Duminică, 17 Ianuarie 2016 00:00

Balcanii, copilul problemă al Europei

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Balcanii pot fi "îngheţaţi", aşa încât să ne ocupăm de ei în momentul în care UE este pregătită să o facă, se credea până nu cu mult timp în urmă la Bruxelles şi în marile capitale europene, consideră politologul Ivan Krastev.
Situaţia a fost însă cu totul alta. Criza financiară din Grecia, politica agresivă a Rusiei, tensiunile din jurul livrărilor energetice ruseşti din Balcani, valul de refugiaţi din Orientul Apropiat prin intermediul aşa-numitei "rute balcanice", sutele de mii de solicitanţi de azil din Balcanii de Vest şi o mulţime de imigranţii ai sărăciei din Bulgaria şi România - toate acestea au readus în centrul atenţiei Balcanii.
Unul din zece europeni (dacă nu se ia în considerare Turcia) trăieşte pe Peninsula Balcanică. Regiunea este, într-adevăr, eterogenă, dar cu multe caracteristici în comun: sărăcia, problemele economice şi sociale, lipsa statului de drept, instabilitatea politică. Crizele din 2015 au exacerbat toate aceste probleme. Prin urmare, UE are nevoie urgent de soluţii, de noi strategii şi instrumente pentru Balcani, spune Johanna Deimel, de la Asociaţia Europa de Sud-Est, care consideră că Balcanii reprezintă "o componentă centrală a Europei".

Migraţia sărăciei

Observatorii sunt de acord că Balcanii, acest "copil problemă", au nevoie de mai multă atenţie. Or, acest lucru este şi în interesul întregii Europe. În special fluxurile de migraţie care au venit din această regiune sau care au tranzitat-o în drum către Europa de Vest fac din acest ajutor un imperativ politic. "Trebuie să vorbeşti cu aceste ţări. Nu doar despre ele, ci cu ele", spune Dusan Relijc, de la Fundaţia Economie şi Politică. El a reamintit că o proporţie semnificativă de refugiaţi care au venit în Germania în prima jumătate a anului 2015, provin din ţările din Balcanii de Vest. Germania este ţara UE care primeşte cei mai mulţi dintre aşa-numiţii "migranţi ai sărăciei" din România şi Bulgaria - peste 200 000 numai în ultimii doi ani. Există mulţi romi, dar, de asemenea, oameni doar săraci care fug de lipsa de perspectivă din ţările lor.
"Anumite caracteristici se aplică întreagii regiuni, indiferent că este vorba despre ţări UE sau în curs de integrare: un standard relativ scăzut de trai şi o rată o şomajului ridicată, mai ales în rândul tinerilor. Diferenţele între salariile din nordul Europei şi cele din sud-estul continentului iau amploare în UE. Protestele din Bosnia în 2014, cele din Macedonia din primăvara anului 2015, precum şi cele actuale din Muntenegru reclamă o nouă cultură politică, o altă abordare din punct de vedere economic, democratic şi al statului de drept", rezumă Johanna Deimel. Din această perspectivă, ţările din regiune şi UE trebuie să depună eforturi comune, pentru că, în caz contrar, presiunea migraţiei va persista.

Ruta balcanică şi refugiaţii

În a doua jumătate a anului, ţările din Balcani au generat mai multe controverse când a venit vorba de migraţie. Sute de mii de refugiaţi din Orientul Apropiat şi-au găsit drumul spre Vest prin Grecia, Macedonia, Serbia şi parţial prin Bulgaria, Croaţia şi Slovenia. Mai ales pentru Macedonia şi Serbia, nu a fost o sarcină uşoară să permită şi să organizeze tranzitul acestora. Cu toate acestea, nu au existat incidente majore sau violenţe. Refugiaţii nu au fost oaspeţi binevenit în Balcani, motiv pentru care au fost pur şi simplu redirecţionaţi către Austria şi Germania. Dusan Relijc consideră că ţări din afara UE, precum Serbia şi Macedonia s-au purtat mai uman şi mai civilizat faţă de refugiaţi decât unele ţări din UE.
Guvernele "rutei balcanice" au recunoscut problema parţial tardiv, nefiind pregătite pentru un val atât de însemnat de refugiaţi. Traficanţii au câştigat bani buni pe spinarea migranţilor, până când a apărut un sistem de organizare care a înlesnit tratamentul rezonabil faţă de refugiaţi.

Bulgarien Sofia Flughafen Außenaufnahme

Cotele obligatorii prevăzute de UE au generat la rândul lor resentimente majore. Guvernele de la Sofia, Bucureşti şi Zagreb le-au acceptat, însă locuitorii acestor ţări numai încântaţi nu sunt de perspectiva venirii refugiaţilor. Sentimentele anti-liberale şi xenofobe au fost vizibile cu precădere în Bulgaria, motiv pentru care această ţară a şi fost evitată de majoritatea refugiaţilor. Odată cu fluxurile de imigranţi care au luat cu asalt continentul, în Europa a apărut o nouă divizare. Ţările balcanice s-au regăsit mai degrabă alături de Ungaria, Polonia şi de statele baltice, nicidecum alături de cele vestice.

Graniţe şi securitate

Migrarea masivă din şi prin Balcani a forţat reapariţia discuţiilor privind frontierele externe ale UE. "UE încearcă să rezolve acest subiect de vreo 10-15 ani. Problema trebuie rezolvată, dacă se doreşte ca valul de refugiaţi să fie ţinut sub control", spune Ivan Krastev.
Nu numai UE, ci şi NATO trebuie să îşi protejeze graniţele sale în Balcani. În 2015, membrii NATO, România şi Bulgaria au subliniat în mod repetat că situaţia din Ucraina le-a adus într-o situaţie potenţial foarte periculoasă. Ambele ţări au susţinut sancţiunile împotriva Rusiei. În plus, între autorităţile de la Bucureşti şi Moscova există tensiuni suplimentare, în contextul situaţiei din Republica Moldova.
Aspiraţiile geopolitice şi de politică energetică ale Kremlinului în regiune trebuie să fie luate foarte în serios, spune Johanna Deimel: "Avem pe de-o parte o ţară ca Serbia, care este într-un parteneriat strategic cu Rusia şi pe de cealaltă parte Muntenegrul, care a primit invitaţia de aderare la NATO. În cele din urmă, mişcările de refugiaţi şi migraţie au un aspect de securitate. Radicalizarea religioasă în societăţile musulmane din regiune reprezintă un potenţial risc pentru ţările în cauză şi pentru întreaga Europă. În aceste împrejurări, regiunea balcanică joacă un rol deosebit de important".

Lasă un comentariu