale hidroelectrice, dintre care trei sunt pe fluxul superior din Croaţia. WWF şi alte organizaţii din coaliţia de mediu „Drava League" cer guvernul croat să reanalizeze decizia.
În acelaşi timp, în Slovacia, localnicii cu sprijinul societăţii civile solicită în instanţă evaluarea impactului asupra mediului al unei microhidrocentrale planificate pe râul Hron. Secţiunea mijlocie a Hron a devenit recent parte din reţeaua de situri Natura 2000, cu scopul de a îmbunătăţi starea de conservare a speciilor de peşti.
Aproximativ 80% din zonele umede ale Dunării şi ale afluenţilor săi au fost deja pierdute în ultimii 150 de ani şi, odată cu acestea, bunurile şi serviciile de mediu pe care le oferă. În afară de biodiversitatea bogată, zonele umede atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice şi ajută la protejarea a milioane de oameni la nivel mondial împotriva inundaţiilor. În plus, acestea purifică apa, sunt sursă de hrană, lemn şi biomasă, dar generează şi locuri de muncă şi de recreere.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu