Vineri, 17 Iunie 2022 10:43

Drogurile revin în Europa după pandemia de COVID-19 Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

''Drogurile revin'' în Europa: uşor frânate în 2020 de criza sanitară cauzată de COVID -19, consumul şi oferta au revenit în 2021 la nivelul ridicat dinaintea pandemiei, avertizează un raport publicat recent, care este, de asemenea, alarmant în legătură cu apariţia unor noi droguri de sinteză, relatează AFP.
Indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană, Turcia şi Norvegia) relevă astfel ''o creştere generală a detectărilor'' de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine.
Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul drog ''pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate'', adaugă raportul.
Explicaţia preferată: multe ţări aveau închise cluburile de noapte, locurile preferate de consum de ecstasy şi MDMA, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului 2021. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: 2,6 milioane de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de 22 de milioane (3,5 milioane pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine).
Oferta de droguri ''rămâne ridicată în UE'' şi chiar depăşeşte ''nivelurile de dinainte de pandemie'' pentru cocaină.
Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în UE în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive legate de Covid. În 2019 au fost confiscate 202 tone.
''Acest indicator şi alţii sugerează că în prezent nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat'', potrivit Observatorului.
În general, ''drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari'', a avertizat directorul (OEDT), Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online.
''Aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv astăzi riscă să apară pe piaţă'', a adăugat el, menţionând ''un risc real în ceea ce priveşte sănătatea publică''.
În 2021, 52 de noi substanţe psihoactive (NPS) au fost semnalate pentru prima dată, ''una pe săptămână, comparativ cu două acum 25 de ani'', a precizat Goosdeel.
OEDT şi directorul său sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Europa devine ''un mare producător de droguri, în special de sinteză'', atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
Peste 350 de laboratoare ilegale au fost desfiinţate în 2020, ''dintre care unele locaţii de producţie la scară largă de cocaină, metamfetamina şi catinonă''.
Au fost descoperite 23 de laboratoare de procesare a cocainei, o cifră în creştere ''care indică faptul că traficanţii folosesc metode mai inovatoare pentru a aproviziona piaţa europeană''.
Specializate în mod tradiţional în traficul de cocaină, cartelurile mexicane s-ar implica din ce în ce mai mult în producţia pe Vechiul Continent de droguri de sinteză, în special metamfetamina, care este în prezent mult mai răspândită în America de Nord.
Însă, potrivit raportului, ''această evoluţie prezintă riscul unei disponibilităţi mai mari şi al unei potenţiale creşteri a consumului'' în Europa.

Conflictul din Ucraina ar putea agrava problemele legate de droguri

Agresiunea militară Rusiei în Ucraina ar putea crea "noi vulnerabilităţi" în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante, a avertizat agenţia antidrog a UE, cu sediul la Lisabona.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază în raportul său anual că multe persoane care au suferit un "stres psihologic sever" în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
Traficanţii de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin.
''Continuitatea tratamentului, serviciile lingvistice şi furnizarea de locuinţe şi de asistenţă socială sunt probabil cerinţe cheie'', se arată în raport, adăugând că şi cei care nu sunt consumatori de droguri sunt în pericol.
Agenţia mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creştere a traficului de heroină către Europa.
În pofida interzicerii producţiei, vânzării şi traficului de droguri ilicite, se pare că în Afganistan continuă cultivarea macului.
Îngrijorările legate de impactul pe care evoluţiile internaţionale l-ar putea avea asupra problemelor legate de droguri în Europa vin într-un moment în care consumul de substanţe revine la nivelurile anterioare pandemiei şi există semne de creştere a producţiei, după cum a constatat OEDT. Acesta a făcut apel la ţările europene să intensifice serviciile de tratament şi de reducere a riscurilor.
''Drogurile consacrate nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanţe puternice continuă să apară... toată lumea poate fi afectată, fie direct, fie indirect', a declarat directorul OEDT, Alexis Goosdeel.
Un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020, potrivit celor mai recente date ale instituţiei. (sursa Agerpres)

Lasă un comentariu