”Cei vinovaţi trebuie să platească cu prejudiciul generat, dar nu putem vorbi de acţiune penală pentru orice sumă”

 
Vineri, 08 Septembrie 2017 07:20
Publicat în Politica
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Uniunea Europeana a adoptat, de curând, o directiva care prevede pedepse dure pentru furtul din banii europeni în cazul în care se depăşeşte un anumit plafon, dar şi pedepse mai blânde pentru prejudiciu mai mic. Directiva UE 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal prevede pedepse maxime de minimum 4 ani închisoare daca prejudiciul e mai mare de 100.000 de euro. De asemenea, se prevede ca pragul sub care un stat membru UE poate renunşa la acţiunea penală împotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este unul mic, de doar 10.000 euro. Directiva e obligatorie pentru toate tarile membre UE si trebuie implementata pana in iulie 2019. În plus, actul normativ prevede ca statele membre trebuie să ia "toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracţiunile menţionate la articolele 3 şi 4 (deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, darea şi luarea de mită, etc.) sunt sancţionate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea". Stabilirea acestor praguri vine în contextul în care la noi în ţară se dezbate puternic de luni de zile despre stabilirea unui prag sub care abuzul în serviciu să fie dezincriminat în condiţiile în care Liviu Dragnea, liderul PSD, este acuzat că face face presiuni politice pentru stabilirea unui prag cât mai înalt, astfel încât să poată scăpa de procesul în care DNA îl acuză ca ar fi produs un prejudiciu de circa 108.000 de lei (circa 24.000 de euro). Încă o noutate importantă adusă de această directivă europeană este că vor fi asimilaţi funcţionarilor publici şi persoanele private ("contractanţi") implicaţi în gestionarea fondurilor europene, ceea ce va atrage răspunderea penală a acestora: "Pentru a proteja în mod adecvat fondurile UE împotriva corupţiei şi deturnării de fonduri, este necesar ca definiţia „funcţionarului public” să includă persoanele care nu deţin o funcţie oficială, dar cărora li s-a încredinţat şi care exercită, într-un mod similar, o funcţie de serviciu public în ceea ce priveşte fondurile Uniunii, cum ar fi contractanţii implicaţi în gestionarea acestor fonduri".  ”Vârful de lance, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedinte al ALDE, a fost permanent în această abordare de a se stabili un prag, că nu putem vorbi să declanşăm o procedură penală, o urmărire penală, cu costuri foarte mari ale statului pentru un prejudiciu de 200 - 300 de lei pentru că şi din această cauza avem o imobilitate a aparatului administrativ al statului, dar şi local. Este unul din subiectele care a suscitat foarte mult atenţia publicului şi a creat o mare dezbatere în societatea civilă şi acum vine Europa şi ne arată, aruncând  un voal de respect faţă de cetăţeni. Sigur că cei vinovaţi trebuie să platească cu prejudiciul generat, dar nu putem vorbi de acţiune penală pentru orice sumă. Această directivă europeană este o reglementare care vine să clarifice elementele de prejudiciu şi ne arată că nu este cazul să se considere că este faptă penală indiferent de suma. Fapta este clar catogată şi prevazută, dar componenta penală trebuie să apară acolo unde se împleteşte cu un prejudiciu pe care Uniunea Europeană vine şi îl reglementează. Acum avem ocazia, dar şi obligaţia, ca pachetul de modificare a legilor justiţiei româneşti să cunoască adaptarea raţională şi morală la spiritul european”, a declarat Cristian Dima, preşedintele ALDE Galaţi. 

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu