Beneficiile exerciţiilor yoga asupra sănătăţii

 
Miercuri, 11 Octombrie 2017 00:00
Publicat în Sanatate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Se prezumă că stresul poate fi unul dintre principalii factori declanşatori ai celulelor cancerigene în corpul nostru, iar riscul poate fi redus prin tehnici şi meditaţii de relaxare. Printre altele, este demonstrat ştiinţific că yoga este una dintre cele mai benefice modalităţi prin care putem detensiona, nu atât grupele de muşchi ce alcătuiesc corpul uman, cât mai ales sistemul nervos, care este adeseori supraîncărcat, şi astfel să prevenim apariţia cumplitei maladii.
În opinia profesor de yoga Dana Ţupa, prin asane (poziţiile yoga) ne putemîntări sistemul imunitar, ne reglăm tensiunea arterială, ne gestionăm greutatea corpului, reducem inflamaţiile şi, în general, ne păstrăm o stare de spirit pozitivă. “Fiecare suntem purtători de gene care predispun la cancer, însă ţine şi de noi dacă le declanşăm în corp sau le ţinem adormite toată viaţa. Alimentaţia, gradul de stres, depresia, starea generală de sănătate – toate acestea contribuie major la reducerea riscului apariţiei cancerului în corp, iar prin yoga, toţi aceşti indicatori sunt foarte atent controlaţi şi îmbunătăţiţi”, explică profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa.

Cum ar putea ajuta yoga la prevenirea apariţiei cancerului?

Yoga întăreşte sistemul imunitar
“Un sistem imunitar puternic nu ne ţine departe doar de viruşi mai mult sau mai puţini inofensivi, precum cei gripali din timpul iernii, dar este mecanismul care controlează şi echilibrează starea noastră generală de sănătate. Eşecul unui sistem afectează şi funcţionalitatea altuia, de aceea dacă un sistem imunitar este slab, celulele cancerigene se pot activa şi se pot răspândi mult mai uşor în tot corpul. Prin yoga, prin practicarea diferitelor asane, tehnici de respiraţie şi meditaţie, sunt scăzuţi hormonii de stres care afectează imunitatea, plămânii şi tractul respirator sunt favorizaţi, iar procesul de detoxifiere a organismului este accelerat. Înmagazinarea în corp a unei cantităţi mari de toxine poate favoriza apariţia şi răspândirea cancerului”, explică profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, fondatorul PURNA Yoga Academy – prima şcoală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International din Statele Unite.

Yoga reglează tensiunea arterială
“Milioane de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială, riscând apariţia bolilor cardiovasculare, precum atacul de cord sau accidentul vascular cerebral. De asemenea, hipertensiunea poate creşte considerabil riscul apariţiei cancerului. Yoga este o modalitate foarte bună de a atenua aceste scenarii nefericite. Efectuarea diferitelor poziţii reglează tensiunea arterială prin stimularea relaxării în corpul nostru. De asemenea, yoga păstrează arterele flexibile şi elastice în corpul nostru, pentru aconduceîn mod sănătos fluxul sanguin prin corp”, afirmă profesorul de yoga Dana Ţupa.

Gestionarea greutăţii
“Supraponderalitatea şi obezitatea sunt probleme grave de sănătate cu care tot mai mulţi oameni se confruntă, în special cei tineri. Excesul de greutate creşte, de asemenea, riscul apariţiei de boli foarte grave, inclusiv cancerul. Yoga este o metodă eficientă care ne ajută să ne păstrăm în parametri normali greutatea, la îmbunătăţirea digestiei, la eliminarea toxinelor, la schimbarea mentalităţilor pentru a face alegeri sănătoase în ceea ce priveşte regimul alimentar şi nu numai. De asemenea, practicarea yoga îmbunătăţeşte flexibilitatea şi rezistenţa fizică, permiţând să efectuăm şi alte activităţi cotidiene, fără a ne obosi prea tare”, conchide profesorul Dana Ţupa.

Meditaţia combate stresul

Diferitele practici sau metode de meditaţie au efecte diferite asupra creierului, conform rezultatelor unuia dintre cele mai mari studii realizate până în prezent asupra meditaţiei şi efectelor acesteia, informează Live Science.
Acest studiu a fost realizat de o echipă de neurologi de la Institutul Max Planck pentru Cogniţie Umană şi Ştiinţe Neurologice din Germania pe un grup de 300 de voluntari, timp de 9 luni. Proiectul, denumit "ReSource", a fost împărţit în trei perioade a câte trei luni fiecare. În aceste intervale de timp participanţii au practicat trei tipuri diferite de meditaţie, axate pe îmbunătăţirea atenţiei, a compasiunii şi respectiv a abilităţilor cognitive.
La începutul programului şi apoi la sfârşitul fiecărei perioade de câte trei luni, cercetătorii au evaluat creierele voluntarilor folosind o varietate de tehnologii de analiză şi diagnostic, cum ar fi imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN). Cercetătorii au ajuns la concluzia că un interval de timp de doar trei luni este suficient pentru a înregistra o serie de modificări substanţiale în anumite zone ale creierului în urma practicării diferitelor tipuri de meditaţie.
"Am fost surprinşi despre cât de multe se pot schimba în doar trei luni, pentru că trei luni nu înseamnă foarte mult", a comentat Veronika Engert, neurolog la Institutul Max Planck. Engert este coordonatoarea unuia dintre cele două articole pe tema acestui studiu publicate la 4 octombrie în revista Science Advances.
Veronika Engert a declarat pentru LiveScience că, deşi modificări în structura creierului după programe intensive de meditaţie au mai fost observate şi de alte studii, aceasta este pentru prima oară când oamenii de ştiinţă pot observa modificările particulare rezultate după practicarea unor tipuri specifice de meditaţie.
Participanţii au fost împărţiţi în două grupuri şi au practicat fiecare tip de meditaţie în ordine diferită. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să coreleze modificările observate în creier cu un anumit tip de meditaţie care era practicat.
Spre exemplu, într-o parte a studiului, voluntarii dintr-un grup au fost rugaţi să practice meditaţia prin tehnici de respiraţie pentru stimularea atenţiei, zilnic, timp de 30 de minute, şase zile pe săptămână, timp de trei luni. În timpul practicii acestui tip de meditaţie, participanţii au fost rugaţi să se concentreze asupra respiraţiei, cu ochii închişi sau să-şi monitorizeze punctele de tensiune din corp. La sfârşitul perioadei de trei luni, regiunea cortexului prefrontal a voluntarilor câştigase în grosime. Această regiune cerebrală este implicată în procesele complexe ale gândirii, în capacitatea de luare a deciziilor şi atenţie, conform lui Engert.
După încheierea celor trei luni, grupul a trecut la practicarea unui tip de meditaţie bazat pe dezvoltarea de abilităţi sociale, aşa cum este compasiunea sau empatia. La fel ca şi în cazul primei etape, cercetătorii au surprins schimbări în alte zone ale creierului decât cele modificate iniţial.
"Dacă oamenii se pregătesc pentru a-şi asuma diferitele perspective ale semenilor lor, observăm schimbări în regiuni ale creierului care sunt importante pentru aceste procese cognitive", conform lui Engert. Iar dacă oamenii se concentrează asupra afectelor, sau emoţiilor, "observăm schimbări în regiuni ale creierului care sunt importante pentru reglarea emoţiilor", a adăugat ea.
Însă nu doar creierele participanţilor la studiu s-au modificat. Cercetătorii au observat şi schimbări comportamentale ale acestora, conforme cu modificările cerebrale înregistrate.
Într-o altă parte a studiului, cercetătorii au evaluat modul în care participanţii răspundeau la o situaţie stresantă, aşa cum este un interviu pentru un job sau un examen. Conform concluziilor studiulul, toţi cei care au practicat meditaţia s-au simţit mai puţin stresaţi decât cei care nu au practicat meditaţia, însă doar participanţii care au practicat meditaţia pentru compasiune au înregistrat nivelurile cele mai scăzute ale hormonului de stres, cortizolul, în salivă, după încheierea situaţiei stresante la care au fost expuşi.
"După un astfel de test se înregistrează, de obicei, o creştere a nivelului de cortizol 20 de minute mai târziu. Această creştere a cortizolului a fost cu 51% mai redusă în cazul subiecţilor care au practicat meditaţia socială", a explicat Engert.
Una dintre limitările studiului este că toţi participanţii erau sănătoşi şi astfel nu au fost formulate concluzii cu privire la posibilele efecte benefice ale meditaţiei asupra persoanelor suferind de anxietate sau de depresie, spre exemplu. Însă meditaţia combate stresul, iar acesta este unul dintre principalii factori declanşatori ai unor boli frecvente în lumea modernă, precum tulburările de anxietate, depresiile, maladiile cardiovasculare şi cele metabolice.
Echipa de la prestigiosul Institut Max Planck se va concentra în perioada următoare asupra studiului beneficiilor meditaţiei în cazul copiilor şi al persoanelor care au profesii în care se confruntă cu niveluri foarte ridicate de stres.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu