Oamenii evoluează în continuare, iar selecţia naturală ''curăţă'' genele de mutaţii dăunătoare

 
Marți, 12 Septembrie 2017 00:15
Publicat în Mozaic
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Există păreri conform cărora medicina modernă ar fi îngheţat evoluţia umană, terapiile avansate şi tehnologiile de reproducere prelungind viaţa îndeajuns de mult încât genele să poată fi transmise la următoarea generaţie. Însă, un nou studiu sugerează că selecţia naturală acţionează în continuare asupra genomului uman, în moduri subtile, informează UPI şi Science Daily citând un studiu publicat recent în jurnal ''PLoS Biology''. O echipă de oameni de ştiinţă a analizat genomuri aparţinând unui eşantion de 210.000 de persoane din Statele Unite şi Marea Britanie şi a descoperit că anomaliile genetice asociate bolii Alzheimer şi fumatului intensiv erau mai puţin frecvente în rândul celor care aveau o durată de viaţă mai lungă. Cercetătorii au descoperit de asemenea că persoanele care trăiau mai mult aveau un risc mai mic de a fi purtătoare ale unor mutaţii genetice asociate bolilor de inimă, nivelului ridicat de colesterol, obezităţii şi astmului. Descoperirile — detaliate în ''PLoS Biology'' — sugerează că oamenii sunt în continuare influenţaţi de selecţiile naturale, cei cu durate de viaţă mai mari având mai multe şanse să transmită generaţiilor următoare gene fără mutaţii. ''Este un semnal subtil, însă am descoperit dovezi genetice potrivit cărora selecţia naturală are loc la populaţiile umane moderne'', a declarat într-un comunicat de presă Joseph Pickrel, genetician şi specialist în ştiinţa evolutivă la Universitatea din Columbia, Statele Unite, şi la New York Genome Center. Evoluţia tehnicilor de analiză genomică au permis oamenilor de ştiinţă să urmărească evoluţia semnăturilor genetice în rândul unor segmente mari de populaţie. În cadrul ultimei analize, cercetătorii au identificat o scădere bruscă a prevalenţei genei ApoE4, asociată bolii Alzheimer, în rândul femeilor cu vârste de peste 70 de ani. De asemenea, ei au descoperit o reducere semnificativă a frecvenţei genei CHRNA3, asociată fumatului în rândul bărbaţilor. Aceste două mutaţii genetice au puternice implicaţii asupra duratei de viaţa şi sugerează că astfel pot fi eliminate diferite variaţii din cadrul populaţiei prin selecţia naturală. ''S-ar putea ca bărbaţii care nu sunt purtători ale acestor mutaţii dăunătoare să aibă mai mulţi copii, sau că bărbaţii şi femeile care trăiesc mai mult îşi pot ajuta nepoţii îmbunătăţind astfel şansa acestora la supravieţuire'', a explicat Molly Przeworski, specialistă în biologie evolutivă la Universitatea din Columbia. De asemenea, oamenii de ştiinţă au identificat schimbări în cadrul variantelor genetice asociate fertilităţii, însă au declarat că şi factorii de mediu pot duce la o schimbare în cadrul genomului unei populaţii. În plus, ei au amintit că astfel de modificări ale genomului ar putea deveni negative în viitor. ''Mediul se află în continuă schimbare'', a spus Hakhamenesh Mostafavi din cadrul aceleiaşi universităţi. "O trăsătură asociată cu o durată de viaţă mai mare în rândul unei anumite populaţii de azi ar putea să nu mai fie de ajutor câteva generaţii mai târziu sau chiar în cazul altor populaţii moderne", a precizat el.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu