Păduri seculare de fag din România, înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

 
Joi, 13 Iulie 2017 09:24
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei.Mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei.În comunicat se precizează că a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Păduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe").Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş), conform UNESCO.Această extindere transfrontalieră a sitului de patrimoniu amintit a fost salutată, printr-o postare pe contul său de Facebook, de către senatorul USR Vlad Alexandrescu, şeful delegaţiei române la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, ale cărei lucrări continuă până în 12 iulie."Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale şi un mare pas înainte către a obliga autorităţile româneşti la îmbunătăţirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri", a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.De la sfârşitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva "insule" izolate în Alpi, Carpaţi, Pirinei şi zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea şi toleranţa la diferite condiţii climatice şi geografice a fagului, conform site-ului UNESCO.Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înălţime domină peisajul acestor păduri. Râşi, lupi şi urşi populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetică.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu