Luni, sindicaliştii de la "Cartel ALFA" Galaţi ies în stradă

 
Vineri, 22 Septembrie 2017 00:20
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Prima acţiune de protest va consta în pichetarea prefecturilor din toată ţara, în perioada 25 - 29.09.2017. La Galaţi pichetarea va avea loc, luni, 25 septembrie, începând cu ora 15.00.

În data de 04.10.2017 se va organiza un miting la Bucureşti, în faţa Guvernului României. 

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” desfăşoară în această perioadă a serie de acţiuni de protest, la nivel naţional, având ca revendicări principale:

1.Blocarea transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajat; 

2.Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederaţii sindicale înaintată guvernului.

Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecinţele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul şi reprezentanţii acestuia (patronii şi angajatorii). 

Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuţii angajatori, 13,35% contribuţii angajat), deoarece companiile au şi o răspundere socială. Această distribuţie - în baza principiilor solidarităţii, responsabilităţii sociale, echităţii, statuate de convenţiile OIM şi de tratatele şi reglementările EU -  asigură o repartizare echitabilă a creşterii economice între capital şi lucrători. Transferul integral al contribuţiilor în sarcina lucrătorului va debalansa acest echilibru şi va pune o presiune nejustificată pe umerii angajaţilor. Astăzi, angajatul plăteşte contribuţii sociale 16,5% şi impozit pe salariu – 16%. De la 1 ianuarie 2018 salariatul va plăti contribuţii sociale – 35% şi impozit pe salariu 10%. Angajatorul plăteşte azi contribuţii sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.

Concret, principalele efecte negative suportate de lucrători sunt:

•Scăderea veniturilor nete din muncă. Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior în sarcina angajatorului, pentru salarii care depăşesc salariul minim va duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilităţi fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10% sau reducerea cotei de contribuţii sociale cu 4,25%. Spre exemplu, la un salariu brut de 2600 lei, salariatul va pierde până la 302 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net. În sistemul bugetar, creşterea de 25% de la 1 ianuarie 2018, reprezintă, în condiţiile acestui transfer, doar 4,26%.

•Eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contribuţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale înseamnă de fapt lipsa totală de răspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de muncă în condiţii normale pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor (în contradicţie cu legea 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă), în condiţiile în care calitatea locurilor de muncă în România este dintre cele mai scăzute din UE.  Desfiinţarea contribuţiei pentru concedii medicale înseamnă că salariaţii vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contribuţiei pentru creanţe salariale lăsa descoperiţi lucrătorii în cazul insolvenţei companiei, fără să-şi mai poată recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicală a legislaţiei specifice, ceea ce este de natură să ducă la un conflict de norme cu legislaţia internaţională (Convenţii OIM ratificate sau directive EU).

•Desfiinţarea fondului de şomaj. Desfiinţarea contribuţiei pentru şomaj presupune că şomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toţi cetăţenii, sau va dispărea ca sistem de protecţie, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internaţionale. Astfel, angajatorii scapă de responsabilitatea propriilor lucrători, pe care o transferă astfel integral statului. 

•Scăderea sustenabilităţii sistemului public de pensii. Scăderea drastică a valorilor contribuţiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% în 2008 ajunge la numai 18,3% din total contribuţii).

Considerăm că această soluţie originală a guvernului va da peste cap întreaga piaţă a muncii, cu consecinţe deosebit de grave prin creşterea presiunii fiscale pe lucrător, instabilitate financiară la nivelul bugetului de stat prin scăderea drastică a veniturilor la buget şi prin alocarea suplimentară de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care îi degrevează pe angajatori. 

Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederaţii sindicale înaintată guvernului.

Efectele negative ale modificării legislaţiei dialogului social din 2011 prin desfiinţarea negocierii colective la nivel superior şi restrângerea dreptului la acţiune colectivă au condus la accentuarea inegalităţilor sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa. Astfel, în cei 7 ani de la intrarea în vigoare a condiţionărilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% - sunt semnate de reprezentanţii salariaţilor, de cele mai multe ori desemnaţi de însuşi managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de faţadă este minimă.

Efectele sunt vizibile şi au stârnit îngrijorarea instituţiilor internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii sau Comisia Europeană. 

Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponenţial în cei 7 ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), migraţia forţei de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forţă de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare. Mai mult decât atât, prevederile acestei legi restricţionează dreptul constituţional la asociere colectivă pentru peşte 1 milion de lucrători, angajaţi în cele cca 470.000 întreprinderi care au sub 15 angajaţi (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat). 

Erodarea capacităţii de negociere a lucrătorilor are drept consecinţă directă pauperizarea lucrătorilor. Venitul anual disponibil per căpiţa plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanţă greu de recuperat în următorii ani: 25,9% faţă de ţările UE 15, dar şi 61,1% faţă de ţările UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în EU (19%, în timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, deşi sunt încadraţi în muncă şi au un venit, nu câştigă suficient pentru a-şi asigura condiţiile minime de trai. 

În cazul în care Guvernul menţine propunerea de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat în propunerea de buget pentru 2018, se vor constitui premisele pentru declanşarea unui conflict social de amploare. 

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu