Luni, 31 August 2015 00:00

Cât de costisitor e să fii prost

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Fără doar şi poate, România a ajuns ţara unde aleşii, fie ei locali sau parlamentari, sunt plătiţi din ce în ce mai bine, deşi economia merge din ce în ce mai prost. Este de-a dreptul stupefiant să constaţi că a fi habarnist este o calitate indispensabilă în politică, iar cu cât eşti mai aerian la ce faci, cu atât eşti mai bine plătit. De zeci de ani ne pleacă medicii în afară, ca să muncească mai rău ca sclavii pe plantaţie, pentru că statul român este incapabil să le plătească măcar nişte salarii decente. Când a venit vorba să le majoreze lefurile, onor Guvernul nu a putut scoate mai mult decât 25%, adică fix nimic, dacă e să ţinem cont de veniturile mizere pe care le au medicii, în special cei aflaţi la început de carieră. În acelaşi timp, printr-o simplă ridicare de mână, parlamentarii şi-au dublat salariile, pe care oricum nu le meritau nici măcar în proporţie de 1%. Nu mă surprinde prea mult acest lucru, ţinând cont că acesta este cel mai penal Parlament de după Revoluţie, iar dacă mai adăugăm şi turnătorii care s-au aciuat în Casa Poporului, cred că orice alt comentariu e de prisos. O statistică efectuată recent a scos la iveală faptul că numărul de membri pe care partidele îl au este cu mult mai mic decât se crezuse, surpriza cea mai mare venind în ceea ce priveşte PSD-ul, despre care se credea că numără milioane de membri. Nimic nu este mai departe de adevăr, iar asta demonstrează că societatea civilă a pus umărul atâţia ani la construcţia şi întreţinerea acestui mecanism putred, care este incapabil să se schimbe, darămite să mai şi genereze schimbare acolo unde ne arde mai tare. Acum avem explicaţia tărăgănării la infinit a legii privind votul prin corespondenţă, pentru că, aşa cum s-a văzut, diaspora chiar poate face diferenţa. Oamenii nu pot fi duşi de nas aşa de uşor, cum se întâmplă cu românii de pe meleagurile noastre. În cele mai multe cazuri sunt preocupaţi doar de însănătoşirea economiei, pentru a putea spera că într-o zi se vor putea întoarce acasă. E mult mai bine să îi ţii la cozi interminabile, în speranţa că unii dintre ei se vor sătura şi nu vor mai vota sau să ceri să fie gazaţi, pentru a pleca din faţa secţiilor de votare. Numai că orice lucru are şi un sfârşit, iar clasa politică va afla acest lucru cât de curând. Nici românii din ţară nu mai sunt doar o masă amorfă de votanţi şi pe ici, pe colo încep să se vadă semnele înjghebării unei societăţi civile, capabilă să facă o schimbare profundă. Violul de la Vaslui e doar un mic exemplu şi nu cred că acesta va rămâne doar o chestie izolată. Oamenii încep să devină din ce în ce mai conştienţi că dacă doresc o schimbare, oricât de mică ar fi ea, trebuie să fie ei capabili în primul rând să se schimbe. Cei din clasa politică care nu se vor alinia acestui trend, vor păţi acelaşi lucru ca în Grecia. După doar câteva luni de guvernare, Executivul a renunţat la putere, pentru că tot populismul din lume nu te poate salva de realitatea economică, pe care cu toţii trebuie să o înfruntăm. 

 

Lasă un comentariu