Numărul parlamentarilor, pe partide şi pe legislaturi, în perioada 1990-2016

 
Miercuri, 07 Decembrie 2016 00:00
Publicat în Politica
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Numărul total de parlamentari care a intrat în fiecare legislatură de după 1990, a variat destul de puţin, în perioada 1990-2012 (între 460 şi 486 de senatori şi deputaţi), însă a cunoscut o creştere spectaculoasă după alegerile din 9 decembrie 2012, când numărul parlamentarilor s-a ridicat la 588.
Menţinerea numărului de parlamentari la aproximativ acelaşi nivel în legislaturile din perioada 1990-2012, se explică prin faptul că sistemul de vot şi norma de reprezentare au rămas neschimbate după 1989: un deputat la 70.000 locuitori, la Camera Deputaţilor şi un senator la 160.000 locuitori, la Senat. Numărul deputaţilor şi senatorilor aleşi se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale (judeţ) la normele de reprezentare prevăzute de lege.În urma primelor alegeri parlamentare de după 1989, din 20 mai 1990, a intrat în Parlament (legislatura 1990-1992), un număr total de 486 de parlamentari, dintre care 380 deputaţi şi 106 senatori. 323 din totalul de 486 de parlamentari au aparţinut grupului parlamentar al Frontului Salvării Naţionale (244 deputaţi şi 79 senatori), 42 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (29 deputaţi şi 13 senatori), 40 — grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (29 deputaţi şi 11 senatori), 22 — grupului parlamentar ecologist şi social-democrat, 17 — grupului parlamentar democrat-agrar şi social-democrat, 13 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc — creştin şi democrat, 12 — grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale a Românilor, 12 — grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi 5 — parlamentari fără apartenenţă la un grup parlamentar.În legislatura 1992-1996, au intrat în Parlament, 484 de parlamentari, dintre care 341 deputaţi şi 140 senatori. Dintre cei 484 de parlamentari, 156 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România (106 deputaţi şi 50 senatori), 64 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi al Partidului Ecologist Român (42 deputaţi şi 22 senatori), 57 — grupului parlamentar al Partidului Democrat (41 deputaţi şi 16 senatori), 40 — grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române (27 deputaţi şi 13 senatori), 38 — grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (27 deputaţi şi 11 senatori), 14 — grupului parlamentar al Partidului România Mare (14 deputaţi şi 5 senatori), 21 — grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 şi al Partidului Alianţei Civice (13 deputaţi şi 8 senatori), 13 — grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (13 deputaţi), 36 de parlamentari — fără apartenenţă la un grup parlamentar, 5 — grupului parlamentar al Partidului Democrat Agrar din România (5 senatori), 9 — grupului parlamentar 'Partida Naţională' (9 senatori).Din totalul de 485 de parlamentari care au alcătuit Parlamentul României în legislatura 1996-2000, 343 au fost deputaţi şi 142 senatori. Dintre aceştia, 113 de deputaţi au aparţinut grupului parlamentar Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Civic-Ecologist (85 deputaţi şi 28 senatori), 141 parlamentari — grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România (98 deputaţi şi 43 senatori), 84 — grupului parlamentar Uniunea Social Democrată — Partidul Democrat (58 deputaţi şi 26 senatori), 55 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (32 deputaţi şi 23 senatori), 37 — grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (25 deputaţi şi 12 senatori), 30 — grupului Parlamentar al Partidului România Mare (21 deputaţi şi 9 senatori), 27 — grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române (18 deputaţi şi 9 senatori), 15 — grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (15 membri).În legislatura 2000-2004, au intrat în Parlament, 481 de parlamentari, dintre care 341 deputaţi şi 140 senatori. Din totalul de 481 de parlamentari, 219 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (158 deputaţi şi 61 senatori), 34 — grupului parlamentar al Partidului Democrat (27 deputaţi şi 7 senatori), 40 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (27 deputaţi şi 13 senatori), 38 — grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (26 deputaţi şi 12 senatori), 18 — grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (deputaţi), 26 — parlamentari fără apartenenţă la un grup parlamentar.Din totalul de 469 de parlamentari care au alcătuit Parlamentul României în legislatura 2004-2008 (325 deputaţi şi 135 senatori), 159 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (113 deputaţi şi 46 senatori), 92 — grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (64 deputaţi şi 28 senatori), 69 — grupului parlamentar al Partidului Democrat (48 deputaţi şi 21 senatori), 69 — grupului parlamentar al Partidului România Mare (48 deputaţi şi 21 senatori), 32 — grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (22 deputaţi şi 10 senatori), 30 — grupului parlamentar al Partidului Umanist Român (19 deputaţi şi 11 senatori), 18 — grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri).În legislatura 2008-2012, a intrat în Parlament un număr de 471 de parlamentari (334 deputaţi şi 137 senatori). Din totalul celor 471 de parlamentari, 166 au aparţinut grupului parlamentar al PDL (115-deputaţi şi 51-senatori); 162 — grupului parlamentar al PSD+PC (114 deputaţi şi 49 senatori); 93 — grupului parlamentar al PNL (65 deputaţi şi 28 senatori); 31 — grupului parlamentar UDMR (22 deputaţi şi 9 senatori); 18 — deputaţi ai minorităţilor naţionale.Numărul total al parlamentarilor aleşi pentru legislatura 2012-2016, a fost de 588, deşi norma de reprezentare a rămas aceeaşi. Specialiştii au explicat că această anomalie s-a produs ca urmare a sistemului de vot mixt (vot uninominal şi reprezentare proporţională) care a permis ca într-un colegiu să fie aleşi câte doi sau trei parlamentari. (art. 48, alin. 14 din Legea 35/2008). 395 de mandate au revenit Uniunii Social Liberale (273 mandate de deputaţi şi 122 de mandate de senatori), 80 de mandate Alianţei România Dreaptă (56 de deputaţi şi 24 senatori), 68 de mandate Partidului Poporului — Dan Diaconescu (47 deputaţi şi 21 senatori), 27 de mandate UDMR (18 deputaţi şi 9 senatori), iar 18 mandate minorităţilor naţionale.
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente s-a modificat norma de reprezentare, astfel încât numărul total de parlamentari va ajunge la 466 (308 deputaţi şi 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi 6 ai diasporei). Numărul deputaţilor va scădea ca urmare a măririi normei de reprezentare de la un deputat la 70.000 de locuitori, cât era în vechea prevedere legală, la un deputat la 73.000 de locuitori. La Senat, norma de reprezentare este mărită în noua lege de la un senator la 160.000 de locuitori, la un senator la 163.000 de locuitori.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu