Tesla a transformat Powerwall într-un adevărat simbol al caselor moderne care vor independenţă energetică şi protecţie în caz de pene de curent, furtuni sau variaţii mari de preţ. Ideea unei baterii montate pe perete, capabilă să încarce maşina electrică, să menţină electrocasnicele esenţiale în funcţiune şi să preia rolul unui generator inteligent este, în teorie, impecabilă. Dar, la fel ca în cazul automobilelor Tesla, realitatea tehnică ascunde şi probleme serioase. Cel mai recent exemplu: o rechemare în service a peste 10.000 de unităţi Powerwall 2 în Statele Unite, după mai multe incidente de supraîncălzire şi chiar incendii.
Situaţia devine şi mai delicată având în vedere că Tesla cunoştea problema de ani de zile, iar primele evenimente importante au fost raportate încă din 2023. În Australia, aceeaşi generaţie de Powerwall 2 — fabricată între 2020 şi 2022 — fusese deja retrasă din circulaţie, semn că nu era vorba doar despre o situaţie izolată, ci despre un defect prezent la scară globală.
În raportul oficial transmis autorităţilor americane, Tesla confirmă existenţa a 22 de cazuri de supraîncălzire, dintre care 6 au generat fum şi 5 s-au soldat cu incendii minore. Deşi nu există victime, riscul rămâne major — bateriile sunt instalate în case, garaje şi anexe înconjurate de materiale inflamabile şi locuite de oameni şi animale.
Aproximativ 10.500 de unităţi sunt afectate în SUA, însă acelaşi hardware se regăseşte şi în Australia, Canada şi mai multe ţări europene. Rechemarea australiană a confirmat amploarea problemei, iar apariţia echipelor mobile Tesla specializate în intervenţii pentru baterii cu potenţial risc termic arată cât de gravă este situaţia dincolo de comunicarea oficială.
Tesla a ales o soluţie rapidă, în stil software-first: înainte de înlocuirea fizică a echipamentelor, compania descarcă de la distanţă bateriile afectate până la un nivel considerat sigur. Rezultatul? Proprietarii se trezesc peste noapte cu un Powerwall practic inutilizabil — nu pentru că l-au consumat, ci pentru că Tesla a decis că nu mai poate fi folosit în siguranţă până la intervenţia tehnicienilor.
Utilizatorii sunt sfătuiţi să verifice aplicaţia Tesla pentru notificări şi statusul dispozitivului. În mod ideal, compania gestionează automat descărcarea unităţilor incluse în rechemare. În practică, dacă bateria nu este conectată la internet sau dacă apar probleme de reţea, te poţi trezi cu un dispozitiv potenţial periculos pe perete, fără să ştii exact în ce stare se află.
Procedura implică apoi vizite ale echipelor de service şi posibile perioade în care locuinţa rămâne fără backup energetic — o ironie amară pentru cei care au cumpărat Powerwall tocmai pentru autonomia pe care o promitea. În plus, mulţi vor deveni, cel puţin temporar, dependenţi de programările Tesla, nu de propria infrastructură.
Pentru piaţa bateriilor rezidenţiale, episodul ridică semne serioase de întrebare privind încrederea în produse. Powerwall este lider de piaţă şi reper de imagine. Orice asociere cu incendii şi rechemări lasă umbre nu doar asupra Tesla, ci şi asupra întregului segment — dar, în acelaşi timp, oferă concurenţilor ocazia de a evidenţia diferenţele de design, management termic şi transparenţă în gestionarea incidentelor.
Un punct sensibil rămâne şi cronologia: Tesla ar fi ştiut de problemă de aproape doi ani, iar existenţa echipelor mobile de intervenţie arată că soluţiile erau pregătite. Rechemarea oficială, venită abia după acumulate numeroase incidente şi după ce Australia a acţionat deja, ridică întrebări despre cât de mult întârzie un gigant înainte de a recunoaşte public un defect de siguranţă.
În cele din urmă, cazul Powerwall evidenţiază limitele filosofiei „move fast and break things” atunci când tehnologia nu rămâne pe servere sau în cloud, ci ajunge fizic în case, lângă pereţi din lemn şi spaţii pline cu obiecte inflamabile. La baterii de mare capacitate, fiecare grad în plus şi fiecare decizie de firmware contează. Iar siguranţa nu poate fi o funcţie opţională — trebuie să fie nucleul întregului produs.
